663 matches
-
și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din stejar și brad. Șarpanta se încheie cu o dantelărie („ciocârlani”). Lăcașul de cult cuprinde elemente ale altor două biserici, cea a schitului „Afteia” din Plăișorul Cioarei, distrusă în 1757, reclădită și distrusă din nou în 1788, dar și din
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
de dimineață, am desfăcut larg draperia să privesc prin fereastra care îmi arată o lume mirifică: păduricea mi se arată colorată în toate nuanțele toamnei pastelate în verde-auriu, păsărelele gureșe ridică un imn soarelui, ignorând “hrănitorile” agățate prin copaci, un căprior apare timid dinspre poiana încă verde-crud strălucind plină de ultima sevă dinaintea înghețului, iar veverițele agitate cu aprovizionările de iarnă se bat câte două trei urcând și coborând pe tulpinile copacilor. Un spectacol de milioane! (cum ar spune americanii). Mă
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane. Lucrările de construire, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost finalizate în 1904. Turlele, cupola și părțile boltite au fost construite din căpriori de fier la fabrica Fabritius din Sibiu. La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri, celebrându-se cu acest prilej o slujbă specială. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți în primăvara anului 1904 cu pulbere
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
o biserică de zid cu o cupolă impunătoare. este construită din bârne de stejar masive, cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri, cu tăieturi curbilinii în profil și pe căpriori masivi. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din tablă zincată. Absidele laterale și pridvorul au acoperișuri separate, marcate cu cruci. Biserica are formă de cruce (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
județului, un stejar vechi de câteva sute de ani, rămas dintr-o străveche pădure. Până la sfârșitul secolului XIX, o altă pădure se întindea de la marginea satului spre unul din satele vecine, Ciolănești. Întâlnim rozătoare (iepuri de câmp, șoareci de câmp), căpriori și păsări de luncă și stepă (fazani, potârnichii, prepelițe) Satul Plopi este o așezare mică, de 282 de locuitori (2002), majoritatea în vârstă, localitatea cunoscând un proces accelerat de depopulare în anii industrializării socialiste, continuat și în perioada postcomunistă. Populația
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
ale grinzilor situate sub nivelul streșinii, acestea formează perechi de console, în lungimi treptate, care la capăt au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal”, asemănătoare celor de la biserica din Reghin. Șarpanta corpului bisericii este realizată din ferme de căpriori de stejari și brad cioplit sau rotund, compuse din căpriori așezați direct pe cosoroabele perimetrale. Căpriorii sunt realizați din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
console, în lungimi treptate, care la capăt au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal”, asemănătoare celor de la biserica din Reghin. Șarpanta corpului bisericii este realizată din ferme de căpriori de stejari și brad cioplit sau rotund, compuse din căpriori așezați direct pe cosoroabele perimetrale. Căpriorii sunt realizați din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm, carpen) de 25-30mm. grosime, cu cap simplu, lipsind cu desăvârșire
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
capăt au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal”, asemănătoare celor de la biserica din Reghin. Șarpanta corpului bisericii este realizată din ferme de căpriori de stejari și brad cioplit sau rotund, compuse din căpriori așezați direct pe cosoroabele perimetrale. Căpriorii sunt realizați din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm, carpen) de 25-30mm. grosime, cu cap simplu, lipsind cu desăvârșire prinderile metalice. Liniatura exterioară a bârnelor
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
se află icoane foarte frumoase provenind din aceeași perioadă. În anul 1999 au fost realizate lucrări de reparații, fără a se interveni la structura originală din lemn. După mai bine de 10 ani, în 2002, specialiștii au constatat că lemnul căpriorilor și grinzilor șarpantei (elemente vizibile) este mâncat de carii. Ei au propus restaurarea în regim de urgență a bisericii și revenirea, pe cât este posibil, la detaliile de construcție și finisaj inițiale. S-a considerat necesar ca lemnul atacat de carii
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
întâlnește pictat câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgoviște (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori împrejurimi așa cum le-a văzut pictorul de origine italiană Giovanni Battista del Basso la 1894 - 1895, o excepție constituind-o prezența, deasupra ușii centrale, a căpriorului ca stemă a județului Dâmbovița. Din anii ’70, după mutarea Prefecturii în noul sediu modern și mult mai mare, aici a funcționat până spre sfârșitul anilor ’80 Secția pentru Adulți a Bibliotecii județene, după care a primit o nouă utilitate
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
sunt clădite „stânește”, bârnele fiind crestate la margini și suprapuse. Casele săsești aveau latura mai scurtă înspre stradă. Acoperișurile erau specifice, în două ape, prezentând înspre fațadă o mică structură piramidală de țigle, ce rezulta în urma intrării mai înăuntru a căpriorilor. Porțile gospodăriilor sunt largi, pentru a putea permite carelor încărcate să intre pe sub ele. Se remarcă bogăția decorării lor, mai ales când sunt realizate integral din lemn. Specific Șcheiului îi erau ciocanele de bătut în poartă în formă de șarpe
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
aur. <br> Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri. <br> Semnificația elementelor însumate: <br> - coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care a fost ucis pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru; <br> - câmpul scutului sub "chevron" în cartierele
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
așezat vertical între bârne și păstrează urme de grilaj de lemn sculptat decorativ, în felul celor păstrate la biserica din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura alcătuită din nuile trecute printre lețuri, acestea din urmă fiind prinse în căpriorii acoperișului. Structura curbă este tencuită cu var și zugrăvită. Structurile de bolți de acest tip sunt sensibile la intemperii. Starea proastă de conservare a bolților se datorează unui acoperiș anterior degradat. Renovările de la 1857, pe lângă nevoia de a mări capacitatea
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
și biserică pentru bărbați terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci fețe. La exterior pereții sunt tencuiți cu mortar de var și nisip, și văruiți. Acoperișul este învelit cu tablă fălțuită și vopsită în roșu cărămiziu. Căpriorii acoperișului sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul bisericii. Acoperișul are căpriorii fixați la sud pe cununa pridvorului, iar la nord și vest pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele bârnelor din partea superioară a pereților.
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Adâncata asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de sus a pereților, bârnele se prelungesc, alcătuind un fel de console pentru cosoroabele pe care se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-au traforat diverse motive geometrice. Coiful turnului are o formă piramidală. Pridvor]] aflat în
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
raionul Trușești din Regiunea Suceava). Denumirea satului vine de la numele boierului Trușescu Ervin. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în căprior (chevron). În partiția superioară, pe câmpul verde, se află două pene de hârleț argintii, dispuse în pal. Partiția inferioară are câmpul spiralat cu argint și roșu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale. Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât și de susținere a cununei acoperișului. Șarpanta este confecționată simplu, prin intermediul unor căpriori ce se sprijină direct pe cosoroabă, fiecare pereche fiind întărită prin intermediul unor clești. Față de alte biserici, edificiul de la Cuștelnic nu a avut turn deasupra pronaosului. Ilustrații, dar și planuri mai vechi, arată că anterior a existat un turn-clopotniță, la câțiva
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Precipitațiile sunt cu aproximație 700mm anual. Vegetația specifica zonei, face ca aici sa fie o oază răcoroasă și mai puțin umedă. Vegetația este specifică pădurilor de foioase: fag, gorun, stejar, carpen. Cele mai frecvente specii faunistice ale acestei zone sunt: căpriorii, mistreții, gușteri, iar ca păsări: vrăbiile, ciocănitoarele, coțofanele. Rețeaua hidrografică corespunde bazinului hidrografic Ialomița. Prin Poiana Copăceni trec două pârâuri: Tarsica și Vitioara, unindu-se în centrul localității și formând un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
construită din bârne de larice pe tălpi de stejar, fixate pe fundații din piatră de râu. Bârnele au grosimi de 10-14 centrimetri și sunt îmbinate în „coadă de rândunică”, fără cuie sau scoabe. Streașina largă este sprijinită pe console și căpriori. Acoperișul a fost realizat din șindrilă, dar în 1911 a fost înlocuit cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica are formă de navă, fără cupole sau turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]