392 matches
-
Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu strășnicie pe spinarea lor. Asta era. Silvia nu voia să plece de acasă. Da, asta era! Se ceruse "acasă" de pe patul de spital. Acum, odată ajunsă "acasă", nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de nimeni dintre cei vii, ci numai de perechea de animale care execută o poruncă a duhului celui mort. N-au fost și nu există alte răspunsuri. Așa stând lucrurile, s-a recurs la o inversare a ordinii carelor mortuare. Căruțașul al doilea, în căruța căruia se afla bapțea, a ocolit carul în care se afla Silvica și a oprit înaintea lui. De data aceasta, cortegiul funerar a plecat normal, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Se oprea la fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe stratul de frunze intrat în disoluție, întunericul deplin. Păi, moș Butu, trebuie să anunțați autoritățile: la primărie, la doctor, la preot... Da, da, da, așa este. Am fost peste tot. Am vorbit cu tâmplarul pentru sicriu, cu părintele și căruțașul. Am plătit tot, tot, tot, cât mi-au cerut. La ce oră va veni preotul? A spus că va fi aici la ora 10. Moș Butu, iartă-mă că nu pot participa mâine la înmormântare, dar... Știu, măi fimeai, știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se schimbase nimic. Erau în așteptarea căruței de la Jianu. Nu după mult timp, pe drumul de miriște al străzii a treia, se vedea apropiindu-se o căruță trasă de un singur cal. Acum se distingeau în căruță cele trei persoane: căruțașul și popa stând pe scândura din față, iar a treia își găsise o poziție cel puțin bizară. Fundul căruței fiind ocupat de lungimea sicriului, și încercând să-și găsească o poziție cât mai comodă, dascălul, om trecut și blazat, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trebuia să plece. Deja ieșiseră din curte, dar boii de la primul atelaj nu porneau. Astăzi încă mai trăiesc oameni care au participat atunci la înmormântare și care au rămas impresionați puternic de faptul că prima pereche de boi nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu strășnicie pe spinarea lor. Asta era. Silvia nu voia să plece de acasă." Și acum urmează povestea mutării familiei de la Romanești la Grumăzești, cu istorica sete și foamete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la dreapta mea, aprinde o țigare și pornim În jurul orașului. În statul New-York e nevoie de un examen sumar pentru conducere, dar sunt state În care nu e nevoie. În definitiv ca să conduci o căruță e nevoie de examen? Un căruțaș care nu cunoaște legea circulației nu e Întrebat de nimeni și poate provoca grave accidente. De altfel, statisticile demonstrează că cele mai multe și mai grave accidente le provoacă așii volanului, sau tinerii prea Încrezători În măiestria lor. Partenerul meu avea oarecum
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
începură să scormonească prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai ce vede un căruțaș că din căruța lui tot picură necontenit sânge”. Căutând, dădu peste Ștefan care era rănit la șold. Minunându-se de tăria copilului, cărăușii l-au îngrijit și l-au dus cu ei până la Galați. De fapt este greu de spus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-mi dea mai puțin cu zece lire, despre care susținea că i le datorăm de acum patru ani, cănd zicea că m-a bătut la cricca 174 în casa lui Antonio Guicciardini. M-am înfuriat tare; am vrut să acuz căruțașul care s-a dus după stivele de lemne că este hoț; în fine, Giovanni Machiavelli a intervenit și ne-a împăcat. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și anumiți alți cetățeni, atunci când s-a pornit acel vânt din nord
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
muliu“ (mort) cum era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
către Milești. Veneau în față dealuri mari. O căruță trece pe lângă noi, omul care mâna calul ne îndeamnă să urcăm. îi mulțumim și îi spunem că noi mergem numai pe jos, până la Chișinău. Stăm de vorba câteva minute, după care căruțașul dă bici calului și se depărtează. Mai mergem puțin și vedem în dreapta drumului o fântână, ne oprim să stăm la masă, profitând că avem și apă bună de băut. în stânga noastră, pe deal, era o stână. Ciobanul coboară către noi
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
numărului indicat. Prin 1894 am primit a fi apostolul socialismului internațional de când apoi neîntrerupt am propagat dogmele socialiste și am luat parte la congresele ținute la Brașov și Sibiu, precum și la înființarea de organizații ale grupelor muncitorilor de pământ și căruțași și secțiuni. În 1908 am aflat următorul metod de nutreț, adică toamna, când nu mai poți usca otava din cauza răcelilor, am făcut pae de grâu șira (grămadă), puind un strat de otavă mai subțire, peste otavă un strat de pae
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stânci unde aveai impresia că te afli într-o zonă crepusculară, trecând astfel de la lumina strălucitoare la conurile de umbră, înfiorându-te. Și azi este la fel, doar că drumurile sunt asfaltate. Aceste drumuri erau accesibile doar drumeților sau căruțașilor. Și pentru că aceștia nu puteau face față transportului cărbunelui, era necesar un nou mijloc de transport modern, calea ferată. Prima cale ferată construită în Banatul Montan lega portul fluvial de atunci Baziaș, printr-un traseu frumos și pitoresc, de localitatea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
prin „Iașiul este un oraș levantin” <endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific regimurilor comuniste. El se naște
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la examenul școlii de muzică din Cernăuți, organizată de Musikverein din oraș, Ciprian Porumbescu a observat faptul că, „atât Între executanți [= interpreți], cât și-n public”, evreii formau „covârșitoarea majoritate, aș putea zice 9/10” <endnote id="(906)"/>. 6. Evreul căruțaș „Harabagii cu perciuni” Numărul mare de evrei meșteșugari și negustori din Europa Centrală și de Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1884, și romanistul danez Kristoffer Nyrop a fost profund impresionat de „zgomotul numeroaselor trăsuri care goneau Încoace și Încolo, cu o viteză nemaipomenită” <endnote id="(787)"/>. În spațiul lingvistic slav, la est și la nord de Moldova, pentru termenul de „căruțaș” a intrat În lexic cuvântul balagula, care provine din ebraicul ba’al agalah (ad litteram : „stăpân al carului”) <endnote id="(248, p. 160)"/>. Termenul a circulat și În Basarabia, Moldova <endnote id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o pâine pe capra unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
organizat de un evreu, el trebuia să se asigure că și creștinii implicați se vor odihni de sabat. Iată două exemple concrete. În anul 1570, un negustor evreu din Constantinopol, Chaim Cohen, a Încheiat un contract de cărăușie cu un căruțaș român din Suceava, pentru transportarea unor mărfuri de la Constantinopol În Polonia. Un an mai târziu, același negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii și căruțele lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Constantinopol, Chaim Cohen, a Încheiat un contract de cărăușie cu un căruțaș român din Suceava, pentru transportarea unor mărfuri de la Constantinopol În Polonia. Un an mai târziu, același negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii și căruțele lor”, de la Lvov la „Chilia, oraș turcesc”. În ambele cazuri, negustorul evreu a prevăzut În contract obligația căruțașilor angajați de a nu se deplasa de sabat, cu toate că nici un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii și căruțele lor”, de la Lvov la „Chilia, oraș turcesc”. În ambele cazuri, negustorul evreu a prevăzut În contract obligația căruțașilor angajați de a nu se deplasa de sabat, cu toate că nici un evreu nu participa propriu-zis la transport : „[căruțașii] vor trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
transporte marfă, „cu caii și căruțele lor”, de la Lvov la „Chilia, oraș turcesc”. În ambele cazuri, negustorul evreu a prevăzut În contract obligația căruțașilor angajați de a nu se deplasa de sabat, cu toate că nici un evreu nu participa propriu-zis la transport : „[căruțașii] vor trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(179)"/>. Această superstiție are și un cores pondent paremiologic : „Nici cu dracu’ să șuguiești, nici cu popa să te Întâlnești” <endnote id="(32, p. 527)"/>. O preia și Ion Creangă, În „povestirea glumeață” Moș Nichifor Coțcariul, publicată În 1877. Căruțașul crede că a găsit justificarea magică pentru ghinioanele care s-au succedat În timpul călătoriei sale cu evreica Malca : „Se vede că azi-dimineață mi-a ieșit Înainte vrun popă, sau dracu’ știe ce !”. După cum se vede, Dracul este implicat foarte adesea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scânduri nu ar fi smuls din ea un spațiu pentru ca un alt apartament (cel din colț) să aibă și el puțină pivniță. Prin două ferestruici aruncam, toamna, în pântecele ei lemnele și cărbunii pe care, când transportul în sfârșit sosea, căruțașul le descărca nepăsător, le lăsa, mai bine zis, să se reverse pe trotuarul din fața casei. Era un sport agreabil să azvârli, pur și simplu, în pivniță, la întâmplare, „combustibilul pentru iarnă”. Mai greu era să aranjezi, apoi, acel „dezastru”, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]