3,101 matches
-
un șerbet foarte dulce din zahăr ars. Discuția continuă vreun ceas, până când lucrurile se lămuriră bine. Soții Măgureanu, ca părinți adoptivi ai Feliciei, nu aveau nimic împotriva căsătoriei, dar nu-și puteau permite să-i ajute prea mult pe tinerii căsătoriți. După căsătorie, Felicia ar fi urmat să se descurce pe cont propriu, începând cu găsirea unei locuințe, fiindcă locuința lor era, așa cum se putea vedea, prea mică pentru a-i putea găzdui... Dar nu e vorba de nici o căsătorie, mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cozile interminabile la unt, lapte, sana, parizer îți răpesc o bună parte din noapte. Cât despre ceva distracție, nici pomeneală: filmele, piesele de teatru în cele trei ore de program la televizor sunt numai cu tovarășul și tovarășa. Ca tânăr căsătorit, mai ai probleme și cu locuința, că doar cererea trebuie să facă oarece vechime la spațiul locativ, deoarece, mai de fiecare dată, se vor ivi alte și alte priorități, iar slujbașul de rând va rămâne constant în urma fiului-fiicei lui cutărică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
1960, m-am căsătorit cu învățătoarea Corduban Modesta, fiică de gospodari din satul Călinești Cuparencu, care m-a însoțit pretutindeni, până în prezent, în timp, în spațiu și în viață. În 1973, s-a născut fiica noastră Mariana, învățătoare și ea, căsătorită Străchinescu, care ne-a dăruit două nepoțele ce ne-au umplut casa și ne-au înnobilat existența, după caz, cu bucurie și necaz, pe numele lor Sabina-Ioana și Simina-Elena. Ca profesor de limba și literatura română și diriginte, am contribuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
salonul verde (cum altfel?) al unui celebru hotel. Precedentul fiind creat, poți să te însori și tu cu șapca mea, Mărite Majed Al-Ahmad... Dar nu așa trebuie privită problema, mi-a spus rănitul Majed, că, dacă n-ai fi fost căsătorită, erai prima dintre soțiile mele, că... Dar, Prealuminate, am să-l caut pe Z, ilustrul meu fost soț, am să-l pun la zid, am să-l condamn la cazne pentru că n-a anticipat norocul care mă va lovi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Erickson. Investigase, cu ajutorul unui detectiv de poliție, pe care îl cucerise din prima cu prietenia aia dintre bărbații ce se acoperă la rele, trecutul femeii respective. Nu fu nevoie de nici o intrigă în cercul de societate al femeii, de altfel căsătorite, pentru a o speria. Intrase politicos la ea în casă cunoscându-l pe bărbatul ei. Profită de farmecul lui pentru a o ademeni la o întâlnire. Femeia venise, evident, cu alte intenții, cochetă, plină de sine. Vroiam să vorbim de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
intimitate, este construită doar în jurul băii propriu-zise. În sezonul de vârf, pentru că, neexistând propriu-zis concediu, toată lumea primește liber în același timp, cu ocazia sărbătorilor naționale, stațiunile sunt atât de pline, încât este greu să mai găsești locuri, și atunci cuplurile căsătorite sunt cazate câte două, trei în aceeași cameră. Lucru perfect compatibil, așadar, cu noțiunea japoneză de "concediu". Înainte de a intra în "baie", ritualul purificării (cum sunt, de felul meu, rușinoasă, nu cunosc decât onsen-urile pudice, unde amestecul sexelor nu este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în mod negativ, de la kanji care desemnează împărăteasa/regina 后printr-un anus, întrucât consoarta imperială trebuia să stea tot timpul deși, bănuiesc, doar metaforic în spatele bărbatului (mergând pe aceeași linie, un alt kanji folosit pentru soție 奥 înseamnă interior, adânc, femeia căsătorită fiind condamnată la întunericul casei) și până la infama ideogramă care reunește trei femei spre a trimite la zgomot, sunet strident 姦. Poate că, dacă ar fi fost doar sensul de zgomot, kanji-ul nu ar fi meritat în nici un caz epitetul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dintre cazuri, adopția se înfăptuiește în cuplu 85. Coroborând datele oferite de diverse studii constatăm și noi (vezi tabelul 2.1), o rată medie de 92% dintre adopții înfăptuite în cuplu. Procentul cel mai ridicat de adopții înfăptuite de cupluri căsătorite se înregistrează în Australia, în cazul căreia procentul acestora atingea, în 2004, 98%. Procentul adoptatorilor din România se apropie de media anterior stabilită. Importante de semnalat sunt schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia Căsătoriți 98% Necăsătoriți -2% British Association for Adoption and Fostering, 2005 1131 familii adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia Căsătoriți 98% Necăsătoriți -2% British Association for Adoption and Fostering, 2005 1131 familii adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Necăsătoriți -2% British Association for Adoption and Fostering, 2005 1131 familii adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani 12,4 intre 5 si 9 ani 14,2 intre 10 si 14 ani 34,5 intre 15 si 19 ani 21,2 intre 20 si 24 ani 10,6 peste 24 7,1 Total 100,0 Dintre părinții căsătoriți/recăsătoriți 22,6% au unul sau mai mulți copii biologici. Mai precis, 17,5% dintre aceștia au copii biologici din căsătoria actuală, 5,1% au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea cazurilor au fost soluționate în 2007 (60%), 24,4% în 2006 și numai 15,6% dintre acestea au fost soluționate în 2005. Caracteristici socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și competențele sexuale ale partenerilor și care conferă satisfacție intrinsecă membrilor familiei. Când normele sociale și valorile încurajează reproducerea și celebrează parentalitatea, a nu avea copii, poate reprezenta o potențială cauză a stigmatizării, afectând identitatea și relațiile interpersonale ale persoanelor căsătorite, aflate într-o astfel de situație 356. Aici se impune să facem o distincție între persoanele pentru care, a nu avea copii, este o opțiune voluntară (voluntary childlessness), și cele pentru care a nu avea copii reprezintă un fapt involuntar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,959 Variable sociodemografice Statusul marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din femei cetățeni de rangul doi4. Discrepanțele ajung să se remarce mai pregnant ori de câte ori o femeie este împovărată de grija pentru copiii mici și membrii dependenți ai familiei, dar nu are persoane semnificative care să o sprijine. Atunci, o femeie căsătorită este într-o situație mai fericită decât o femeie singură. Poate fi sesizat un adevărat paradox: emanciparea femeilor în viața publică, șansele lor de a deveni cetățeni de rangul întâi sunt determinate de poziția lor în familie; prezența familiei, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mare prestanță socială decât cel în cadrul căruia relațiile apăreau cumva ca întâmplătoare. Concubinajul era descurajat în favoarea legalizării legăturii. Copilul născut în afara căsătoriei era considerat ca fiind în răspunderea mamei 4. Statutul marital este un atribut important pentru legitimarea socială. Femeile căsătorite sunt femei onorabile. Într-o serie de interviuri, Adriana Băban (2002, p. 64) scoate în evidență situația menționată: „Bun sau rău cum este, am un soț al meu și oriunde mă duc sunt văzută ca o femeie măritată și nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
învățătoare); „Ca femeie divorțată, ești fie judecată, fie compătimită” (31 de ani, tehniciană). Divorțul este receptat ca un mare neajuns, iar nu ca o soluție la problemele unui mariaj nefericit. Într-o abordare analoagă, persoanele divorțate erau devalorizate față de cele căsătorite. Un divorț putea semnifica, în plan social, un obstacol privind promovarea în carieră, constituind un indicator al unei morale îndoielnice și chiar motiv de a strica dosarul respectivei persoane. Așa se explică de ce multe cupluri nu ajungeau la divorț, acceptând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
E. Zamfir, 1998, p. 27). Acestea priveau în primul rând familia, apoi comunitatea în ansamblul său. Ajutorul în familie presupunea îngrijiri acordate vârstnicilor, copiilor, celor bolnavi. În cadrul comunității, se practica un gen de ajutor reciproc, cum era cazul pentru tinerii căsătoriți (daruri de nuntă, la botezul copiilor), sprijinul în caz de calamitate și situații speciale. Apoi, mai erau prezente actele de caritate (mai frecvente cu prilejul sărbătorilor religioase). Semnificația legăturilor de rudenie nu s-a pierdut nici în societatea contemporană, unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu familia ca un grup cu nevoi specifice. O altă referire la familie întâlnim cu ocazia stabilirii ajutorului social bazat pe testarea mijloacelor 75. Acesta prevede ca unitate de testare a veniturilor familia, definită ca adult singur sau cuplu legal căsătorit, cu copii minori în întreținere. Pentru a primi ajutorul social, familia trebuie să se afle sub un prag minim stabilit în funcție de numărul de persoane din familie. Scopul urmărit este o estimare aproximativă de acoperire a nevoilor minime. O altă ipoteză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
respectării drepturilor omului 81, la nivelul politicilor publice trebuie avute în vedere aspecte cum ar fi: • dreptul privind respectul pentru viața de familie; • statutul copiilor ilegitimi; • drepturile patrimoniale ale copiilor ilegitimi; • discriminarea dintre copiii legitimi și cei nelegitimi, dintre părinții căsătoriți și cei necăsătoriți; • dreptul la viață familială, după divorț; • dreptul taților necăsătoriți la primirea copilului spre îngrijire și tutelă; • drepturile părinților naturali. CAPITOLUL IIITC "CAPITOLUL III" Dreptul la viața de familietc "Dreptul la viața de familie" 1. Drepturile părinților naturali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu sunt dispuși să-și asume responsabilitățile de tip familial. Cu atât mai mult cu cât există disensiuni între părinți. Un tată necăsătorit își poate abandona copilul fără a suporta consecințele pe care le suportă în aceeași situație un tată căsătorit. O altă problemă se referă la dreptul tatălui necăsătorit la tutelă, încredințare spre îngrijire, dreptul de acces la copiii născuți în afara căsătoriei. Observația constantă care se desprinde este aceea că protecția deplină a copilului se realizează numai în cadrul familiei legalizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Marea Britanie a pus problema cu care se confrunta un bărbat căruia îi era refuzat un test de sânge pentru a stabili paternitatea față de un copil conceput în perioada în care avusese o relație cu mama copilului, aceasta fiind o femeie căsătorită care continua să trăiască cu soțul ei. Refuzul a fost prezentat ca un act discriminatoriu, în care unui tată natural i se refuza dreptul de a dovedi paternitatea, în timp ce unei mame naturale nu i se refuză recunoașterea maternității. Comisia a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
drepturi sunt limitate privind înțelegerea relațiilor, a precondițiilor, a responsabilităților și consecințelor relațiilor interumane 14. Din perspectiva respectării drepturilor, familia monoparentală ridică probleme cum ar fi: discriminarea între familii biparentale și monoparentale, între drepturile asupra copiilor, între cele ale părinților căsătoriți și ale celor necăsătoriți, probleme ale drepturilor părinților naturali, care nu au drept de custodie asupra copiilor, drepturi patrimoniale, de respect față de viața de familie etc. Politicile publice vor veni, în acest caz, să răspundă nevoilor de dezvoltare personală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
drept dependent. Înfruntarea problemelor de viață, asumarea responsabilităților pot învăța treptat o persoană să aibă încredere în resursele personale și încet-încet să devină autonomă. În extrema cealaltă, se poate supralicita spre statutul „de trei ori femeie”70. Statutul de mamă căsătorită este construit pe modelul „supra-femeii”, având responsabilități multiple. „Indiferent dacă o femeie își crește copilul cu un partener, în viața de zi cu zi, ea pare să rămână mamă singură. În plus, ea îngrijește și pe tatăl copiilor ei și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]