453 matches
-
Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și etnografia în „Foaia diecesană” (1902-1912). Bibliografie, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Vintilescu, Secvențe, 106-107. D.B.-D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
prin reluări concentrice. Naratorul, estompându-și prezența, se situează tactic în durata lor, văzând și trăind lucrurile din interiorul grupului. Nici o ieșire din perimetrul securizant al satului nu e tolerată. Un nepot al lui Urcan bătrânul s-a întors de la „cătane” (de la Kadetschule) sergent, dar „proștii” din sat îl „iau la vale”, vorbind „peste el”. Un profesor (în fapt prozatorul), venit la înmormântarea tatălui, înțelege că e „o creangă ruptă”, aruncată în altă parte; rădăcina, partea „cea mai tare” - frântă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
ce-a de-a treia în cei patru ani de existență a respectivei secții ce ființează în cadrul școlii de Artă. Cu o exprimare sintetică s-au luptat în planul frumosului Maria Paraschiv, Gustav Hlinka, Ion Nandriș, Radu Țiganetea, etc." Nicolae Cătană ziarist „Gustav Hlinka nu vrea numai să placă cu lucrările lui, el vrea să adreseze un mesaj celor din jur ca expresie a crezului său artistic. Se simte atras de natură și de curând a arătat într-o manieră deosebit de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de pricină flăcăii treceau munții și se însurau în satele moldovenești. Fecior de hainal din Palanca, popa Toader
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sfințirii bisericii de la Curtea de Argeș), G. Coșbuc (Ștefan Vodă, Doina ș.a.) sau din autori mai puțin cunoscuți, precum Smara și G. Gr. Caïr. Producțiile folclorice (legende, doine, anecdote) sunt culese, cele mai multe, de Ion Pop-Reteganul , dar și de S. Fl. Marian, Gh. Cătană, Iosif Vulcan, Th. A. Bogdan. La „Telegraful redacțiunei” I. Pop-Reteganul îi răspunde elevului Octavian Goga: „Ai talent [...] cultivă-l cu diligență”, iar în numărul următor (5-6/1898) îi publică poezia Nu-i fericire pe pământ. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289218_a_290547]
-
fi catalogat printre compozitorii minori. N-a depășit nivelul muzicii de larg consum (valsuri, marșuri, polci), așa că să stea la locul lui, alături de Ivanovici & comp. și să fie cântat duminica, în parc, când sfârâie mititeii și se plimbă servitoarele cu cătanele în permisie. Austriecii l-au declarat rege al valsului (imposibil la noi, fiindcă avem un singur post de meta-rege, ocupat de Hagi) și, la fiecare început de an, adună spuma cremei societății vieneze în fosta sala a manejului, împodobită sărbătorește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tresărim Încă mirați În fața portretelor care Înfățișează chipul nobil și tânăr, Încadrat de bucle pudrate, al lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , sau mergem cu gândul spre amintirea bunului Francisc I XE "Francisc I" și a „cătanelor negre” valahe, care se băteau cândva pentru renumele său Împotriva „vestitului Bunăparte”. Îi vedem pe Împărați coborând din „hinteu” printre ai noștri, ascultându-le păsul și vorbindu-le românește, ștergându-le robotele și iobăgia, ridicându-le școli și biserici, și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de aceste evenimente. Dorul de casă, atitudinile pacifiste, dar și anumite rezerve față de „bunul Împărat”, specifice mentalității populare, transpar din versurile compuse „la Solferino pe vale”, sub focul trupelor franco-italiene: Împărate, Împărate! Cere pardon, nu te bate, Că-ți pierzi cătanele toate. Atitudinile politice asumate de ostașii români aflați În Italia față de mișcarea risorgimentală - atâtea câte erau - oferă primele indicii pentru conturarea unei imagini a Italiei În mentalitatea țărănească din Transilvania. Posibilitățile de receptare mult mai reduse, condiționate În mod strict
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt doar cei care mor”. U. publică în 1951 un microroman, Flăcăul de pe tanc, care, având aceeași intenție de manipulare ce urmează indicațiile partidului, este, poate, cel mai semnificativ din seria sa de producții repetitive. „Flăcăul de pe tanc” este o cătană din popor, slobod la gură și voinic, în conflict cu un boier și cu fiica acestuia. Portretul bătrânului boier incestuos și cel al fiicei sale nimfomane nu sunt singurele „pete de culoare” ce stigmatizează „burghezo-moșierimea coruptă”. Partidul va lua pământurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
culturală a S. merită totuși atenție, în special datorită materialului documentar oferit. Astfel, la rubrica „Figuri bănățene” sunt publicate medalioane ale unor personalități din partea locului: George Popovici, Valeriu Braniște, Paul Iorgovici, Iosif Popovici, Coriolan Brediceanu, Damaschin Bojincă, Ion Popovici-Bănățeanul, folcloristul Gheorghe Cătană, Tiberiu Brediceanu, Mihail Gașpar, Sabin Drăgoi. Numărul 2/1928 este consacrat împlinirii unui deceniu de la realizarea Marii Uniri și include cuvântările ținute în 1918 de regele Ferdinand, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, decretul regal privitor la unirea Transilvaniei cu Regatul României
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
și anume că portul Calais a fost ocupat. Vizita familiei la spital într-o zi de duminică, în timp ce îi schimba așternutul, sora de serviciu, din vârful buzelor, îi spune că-i sosise soția de la Sibiu. În adevăr, după venirea maiorului Cătană, i-a intrat în salon Livia cu Mitu Banea, fratele ei și cu un prieten al acestuia. Se făcuse lumină în micul salon și sfânta dragoste de familie încălzea sufletele tuturor. Jandarmii, din bunul simț al țăranului român, se retrăseseră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a putut să confirme știrile primite de la doctorița din Cernăuți cu situația luptelor din Franța. În altă zi, dimineața, sergentul instructor, care făcea pază în cameră îi spune știrea de necrezut, că Horia Sima fusese eliberat. Seara când veni maiorul Cătana îi spune și el același lucru. „Această a fost sâmbătă seara. Duminică a venit soția mea cu copilul cel mai mare. Mă ridicasem din pat și mă bucuram de lumina soarelui care se srecura pe geam. Când colo, ce să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
anunța. Pentru noi, se punea problema cum să ne strecurăm din încurcătură fără să ne lăsăm împinși pe căi de renunțări și compromisuri. Joi, 19 iunie, se împlinise exact o lună de la sosirea mea la Oravița. Am chemat pe maiorul Cătană și i-am comunicat dorința de a merge la București. Omul a fost și el bucuros de acest fapt, dar nu se grăbea. Nu-l mai grăbeau nici alții pe el și era mai ușor de înțeles. Ne-am înțeles
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în timpul fugii mele prin noapte și ploaie. Vremea, ca și peisajul sufletesc, s-a schimbat. Acum era cald și frumos. De la câmp, în hainele lor albe, țărani, grupuri, grupuri se îndreptau spre casele lor. în Timișoara m-a întâmpinat maiorul Cătană și doamna. Ne-am urcat în trenul de București, urmând să călătorim împreună. La București A doua zi la amiază, ajuns la București este condus de maiorul Cătană la Corpul jandarmilor din șoseaua Bonaparte. A fost introdus într-o cameră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grupuri se îndreptau spre casele lor. în Timișoara m-a întâmpinat maiorul Cătană și doamna. Ne-am urcat în trenul de București, urmând să călătorim împreună. La București A doua zi la amiază, ajuns la București este condus de maiorul Cătană la Corpul jandarmilor din șoseaua Bonaparte. A fost introdus într-o cameră de la etajul I, unde doi ofițeri superiori l-au primit cu multă amabilitate. Fiind obosit, după ce abia ameliorat în urma accidentului suferit, venise pe drum aproape 24 de ore
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pe capul lui fusese pus un premiu de trei milioane de lei și poate țiganii îl recunoscuseră și au vrut să se îmbogățească. Fapt cert, Horia Sima se găsea într-o situație similară cu a lui Nicolae Petrașcu. Știa de la Cătană că Horia Sima este liber și se așteaptă evenimente mari în desfășurare. Se simțea în aer o apăsare a Rusiei, care îi făcea pe oameni să se teamă, chiar și pe acești ofițeri ai armatei române. Mentalitatea lor era că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în pat, pe cine venea să mă vadă. Mă simțeam mai bine în singurătatea familiei izolat de lumea obișnuită, cu comentariile ei stereotipe și inconștiente pe marginea evenimentelor. În aceste zile am primit o scrisoare de la maiorul de jandarmi lon Cătană, de la Oradea. În cele câteva rânduri. foarte îngrijit scrise, omul își manlfesta sentimentele sale de român și suferea ca și noi în urma pierderii Basarabiei. Într un stil duios, ca de cronicar moldovean, povestea evenimentele întâmplate cu 22 ani mai înainte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și odată cu ea și steagul nostru ca simbol al reîntregirii românești de pretutindeni. Am citit această scrisoare cu răsuflarea reținută. Din ea picurau lacrimile neamului nostru, curat și sănătos în păturile lui populare, de acolo de unde se trăgea și lon Cătană și unde milioane credeau și reacționau la fel în fața încercărilor prin care trecea poporul român. Am putut și de data aceasta să constat câtă deosebire există între oameni de talia cunoscutului meu de la Oradea și între desfigurații moral, care compun
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
declamată în grădina palatului «Ateneului Român» din București, de preotul Alex. Muntean al lui Vasile”; o prezentare a vieții și activității lui Daniil P. Barcianu, redactorul „Foii pedagogice” din Sibiu; un grupaj de Sentențe pedagogice, urmat de articolul lui George Cătană despre personalitatea lui Ioan Pop-Reteganul; un alt articol, semnat de Iosif Velcean (Școala și Biserica), opt cugetări de Ioan Scurtu, câteva însemnări memorialistice ale preotului Alex. Muntean al lui Vasile și un fragment extras din piesa-revistă 100 de ani de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
, Gheorghe (26.VII.1939, Ticvaniu Mic, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Elenei (n. Cătană) și al lui Gheorghe Azap, tâmplar. Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic și liceale la Oravița, Anina și Timișoara. Este redactor la revista „Răzoare” (Oravița, 1996). Colaborează la „Caraș-Severinul literar și artistic” (Reșița), „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roșu” (toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
București, Muzeul Banatului Montan din Reșița, Raiffeisenbank Neumarkt-Scheifling (Austria), Primăria orașului Bielefeld Hepper (Germania), Castelul Forchtenstein -Casa Europei „Karl Brunner"(Austria), precum și la persoane particulare din Austria, Germania, Belgia, Italia, Serbia, Israel, Olanda, Republica Moldova, Franța, Suedia, Ungaria și România. Nicolae Cătană ziarist „Gustav Hlinka nu vrea numai să placă cu lucrările lui, el vrea să adreseze un mesaj celor din jur ca expresie a crezului său artistic. Se simte atras de natură și de curând a arătat într-o manieră deosebit de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice, bunul la suflet neica losif, fratele mamii, cătană la Solferino pentru drăguțul de-mpărat: La Solferino devale Mere-un ghinărar călare și tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT AICI MAI TRĂIESC ÎNCĂ
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice, bunul la suflet neica losif, fratele mamii, cătană la Solferino pentru drăguțul de-mpărat: La Solferino devale Mere-un ghinărar călare și tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT AICI MAI TRĂIESC ÎNCĂ VĂRUL ION, VÂNĂTORUL șI „pocăitul“ dârz Întru Christos, Întors din Cleveland cu dolari greu munciți, cum și verișoara Bucura, Întoarsă din Pampas cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]