359 matches
-
iar fetele stau drepte În primul rând cu pixurile pregătite să ia notițe de care nu vor avea niciodată nevoie. După un timp, ajungi să distingi tipurile. Să-l luăm de exemplu pe domnul Anarhist de colo, cu perciunii și căutătura Încruntată à la Liam Gallagher. Deși azi e Îmbrăcat În costum, se vede că psihologic poartă Încă geaca de piele. Dave a fost probabil ceva student activist În facultate. Citea cărți de economie doar ca să se documenteze pentru cauza muncitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În bară În aceeași măsură.) Pe scenă, un lamento tremurat de bandă Înregistrată anunță ultima colindă. Îngerașul meu e al treilea de la stânga de pe ultimul rând. La ocazii importante cum e aceasta, Emily are aceeași privire Întunecată și concentrată, aceeași căutătură Încruntată și Întrebătoare pe care a avut-o și În momentul În care s-a născut. Îmi amintesc cum privise roată În sala de nașteri timp de câteva minute, ca și când ar fi spus: „Nu, nu-mi spuneți, o să-mi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
le-ai trimis. Hă. Îi pun la curent pe cei de la Salinger cu evoluția fondului În ultimele șase luni. Totul e floare la ureche până când una dintre tinerele consultante ale lui Jack, o roșcată à la agent Scully cu o căutătură Încruntată, Își Împinge ochelarii de pe vârful nasului și zice: — Ați putea să-mi spuneți de ce, dacă previziunile dumneavoastră pentru Japonia sunt atât de negative, aveți un surplus de acțiuni În Japonia? Aha, iată o Întrebare foarte pătrunzătoare. Cred că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Ca zece morți deodată durerile iubiri-s - "Cu-acele morți în suflet eu te iubesc Tomiris". - "Dar lasă-mă - ea strigă. - Ce galben ești la față, "Suflarea ta mă arde și ochiul tău mă-nghiață Ce mă privești atîta? A ta căutătură "Mă doare, cum mă doare suflarea ta din gură. "Ce ochiu urât de negru! Cum e de stins și mort! Închide-l, ah, închide-l - privirea ta n-o port... " - "Dar mă iubești Tomiris - tu mă iubești atât, "Precum pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să stee, Să mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, {EminescuOpIV 426} De pe ochi-i să ridice Languroase lunge gene Să-ngenunchiu naintea zânei Venus Anadyomene, Genele dând întuneric Voluptos căutăturii, Iar gropițele cochete Dulci râd la mijlocul gurii. {EminescuOpIV 427} DONA SOL Te rog rămâi o clipă încă Ca să te strâng duios la piept. Din fericirea mea adâncă Aș vrea să nu mă mai deștept. Și totuși luna iese-n zare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mîinii menită să-i Încurajeze și Înaintă Întinzîndu-se să atingă cîte un umăr sau bătînd ușor cîte un braț. Toată lumea părea să renască În prezența lui, pînă și Elizabeth Shand Își ridică borul pălăriei de pai ca să-i arunce o căutătură maternă și Își țuguie buzele, murmurînd niște dulcegării În taină. Reverendul Davis Își termină discursul formal, fără a se uita nici o clipă În ochii participanților și vădit nerăbdător să se Întoarcă la parohia lui. Bulgării răpăiră pe capacul coșciugului cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
umerii și abdomenul scăldate În sudoare, mireasa și-a tras la loc vălul și s-a șters de spermă cu o batistă de hîrtie. Din nou am Întrezărit un ecou dinspre Rank Charm School În gesturile ei rafinate și În căutătura obraznică. S-a ridicat și le-a zîmbit domnișoarelor de onoare, folosindu-se de văl ca să-și usuce obrajii. Avea urme de ac pe brațe, dar părea sănătoasă tun și rîse cînd domnișoarele de onoare Îi traseră pe mîini rochia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la tortura cu apă și la cazna întinderii membrelor trase de funii, Yusef și prietenii lui au ajuns să mărturisească orice. - Crezi cumva că ai tăi ar putea avea parte de o soartă asemănătoare la Granada?“ Sara îmi aruncă o căutătură în care mi s-a părut că deslușesc ura. Nu știu cu ce anume o jignisem, dar, în starea în care se găsea, m-am hotărât să-i cer scuze. Nu mi-a dat răgazul s-o fac. „Când orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
el, dorința lui cea mai scumpă era să se îndepărteze de acest oraș în care onoarea sa de bărbat fusese călcată în picioare; numai că nu avea să fugă precum un șacal. Avea să plece cu capul sus și cu căutătura semeață. Curând a sosit luna dhul-qaada, penultima lună a anului, și a venit rândul lui Hamza s-o pornească la drum: sâcâit de bătrâna lui mamă, moașa, care-l bătea la cap cu văicărelile ei, acuzându-l că vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
acelui dregător aluneca necontenit. Când se discuta despre citadela din Alger, ocupată de necredincioși, omul acela spunea mereu „citadela din Cairo“, ajungând chiar să vorbească despre circazieni în loc de castilieni, până când un alt consilier, mult mai tânăr totuși, îi aruncă o căutătură atât de furioasă, încât celălalt se făcu livid, simțind că i se clatină capul pe umeri. De altfel, mai curând privirea aceea și pălirea celuilalt au fost cele ce m-au făcut să pricep că tocmai fusese dat de gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
groază, îi privea fără grai. Peste ochii maiorului se lăsă o pânză groasă. Strânse tare pleoapele și se sprijini de Azimioară. ― Au măști la ei! Cum dracu'?! comentă stupefiat locotenentul. ― E diabolică! Diabolică!! ― Ce facem? ― Ia legătura cu Ciobanu. Simți căutătura fixă, fierbinte a locotenentului și avu brusc impresia că se află pe marginea prăpastiei. Privea jos, amețit, incapabil să reziste tentațiilor adâncului. Își scutură umerii și rosti sec, cu respirația tăiată. ― Ești un trăgător bun. Și Ciobanu. Îi lăsați să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
serioasă nu-i găsește. Atunci bărbatul s-a calmat și i-a spus că vrea să fumeze, papa, care e contra acestui obicei, i-a adus totuși tutun fin și foiță de pe masa lui Costache, dar zice că, după o căutătură sălbatică, arestatul i-a întors pur și simplu spatele. Nu-i un om bine crescut! I-au reținut valiza pentru cercetări, o cutie argintie, ca un safe, și asta arată c-ar putea să fie vreun falsificator de bani, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fără tragere de inimă: — Bucureștean. Crețu. — Rudă cu spițerul Kretzu, ăla cu mustăți roșcovane? Da’ matale cine ți-a ras mustățile? N-am mai răspuns. Nimic nu se potrivea cu nimic. Petre îmi mai arunca din când în când o căutătură, tot mai piezișă. Vedeam că face eforturi mari de gândire. Brusc a tras de hățuri, eu am venit în față ca împins, iar el a sărit jos cu o iuțeală care dovedea un lung exercițiu. Eram într-un pâlc de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
albă și o gropiță tot rotundă, ca un bumb, sub buza de jos. Din păr nu i se vedea decât o șuviță, pânza baticului îi cobora peste urechi, trecea pe sub bărbie, strângând-o, și se înnoda nevăzut undeva, la ceafă. Căutătura ei era serioasă. Bărbatul arăta obosit. Avea, slavă Domnului, voce fără gând ascuns, voce necăjită, așa că femeia se simți iar la larg cu sufletul. — Unde poate înnopta un om fără bani și fără bagaj? Cumva pe-aici? — Numai dacă vreți
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să intre, asigurându-l însă că nu-i nimic acolo. În clipa în care a spus asta, Fane l-a privit foarte ciudat, iar băiatul mai mult a simțit decât a nțeles că-i în primejdie și-a aruncat o căutătură iute spre ușa de la intrare. — Ți-e frică, Jeane? Așa-i că ți s-a făcut frică? Dacă-ți dau acum una-n cap și fur banii din cassă? Apoi îi dădu una peste umeri, de-ncurajare, râse, se ntoarse
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
deveniseră, strălucitori. Pădurarul se uită adânc în ochii fosforescenți ai animalului. Și, pentru o clipă, i s-a părut că-l recunoaște în ochiul de geam, în noaptea aceea fără sfârșit, când s-a născut Anuca... Clănțănind dinții, cu o căutătură în ochi, sălbatică și amenințătoare, fiara era gata să se arunce și să sfâșie. Privirile li se apropiară. Ochii fosforescenți albaștri ai lupului, sub privirea neagră sângeroasă a omului-fiară, au clipit, ferindu-i parcă căutarea.. Sfiala fiarei față de om reapăru
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mare... Pădurarul, cu o stăpânire de sine, înfricoșătoare, în fata morții, se uita adânc în ochii fosforescenți ai fiarei, atrăgându-i privirea, întinzându-și ușor mâna spre cuțitul din tureatcă; pentru o clipă, lupul părea să ezite, să aibă în căutătură, acea sfială față de om, dar pe loc i se însângerară din ce în ce. ...Timpul se întorcea îndărăt, urechile îi vâjâiau, ca iureșul unei cascade. Clănțănind dinții cu o căutătură sălbatică în ochi, mârâind amenințator, lupul era gata să se
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru o clipă, lupul părea să ezite, să aibă în căutătură, acea sfială față de om, dar pe loc i se însângerară din ce în ce. ...Timpul se întorcea îndărăt, urechile îi vâjâiau, ca iureșul unei cascade. Clănțănind dinții cu o căutătură sălbatică în ochi, mârâind amenințator, lupul era gata să se arunce și să sfâșie. O spaimă cumplită îl înfricoșă, și o subită teamă de moarte îl cuprinse; își închise ochii strâns așteptând... și, zvâcni. Totul se petrecu într-o clipită
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
imperios din adâncurile codrului. Dar... ori unde ar fi ajuns, în rătăcirile lui, într-o goană nebună, se întorcea acasă, la Anuca. De fiecare dată Anuca îl certa iar el privea în jos și într-o parte, dar cu o căutătură în ochi altfel ca deobicei, parcă mai sălbatică. Chemarea aceea, care răsuna din adâncurile codrului, îl umplea de neliniști și de dorințe stranii... îl făcea să încerce o dulce, dar nedeslușită bucurie și să simtă pofte și impulsuri sălbatice, necunoscute
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
prindă înțălesul vorbelor. În crâșmă, se făcu tăcere. Înțepător, fumul de tutun se lățea în aburi groși deasupra meselor; sătenii își lungeau gâtul, către cei doi. Flăcăul simți că i se clatină lumea sub picioare. În ochii lui scăpără o căutătură ciudată... sălbatică. - Nu, nu mai pot! ..scrâșni el din măsele, cu aburii băuturii suiți la cap... Di ci să bagă dom‟șoru Tudor întri noi...! Anuca tot a me‟ a să cie... să știu, că fac moarti di om! ..mârâi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
limba spaniolă și note de Adriana Steriopol Îl treziră papagalii din totdeauna, sporovăind în copacul din totdeauna. Privi cerul și pădurea prin zăbrelele de trestie. Din când în când, putea distinge doi fluturi urmărindu-se. Îi era de-ajuns o căutătură ca să știe că nu prezentau interes; nimeni n-ar da pe ei mai mult de zece pesos. Hotărî să se ridice și, de cum își puse picioarele pe pământ, înțelese că, în noaptea aceea, fuseseră acolo. Un tremur ușor îi străbătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pas, spuse el. De ce nu noi, acum...? Îl treziră papagalii din totdeauna, sporovăind în copacul din totdeauna. Privi cerul și pădurea prin zăbrelele de trestie. Din când în când, putea distinge doi fluturi urmărindu-se. Îi era de-ajuns o căutătură ca să știe că nu prezentau interes. Nimeni n-ar da pe ei mai mult de douăzeci de pesos. Ieși din colibă. Un soare strălucitor începea să se înalțe printre coroanele copacilor, acolo în depărtare, de cealaltă parte a lagunei întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
a struni mult timp strălucirea astrului, astfel Încât, un pic mai târziu, o rază sticli pe sub sprânceana de abur, pătrunzând prin despărțitura triunghiulară rămasă Între perdeaua și tocul uneia dintre ferestrele Salonului VIP numărul 6. La capătul călătoriei sale de ani-lumină, căutătura soarelui Înțepă una dintre pleoapele Împăratului, iar aceasta tresări și bătu În retragere, odată cu geamăna ei, oprind visul care se proiecta pe partea cealaltă. Nechezăturile cailor se pierdură printre firele mopului care executa șarje pe coridor, iar sunetul goarnei și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
atât de bine să semene cu un cuier-pom, Încât câțiva chiar și-au agățat hainele În el). Cât despre Isabella, ea Își găsise cu adevărat sensul vieții; fata anostă, cu frizură de subretă, care-și pleca imediat ochii În fața unei căutături mai insistente, se transformase acum Într-o dominatoare, așa cum larva de albină, dacă e Îndopată corespunzător cu lăptișor de matcă, devine regină, or pe ea experiența o hrănise preferențial cu deliruri suculente, care-o extrăseseră dintre semenii banali, Înălțând-o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
moarte, livide, ale nopții, ființele vii cu chipuri cenușii se Înfruptau din imaginea lui cu ochi Întunecați și lacomi, tot astfel mortul le răspundea cu o privire impasibilă, veșnică, plină de ironie, de dispreț și batjocură, la fel de vie ca și căutătura lor Întunecată, o privire ce va dăinui de-a pururi. Apoi, la fel de repede cum se ivise, imaginea deformată dispăru, obiectele, formele și dimensiunile Își reluară toate proporțiile firești. Am văzut din nou mortul șezînd În spațiul cenușiu și oamenii mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]