323 matches
-
cursă, ocolesc reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștiga echipa care revine prima în formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei. 46. "Cărăușii" Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața, fiecărei echipe, la distanță de 10-15 m se așează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește obiectul care trebuie transportat (minge
ANEXĂ din 27 martie 2015 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale "Joc şi mişcare", curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, "Educaţie pentru prevenirea riscului rutier", curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, "Educaţie pentru dezvoltare", curriculum la decizia şcolii pentru liceu, "Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală", curriculum la decizia şcolii pentru liceu*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264203_a_265532]
-
până la 1/5 când suma urmărită reprezintă orice alte debite până la 1/2 când asupra drepturilor debitorului sunt înființate concomitent popriri de către mai multe organe de executare b) când reținerea se face din alte drepturi ale debitorului (venit din chirii, cărăușie etc) poate fi reținută întreaga sumă ... 3. Să verse sumele reținute în conturile indicate în adresa de poprire, în următoarele termene: la plata chenzinei a II-a a salariului, imediat următor, în cazul în care reținerea se face din salariu
ANEXĂ din 2 octombrie 1995 (*actualizată*) referitoare la modelele formularelor tipizate, caracteristicile, precum şi modul de tipărire, difuzare, utilizare şi păstrare a acestora - Anexa nr. 1b**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261818_a_263147]
-
ani, orașul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza și apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării țițeiului, așezarea va înflori din nou. Ocupațiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăușia și extragerea păcurei din subsolul așezării de către fântânari. Aici funcționau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova și pe Doftana. La 1 decembrie 1879 a fost inaugurată calea ferată Ploiești-Predeal; pe locul actualei gări a municipiului și-a avut
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori, în trecut, practicau cărăușia, transportând varul, lemne sau fructe, prin satele cele mai îndepărtate ale Olteniei, dar și în Banat. Cea mai veche menționare documentară (cunoscută azi) datează din 10 ianuarie 1511, pe când era voievod al Țării Românești Vlad cel Tânăr (Vlăduț), fiul lui
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
de Radák Ștefan, Baranyai Iosif, Ștefan și Rhédei Mihai plăteau taxe. „La vreme de arături am slujit trei zile, dare am prins două și trei gazde cu șase boi” [oamenii nu erau prea mulțumiți de obligațiile excesive]. Obligații legate de cărăușie - Giurtelec: oamenii lui Rhédei Mihai spuneau că pe lângă taxa plătită „facem drum de o săptămână”. Statistică cu privire la anul 1785 (țărani dependenți): nr. stăpâni - 9; nr. țărani dependenți (iobagi - 68; jeleri cu casă - 27; jeleri fără casă - 43; total 168). <În
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
considerată ca Industrie Mare . Industria Mică fiind reprezentată de câteva mori de foc și de apă , ateliere meșteșugărești , cazane de țuică , etc. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura , creșterea animalelor, dar și diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună parte din hrană, îmbrăcăminte și forța de tracțiune în producția agricolă și nu numai. În „ Condica Liuzilor„ pe anul 1803, se menționează că
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună parte din hrană, îmbrăcăminte și forța de tracțiune în producția agricolă și nu numai. În „ Condica Liuzilor„ pe anul 1803, se menționează că oamenii aveau loc puțin , ocupându-se și cu cărăușia. Din Catagrafia pe anul 1820, rezultă că oamenii se ocupau și cu olăritul , pe lângă dogărit. Studiul „ Olăritul meșteșug de tradiție în Județul Bacău ,„ este o lucrare amplă , rod a trei decenii de cercetări întreprinse de cei doi autori: - Teodosie Rotaru
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
productivă prin muncă. Pe vremuri, pe când nu exista economia de piață, cu toate că erau lucrate toate pământurile agricole, recolta de porumb ajungea la puțină lume de la un an la altul. Astfel a luat naștere o nouă ocupație specifică oarecum cășiunenilor, anume cărăușia. Cărăușii aveau căruțe legate în fier, cu cai robuști, alții cu boi în jug, și cutreierau satele ținuturilor din jur a Transilvaniei, a Moldovei și Basarabiei, și a Munteniei, cărând diverse mărfuri din zone îmbelșugate în zone unde nevoia lor
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și multe învățau. De aceea prin munca lor, prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se aici de minune proverbul popular: "„Jupânul ține drumul, jupâneasa ține casa”". Astăzi cărăușia este practicată de un număr semnificativ de săteni, însă la un alt nivel potrivit secolului al XXI -lea, și mai poartă denumirea de speculă. Despre veniturile actuale ale cărăușilor putem spune că sunt considerabile însumate în decursul a o lună
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pe atunci guvernator al provinciei pannonice, ar fi pătruns spre inima Daciei pe Valea Mureșului, folosindu-se probabil și de flota fluvială - Classis Flavia Pannonica. Existența unui collegium nautarum la Apulum este un indiciu că cei care se ocupau cu cărăușia pe apă în epoca romană erau destul de numeroși. Toate materiile prime: aur, fier, sare, lemn, erau exportate spre Roma și alte provincii vestice pe calea apei. Lipsa sării în provinciile romane învecinate (cele două Pannonii și cele două Moesii) este
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Saint-bernardul este o rasă de câine uriaș, cu o expresie oarecum tristă. Câine de talie mare, având originea în Alpii Elveției unde a fost utilizat pentru paza gospodăriilor și a turmelor, pentru cărăușie și tracțiune. A devenit celebru în secolul al XIX-lea fiind folosit, datorită puterii și simțului său remarcabil de orientare, pentru salvarea călătorilor care se rătăceau sau erau înzăpeziți în trecătorile alpine. Numele îi vine de la trecătoarea Saint Bernard, unde
Saint-Bernard () [Corola-website/Science/298542_a_299871]
-
stejar, paltin, frasin, mesteacăn ). Terenul arabil, de categoria a V-a, dând o cantitate neîndestulătoare de cereale, locuitorii s-au obișnuit să se aprovizioneze din regiunile de câmpie, prin schimb cu fructe sau cartofi, fapt ce a dus la dezvoltarea cărăușiei. Solul este argilos făcând parte din clasa argiluvisoluri, tipul de sol fiind brun-roșcat de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietrari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
goana mare, caii se năpustesc sforăind asupra «convoiului turcesc». Ba unii armăsari, neputând fi stăpâniți la timp, s-au ridicat, nechezând, pe picioarele dinapoi, proptindu-se cu cele dinainte pe coviltirele căruțelor. Înspăimântați, «soldații turci» au rupt-o la fugă [...] Cărăușii, cărora li se recomandase multă «rezistență», s-au risipit ca puii de găină, unii ascunzându-se pe sub căruțe, alții căutând adăpost sub burțile cailor”". Eftimie Vasilescu, prezent la Măcin, a povestit o altă întâmplare legată de nestăpânirea suficientă a figurației
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
harnic, ager, foarte curat și purtător al unei civilizații răsăritene și apusene mai înalte. El a durat bolți și case de cărămidă, a cuprins între ele străzi pline de zgomot și de mișcare, s-a îmbogățit și a îmbogățit pe cărăușii și meșterii, pe oamenii de muncă mai grea ai țării." Lucrul acesta l-a înțeles Alexandru cel Bun, care, ca și Ștefan cel Mare ulterior, a acordat armenilor drepturi și privilegii, stimulând astfel contribuția lor la dezvoltarea comerțului și economiei
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
au fost capturați de către autorități. Numărul zilelor de muncă ale iobagilor ajunsese la patru la săptămână cu brațele, trei cu animalele și două pentru jeleri. Asupra țăranilor apăsau și o serie de dări: zeciuiala din produsele agricole și animale, plocoanele, cărăușiile, cazarea funcționarilor ce încasau birurile, încartiruirea militarilor. Nobilimea deținea monopolul vânatului, morăritului și pescuitului, cotropise păduri, pășuni și multe terenuri agricole ceea ce îi nemulțumea pe țărani. Au mai fost supuși unor obligații privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului și
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
ordinului împăratului, ca “toți românii care vor fi neîndoios cunoscuți că au comis maltratări, să fie mutați cu vitele și ustensilele lor”, sute de moți au fost strămutați în Banat și Bucovina. Moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură. Răscoala a avut un larg ecou în străinătate. Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broșuri, calendare, articole
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
1803 fixează în s. Boghiceni 82 de gospodari, cu un impozit anual de 1.932 lei. Pământurile din hotarul moșiei le stăpîneau țăranii răzeși, precum și un proprietar mai înstărit, medelnicerul Todirascu Măcărescu. În afară de plugărie, localnicii făceau în mod obișnuit și cărăușie. Conform recensămîntul din 1817, aici existau de acum 140 de gospodării, moșia avînd în total 1.741 fălci: 41 fălci sub vatra satului, 400 fălci de pădure, 400 fălci de pămint arabil, 60 fălci de fîneață și 250 fălci de
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
valoare de 290,10 florini. În plus față de plata acestor taxe, se executau diverse munci obligatorii, cum ar fi: "robota" — o săptămână din trei în extrasezonul muncilor agricole și „cât era nevoie” în perioadele de vârf ale acestora; transporturi și cărăușii; încartiruirea și întreținerea oastei; de "crâșmărit"; obligații militare etc. Din punct de vedere al componenței sociale, în sat trăiau: "iobagi", dotați cu „sesii iobăgești” în suprafață de 10-15 jugăre; "jeleri" fără sesii, dar obligați să presteze și ei anumite „robote
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
comandament) regimentului, să asigure serviciul poștal, să participe cu brațele și cu carul la repararea și întreținerea cazărmilor și a celorlalte clădiri grănicerești etc.. Când nu erau de serviciu se ocupau de gospodărie, de agricultură și de creșterea vitelor, de cărăușii și comerț etc. Pe timp de război, grănicerii plecau în campanie "cu țocu-n poc" (formă alterată a expresiei germane ""mit Sack und Pack""), cu sensul de "cu totul", respectiv cu întregul echipament de război, pe această perioadă familiile celor plecați
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
Prutului, între satele Rîteni și Avrămneni (punct vamal). Poartă și numele Butești - Stavro; aparține volostei Bolotina. Numărul caselor 85; populațiunea răzeși români în număr de 925, cari posedă 604 deseatini, sunt vii și grădini fructifere. Răzeșii se ocupă și cu cărăușia spre Avremești". Braniște e baștină generalului basarabean Matei Donici, despre care Iurie Colesnic scrie în enciclopedia „Sfatul Țării” și în vol. I al cărții sale „Basarabia necunoscută”: „Donici Matei s-a născut în 1847 în satul Brănești, jud. Bălți, și
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
Privilegiu comercial|Privilegiul comercial]] acordat de [[Mircea cel Bătrân]] brașovenilor, în [[1413]], prevedea mai multe taxe pentru piei și blănuri de fiară. Șcheienii se ocupau cu comerțul peștelui, adus cu carul de la baltă. În baza privilegiilor acordate de către principii Ardealului, cărăușia spre [[Țara Românească]] și [[Balcani]], precum și spre [[Europa Centrală]] era făcută de către locuitorii din Săcele, Râșnov, Tohan, Sohodol, Cristian și Zărnești. Spre sfârșitul secolului al XVIII.lea, la Zărnești, 112 gospodari aveau ca singură sursă de câștig transportul mărfurilor cu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
2 văduve (Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I, pag. 164). 1774. Moșie răzeșească. 54 de case, 54 de breslași, 1 preot, 1 dascal, 2 văduve, 50 de poștași. "'1793". Hristici Ocolul Mijlocului, 77 de birnici, cărăușie, loc îndestul (Uricariul, Vol. VIII Iași, 1886, p. 282). 20 martie 1814. Arsenie Lozan și Arsenie Eftenie din Hristici depun plîngere asupra decedatului șetrar Vasile Carp, cum că le-a luat moșiile ce le aveau la Cuhurești și Vanțina (ANRM
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
opozabile unor probe din aceste înregistrări, ci și circuitul acestor înregistrări, de ce au fost făcute, cu ce intenție au fost făcute și scopul mediatizării și al multiplicării lor. Interesele pot fi transformate în complicități ale acestor mediatizări sau ale acestor cărăușii de casete care poate să fie făcută fizic sau electronic de pe diverse adrese de email", a detaliat consultantul politic. Traian Băsescu, actorul secundar Acesta a mai spus că al doilea personaj, actorul secundar, însă nu de serie B, Băsescu Traian
Înregistrare Ghiță-Băsescu. Cozmin Gușă: O situație dramatică pentru statul român by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/103609_a_104901]