448 matches
-
preluat conducerea și a impus un program sistematic, riguros, pornind de la cunoașterea nevoilor reale ale satului. Noua concepție culturală a Fundației a devenit una „sociologică”, în sensul că socotea „cultura” nu doar un efort entuziast de răspândire a unor învățăminte cărturărești, ci „un proces de ridicare a nivelului de trai material și social, nu numai spiritual, al maselor populare” (Stahl, 1981, p. 284). Punctele principale ale concepției gustiene despre cultură, sistematizate de fostul său elev și colaborator, H.H. Stahl, sunt următoarele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în funcție de angajarea etică, de instituirea unei scări valorilor perene. Exact în acești termeni care tratează neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea rafinată a "meșterului" au urmărit desenul interior al celor patru personaje, dînd extensie stărilor care se succed, conducînd la dezagregarea etică, la neantizarea ființei umane a anti-eroilor din Calul verde. Este o regie "pe dinăuntru" ca să folosim o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un index de nume, cele mai citate fiind Wittgenstein, Panini, Ferdinand de Saussure, Aurobindo, Bhartrhari, Biardeau, Badarayana, Patanjali, dar și românii Sergiu Al. George, Anton Dumitriu, Vasile Lovinescu etc. Angelo Morretta își propune și reușește, în baza unei incredibile osârdii cărturărești, dar și a experiențelor directe (zece călătorii în India), să aducă temeinice argumente în favoarea obârșiilor comune ale celor două mari civilizații, iudeo-creștină și indiană, pledând pentru recuperarea sinonimiei pierdute între Cuvânt și Viață, între Spiritul electiv al omului și interioritatea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ea trebuia să lucreze acum programatic, îndeosebi asupra celor chemați să îndrume poporul, să-i călăuzească pașii spre triada inextricabilă a binelui, adevărului și frumosului. Ca și alți fruntași ai Junimii, Xenopol credea în funcția statutară a elitei, a celei cărturărești mai ales, pe seama căreia punea obligația trezirii poporului. "Ea-l duce spre propășire sau decădere, după elementul ce predomnește în dânsa, cel bun sau cel rău, în luptă totdeauna, în luptă neîmpăcată, ca lumina cu întunericul". Într-o societate bolnavă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
istoria-eveniment și studiul acesteia. Noua istorie, cu marea ei faimă, nu e doar rezultatul unei cercetări de calitate, ci deopotrivă rezultat al unei strategii de înstăpânire intelectuală. S-a și recurs la un cuvânt anume, intelocrație, pentru a defini conduitele cărturărești în sfera puterii (H. Hamon, P. Rotman, Les intellocrates, 1981), acel "mediu îngust, închis și puternic de bărbați și femei care ocupă răspântiile strategice", amintindu-ne cumva de "agenții de circulație". Se cunoaște azi "strategia" școlii durkheimiene de sociologie, care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
iarăși în evidență cu ocazia discursului solemn pregătit pentru o societate savantă din afară, aproape concomitent cu preparativele pentru Dacia literară. Citit în lumina schimbărilor produse atunci în istoria poporului român, programul revistei dezvăluie un moment de cristalizare a efortului cărturăresc de a îndruma literatura spre valorile unui autohtonism creator și spre o nouă solidaritate. Cronica, II, 4 (26 ianuarie 1990), p. 1 ISTORICUL ȘI ISTORIA Ne-a fost dat să trăim la acest sfârșit de veac și de mileniu scadența
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
populară apare nu numai cu valoarea ei documentară sufletească ci și cu ce a atins în culminația ei artistică, iar, de altă parte, compararea cu colecția lui Alecsandri va putea arăta că nu e nevoie de prefaceri, de populare intervenții cărturărești, pentru a salva prestigiul inspirației, continuând mai departe cred totuși că din alegerea pe care am făcut-o se va putea vedea ce este genul poetic românesc, până la ce culmi ale artei simple, spontane s-a ridicat sufletul țăranului nostru
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cursul. După plecarea la pensie a profesorului Lăudat, am reprofilat complet viziunea asupra literaturii române vechi. M-am ocupat în primul rând de narațiune, mai ales de ceea ce narațiunea a realizat în domeniul epicii moralizatoare. Nota fundamentală a vechilor texte cărturărești este morala. Le și spuneam studenților că noi suntem mari moraliști, fără să fim un popor foarte moral. Studenții gustau jocurile acestea... În orice caz, demonstram că întreaga literatură română, nu doar cea veche, este o literatură moralistă. Această caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
îmbrățișare în care jubilația nu perturbă, decât arareori, limpezimea privirii intense, iscoditoare. Patosul, ținând de fibra adâncă a acestui temperament, e stăpânit de un, câteodată poate inaparent, dar perceptibil simț al măsurii. O aură de mlădie erudiție conferă distincție demersului cărturăresc al Elvirei Sorohan, demers în care aplombul argumentației își păstrează, în turul de forță al speculației, prospețimea. Așa, în Singurătatea scriitorului (Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004), ca și în alte contribuții importante pe care ea le-a semnat. Lecturile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ce se bizuiește numai și numai pe argumente și nu pe umori, cele care, mai ales în ținuturile feminității, întunecă uneori mințile și stârnesc furtuni nu doar în pahare cu apă. Temperament ardent. Elvira Sorohan e condusă în demersul ei cărturăresc de principiul sine ira et studio. Acest adagio o călăuzește și în manifestările de iubire pentru glia căreia îi aparține. Nu-i o dragoste oarbă, ci lucidă, și astfel substanțială și autentică. Toate acestea s-au rânduit într-un parcurs
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interes, valorificând un repertoriu bogat de tăieturi și șlefuiri ale fațetelor imagologice, de la observația directă la constructul legendar. Astfel, cititorul este purtat prin relieful mai multor registre de viață și de mentalitate, de la Nastratin Hogea la revoltele ienicerilor, din Fanarul cărturăresc în intrigile de palat, de la originea bacșișului la medicina populară albaneză. Prezentarea nu poate fi sfârșită fără a numi principalele caracteristici ale tehnicii de editare a unui astfel de puzzle textual: o foarte bună cunoaștere a surselor, o evidentă bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lumii ca premise necesare cunoașterii lui Dumnezeu 81 un model uman ideal. 3. "...să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii...". Autorul Vom selecta aici, punctual, câteva atitudini autorefe-rențiale ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți în cabinetul lor de lucru, reactualizând, parcă, imaginea Sfântului Ieronim, traducătorul Vulgatei, în meditatie asupra scrierilor sale, fie în interiorul cabinetului de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
circumscrise auto-reprezentării. Mai întâi, ofranda primei cărți "aceasta iaste pârga dintâi a tipografiei noastre" imagine regăsită în diferite variante în predosloviile românești, de fiecare dată purtând cu ele o încărcătură estetică particulară, pentru că relaționează emoția celei dintâi reușite tipografice ori cărturărești cu ideea de rod dăruit. Mai mult, importanța acordată începutului, întemeierii oricărei întreprinderi ce așază totul sub semnul unui proiect de viitor în desfășurare, într-un timp al facerii ca semn aducător de bine și de continuitate. Apoi, evaluarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dacă vi s-ar fi oferit posibilitatea să alegeți, în ce perioadă a istoriei noastre, a românilor, ați fi preferat să trăiți? M-ați luat prin surprindere. Nu știu. Am avut tot felul de tentații, unele au devenit chiar angajamente cărturărești, față de multe epoci, de la Ștefan cel Mare până la ultimul deceniu. Și, desigur, am simpatii pentru unele etape sau figuri istorice. N-aș spune că pot opta cu inima plină pentru ceva anume. Istoria înseamnă curgere, adesea dramatică, și oricând rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
decât moralismul destul de emfatic al celuilalt dioscur. Pitoresc și melancolie e o foarte solidă carte de istoria și filosofia artei și cred că junii noștri, specializați în umanități, nu doar în domeniul strict numit, ar avea ce învăța despre încărcătura cărturărească necesară pentru a te apropia de un subiect. Minima moralia e o carte pe care cei mai tineri ar putea încă s-o citească fără să-și piardă timpul cu această lectură. În schimb, Apel către lichele mi se pare
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Apelul! E, până la urmă, un simplu exercițiu retoric, poate chiar prea retoric. D-l Liiceanu a publicat multe cărți în ultimii vreo 15 ani, dar rămân la opinia că prima, cea despre Tragic... e cea mai solidă. Inclusiv prin încărcătura cărturărească despre care vorbeam și în cazul d-lui Pleșu. Sigur, în alt sens, foarte util mi se pare dubletul Jurnalul de la Păltiniș Epistolarul, sunt acolo lucruri despre relația paideică excelent surprinse. Din păcate, în ultima vreme, d-l Liiceanu crede
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Stancăi îl putea ierta, dar pe mitropolitul Antim robit de ieniceri la vârstă fragedă, cumpărat de exaporit sau de patriarhia Constantinopolului pe un preț de nimic, pentru că era firav, și dat la Sfântul Munte la mânăstirea Ivir ca să deprindă meșteșugul cărturăresc, era mai greu să-l ierte. Când răposatul mitropolit Theodosie, pe patul de moarte, i-a cerut să-l aleagă ca urmaș al său pe mitropolitul Râmnicului, vodă n-a pregetat o clipă. Îl iubise pe Theodosie prea mult ca să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părtaș la trădare și nu dorise să urce treptele scaunului domnesc. L-au îngropat la mânăstire la Cotroceni, dar la sfânta slujbă a înmormântării stolnicul nu a putut să ia parte. Ostenit de durerea sfâșietoare, de apăsarea anilor, de truda cărturărească și de nopțile de veghe când podagra îi chinuia încheieturile și-și căuta alinarea cercetând întinderile fără sfârșit ale cerului în care încerca în zadar să deslușească tainele viitorului, a lăsat grijile în seama lui Ștefan Vodă, neputința sa fiind
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
români înainte de apariția unor termeni ca evanghelie, călugăr, luați din slavonă? Cum arăta Tatăl nostru înainte de influența slavonă? Când au încetat românii să mai folosească limba latină în Biserică și au adoptat slavona? Distincția dintre elementele slavone, intrate în română pe cale cărturărească, și cuvintele vechi slave, intrate pe cale populară, este destul de greu de făcut. De altfel, până nu demult, dicționarele românești nu făceau totdeauna deosebire clară între cele două categorii de cuvinte (din vechea slavă, populare, și slavone, de origine cultă), ambele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și latină, fenomen denumit de S. Pușcariu „reromanizarea“ limbii române. Aceasta a fost posibilă datorită orientării societății românești spre lumea Europei occidentale. În plan lingvistic, acest fapt a condus la marginalizarea și, uneori, chiar la eliminarea vechilor termeni împrumutați, pe cale cărturărească, din slavonă (se spune secol alături de veac, dar numai insulă și spion în loc de ostrov și iscoadă) sau din turcă (bazin în loc de havuz). Influența franceză a contribuit mai ales la înlocuirea masivă a vechilor termeni în anumite limbaje specializate, în care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pornind de la modele anterioare, adesea și ele inventate."58 Puterea mitului este subestimată chiar și atunci când i se recunoaște statutul de factor activ în crearea identității psihologice și culturale. Iar "pradă" lui nu cad doar masele populare private de educație cărturărească, fără apetit înnăscut pentru speculațiile filozofice riguroase, ci și vârfurile intelectualității (și chiar ale celor implicați direct în activități științifice). De exemplu, viziunea lui Dante, a cărei influență încă reverberează în imaginarul occidental, împacă perspectiva Bisericii cu fondul de cunoștințe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
într-o pondere mai mare sau mai mică. Un element care este însă evident și pe care l-au constatat și unii cercetători preocupați de zona respectivă, este o mai mare receptivitate a creațiilor la elementele care vin din spațiul cărturăresc sau chiar bisericesc. Nicolae Lighezan observă, de exemplu, fenomenul conform căruia unele creații vocale pot fi regăsite cu un tipar melodic unic dar cu o diversitate de texte aplicate aceleiași melodii. Fenomenul provine prababil din practica muzicii de strană unde
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
bănățean cunosc și creații specifice acestei zone. Cea mai mare parte a acestora aparțin repertoriului nupțial, funebru, baladelor sau cântecelor propriu-zise. Unele creații vin din zona semicultă sau pot fi atribuite repertoriului urban. Un exemplu de creație provenită din zona cărturărească este Verșul din cadrul repertoriului funebru. Din punct de vedere al construcțiilor sonore, creațiile bănățene nu se deosebesc prea mult de creațiile din celelalte părți ale României. Specifică este poate cadența finală care aici este deseori pe treapta a doua de la
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
la unificarea tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Transilvania își revendica egalitatea de drepturi cu celelalte trei națiuni politice în contextul restaurărilor demarate după moartea lui Iosif al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței naționale, care își găsește acum redutabile contraforturi ideologice (ficționale sau reale, nu importă) puse la dispoziție de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]