323 matches
-
de nămol. Cer iertare dacă vorbesc în metafore, voiam doar să spun că acolo nu se face nicio deosebire între oameni și animale, ba mai mult animalele sunt tratate mai bine deoarece sunt o sursă de mâncare și folosesc la cărăușie sau la arat miriștea. Totul pare că putrezește: o lume care poate a fost cândva vie. Nu, nu se poate să fie așa, înțeleg, căci pustiul și dezolarea e cât cuprinde, și nici măcar durerea nu mai are vreun înțeles sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și vitele de plug. Cine izbutea să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu cărăușia, servind și pe cei ce aveau nevoie, fiind obligat să transporte la oraș recolta boierului și lemne din pădure pentru vînzare. După primul război mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca urmare, produc anticorpi anti-Gal care în conjuncție cu complementul, distrug endoteliul vaselor grefei. În prezent, nu pot fi transplantate la om organe solide de porc, deoarece acestea pot prezenta un risc mai înalt față de terapiile celulare, de a fi cărăușii unor virusuri patogene, încă necunoscute. Dar, în curând ar putea fi soluționată și această problemă. În anul 2000, compania PPL Therapeutics a raportat clonarea a 5 purcei modificați genetic, ale căror organe nu mai fac obiectul HAR, atunci când sunt transplantate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lucreze ca salariați, ci vor pieri de foame și de alte lipse aice, în patria lor" 3 . Dar socialiștii nu uită să suspine după nici o clasă veche ("reacționară"). Ei arată cum introducerea formelor noi ruinează și o altă ocupație productivă, cărăușia: 1 Ibidem, p. 423, 407. 2 "Revista socială", p. 444. - Așadar, pe socialiști îi doare inima după meseriile vechi! 3 Ibidem, p. 424. " Drumul de fier ia țăranului cărăușia din mâini și-l leagă de orașe, care îi sug toată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
arată cum introducerea formelor noi ruinează și o altă ocupație productivă, cărăușia: 1 Ibidem, p. 423, 407. 2 "Revista socială", p. 444. - Așadar, pe socialiști îi doare inima după meseriile vechi! 3 Ibidem, p. 424. " Drumul de fier ia țăranului cărăușia din mâini și-l leagă de orașe, care îi sug toată vlaga ce i-a mai rămas, după ce și-a luat proprietarul partea. Cu drumul de fier vine o exploatare care îi dă lovitura de moarte, și ne unim în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar tocmai de aici și farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat puternic dezvoltarea. Cărăușii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat puternic dezvoltarea. Cărăușii provițeni participau alături de alți cărăuși de pe Valea Prahovei la transportul mărfurilor dinspre Brașov în Țara Românească. Paralel cu aceasta practicau și cărăușia la Telega de unde cărau bolovani de sare până în locuri îndepărtate din țară. În afară de transportul sării cărăușii mai aveau o cale de a trage folos de pe urma ocnei Telega: plecați să vândă sare, duceau și alte produse din gospodăria lor (mere, pere
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mai aveau o cale de a trage folos de pe urma ocnei Telega: plecați să vândă sare, duceau și alte produse din gospodăria lor (mere, pere, țuică, prune uscate, etc.). Când se dă în folosință calea ferată Ploiești-Predeal (la 10 iunie 1879) cărăușia a încetat să mai fie o meserie bănoasă pentru locuitorii Proviței. În această perioadă prinde avânt extracția țițeiului. În anul 1880, la Drăgăneasa începe exploatarea petrolului. Inițial extracția petrolului se făcea prin săparea de „gropi de păcură”, a căror adâncime
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales pe lângă verbele care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a fugi, a intra etc.): Seara, când Simion veni de la cărăușie, băut și morocănos, bătrâna îl aștepta la poartă, să-i spună ceva. Se întoarse înnebunit în odaie. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin adjectiv: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice de comunicații în curs de modernizare, ori la diferite stabilimente meșteșugărești mai mari din apropiere, fără însă a renunța la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
morar din 1774, ascendent al lui Ioan morar din 1831, la satul de răzeși Condrea. În aceste recensăminte mai întâlnim nume de meserii devenite apoi nume de familie precum: Dinu sin Gheorghe scutariul, Ion sin Vasile Cojocariul, Micu cărăușu (făcea cărăușie), Pavăl sin Manea săcăluș (săcăluș = tun de dimensiuni mici, deci cineva priceput și cu preocupări în domeniu), Năstase sin Zaharia ciobotar etc. Dar dovada directă a derivării unor termeni onomastici din meseriile practicate o aflăm explicit menționată în actele de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu liniile de cale ferată construite după 1868. Din surse informative nespecifice domeniului putem deduce, totuși, existența unor reguli și obligații ce decurgeau din cutume, așa explicându-se stabilirea itinerariilor printre sate și moșii, diferitele havalele pentru drumuri și poduri, cărăușiile obligatorii etc. Regulamentul Organic, prima lege de modernizare a instituțiilor statale la noi, a prevăzut, din motive lesne de înțeles acum, măsuri de îmbunătățire a căilor de comunicație, pentru o legătură mai lesnicioasă între marile orașe, ca principale centre economice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până la 1/5 când suma urmărită reprezintă orice alte debite până la 1/2 când asupra drepturilor debitorului sunt înființate concomitent popriri de către mai multe organe de executare b) când reținerea se face din alte drepturi ale debitorului (venit din chirii, cărăușie etc) poate fi reținută întreaga sumă ... 3. Să verse sumele reținute în conturile indicate în adresa de poprire, în următoarele termene: la plata chenzinei a II-a a salariului, imediat următor, în cazul în care reținerea se face din salariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261818_a_263147]
-
până la 1/5 când suma urmărită reprezintă orice alte debite până la 1/2 când asupra drepturilor debitorului sunt înființate concomitent popriri de către mai multe organe de executare b) când reținerea se face din alte drepturi ale debitorului (venit din chirii, cărăușie etc) poate fi reținută întreaga sumă ... 3. Să verse sumele reținute în conturile indicate în adresa de poprire, în următoarele termene: la plata chenzinei a II-a a salariului, imediat următor, în cazul în care reținerea se face din salariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261851_a_263180]
-
până la 1/5 când suma urmărită reprezintă orice alte debite până la 1/2 când asupra drepturilor debitorului sunt înființate concomitent popriri de către mai multe organe de executare b) când reținerea se face din alte drepturi ale debitorului (venit din chirii, cărăușie etc) poate fi reținută întreaga sumă ... 3. Să verse sumele reținute în conturile indicate în adresa de poprire, în următoarele termene: la plata chenzinei a II-a a salariului, imediat următor, în cazul în care reținerea se face din salariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261853_a_263182]
-
până la 1/5 când suma urmărită reprezintă orice alte debite până la 1/2 când asupra drepturilor debitorului sunt înființate concomitent popriri de către mai multe organe de executare b) când reținerea se face din alte drepturi ale debitorului (venit din chirii, cărăușie etc) poate fi reținută întreaga sumă ... 3. Să verse sumele reținute în conturile indicate în adresa de poprire, în următoarele termene: la plata chenzinei a II-a a salariului, imediat următor, în cazul în care reținerea se face din salariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261916_a_263245]
-
până la 1/5 când suma urmărită reprezintă orice alte debite până la 1/2 când asupra drepturilor debitorului sunt înființate concomitent popriri de către mai multe organe de executare b) când reținerea se face din alte drepturi ale debitorului (venit din chirii, cărăușie etc) poate fi reținută întreaga sumă ... 3. Să verse sumele reținute în conturile indicate în adresa de poprire, în următoarele termene: la plata chenzinei a II-a a salariului, imediat următor, în cazul în care reținerea se face din salariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261959_a_263288]
-
până la 1/5 când suma urmărită reprezintă orice alte debite până la 1/2 când asupra drepturilor debitorului sunt înființate concomitent popriri de către mai multe organe de executare b) când reținerea se face din alte drepturi ale debitorului (venit din chirii, cărăușie etc) poate fi reținută întreaga sumă ... 3. Să verse sumele reținute în conturile indicate în adresa de poprire, în următoarele termene: la plata chenzinei a II-a a salariului, imediat următor, în cazul în care reținerea se face din salariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261963_a_263292]