931 matches
-
mine nu avea de ce să recurgă la niște slujbe atît de lumești. Vecinii, care acceptau cu bună-credință povestea mea, cum că Îl Îngrijeam pe bietul meu soț Miquel, care rămăsese invalid și desfigurat În război, ne dădeau de pomană lapte, caș sau pîine, iar uneori chiar pește sărat sau cîrnați trimiși de rudele de la țară. După cîteva luni de penurie, convinsă că va mai trece multă vreme pînă cînd Îmi voi putea găsi o slujbă, am hotărît să pun la cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
celui de-al doilea televizor se afla o notiță scrisă de mână: CUNOAȘTE-ȚI DUȘMANUL. Pe CNN, Aaron Brown Îl intervieva pe Frank Rich despre modul În care se ocupase presa de ultimele alegeri. —Aaron Brown e un fătălău cu caș la gură și laș! mârâi Will, lăsând paharul de cristal pe masă și azvârlindu-și unul dintre pantofii săi belgieni spre televizor. —Bună, Will, am spus, servindu-mă cu un pumn de struguri Îmbrăcați În ciocolată, pe care-i ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
le-am dat o cizmă-n bot la șacali, de nu s-a văzut! ! Eee, uite că mai punem și noi umăru’, la o adică! Mi-a zis și fârțângăul de Matei, legătura dumitale, nu e prost, chiar dacă Încă are caș la gură, cum zice poporul, locotenentul Matei Îmi zice: toarășu’ colonel, da’ de ce-l lucrează jigodiile astea pă academicianu’ nostru? Noi te susținem și crez că nu mi-o iei În nume de rău că ți le spui de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
tovarășii m-ar felicita, m-ar răsplăti că am strivit o năpârcă regalistă, un șarpe burghezo-moșieresc! Dar vreau să-ți arăt că noi, internaționaliștii, revoluționarii, noi nu suntem ca voi, boerii antisemiți!» Făcuse spumă la colțurile gurii, spuma se făcuse caș - dacă mi-ar mai fi fost elev, i-aș fi atras atenția să-și șteargă zăbalele. Dar el nu-mi mai era elev - nici eu om normal: să-i ard un dos de mână peste gura cu care măcinase atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
O-hooo... și-ncă cum dormeai, ca o copită, ca o loază, puiule! Portretul fotbalistului vândut, la tinerețe! Boier Bibescu! Boier Bucă! Anesteziat, cloroformizat, lobotomizat, cu bășini, ce era la brăcinaru' tău! Fagure! completează Dănuț. Copilaș drăgălaș, având curu' plin de caș! À propos, ți-ai uscat cioarecii? Nu schimbați vorba, dă înapoi Sile, prins în off side. Păi, dacă e odrasla lu' Coco, măcar că io nu-mi aduc aminte să fi alăptat sau să fi fost gravidă golanca, înseamnă că sigur
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
picura ca pe un venin în sânge. Deși sta jos, tolănit în scaun, îi privea de sus, ca din înaltul cerului. Chicotea. Degaja o trufie fără margini. Se puse chiar să-i dădăcească aidoma unui atotcunoscător pe niște învățăcei cu caș la gură. Nu mai constituia o anchetă. Se transformă într-o dispută. În care el era protagonistul. Le dădea lecții. Își bătea joc de ei. Râdea cu gura până la urechi. Cu toate eforturile, nu i se putură impune. Încercarea nu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
lăsa pentru ele ferestrele deschise. Copilul creștea cu ochișorii la cuib. Când unul din părinți țâșnea săgeată pe fereastră, celălalt ateriza vertical, atârnat de marginea găoacei. Garda se schimba în ciripituri graseiate. Căptușite cu atlas vișiniu, patru pliscuri tivite cu caș, dintr-o dată se căscau în cuib. Unul înghițea în plin, celelalte în sec. Ca să supravegheze de sus mișcările pruncului, pasărea întorcea un cap rotund, cu bobii strălucitori. Pentru toate aceste amintiri, noapte de noapte, doctorul se furișa în camera aceea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
alte asemenea cuvinte, care ajungeau pînă pe trotuar, unde se oprise el și pe urmă văzu că din cînd În cînd se uitau la el și zîmbeau ca și cum ar fi glumit, la urma urmei ce putea face mucosul ăsta cu cașul la gură ca să le plătească lor ceva În plus, „Cer un spor de plată“, Îi zise meșterul și el Îl privi țintă cerîndu-i explicați suplimentare. — Azi muncesc fără oprire și ar vrea un bacșiș... Tatăl tău a poruncit să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
îi arătau cât de repede au învățat și vorbele, dar și melodia noului cântec. Mai curajoși, cei mari prindeau a întreba: Da’ matale știi numa’ cântece d-astea cu cai? Altele? Când o să creșteți mai mari și-o să vă dispară cașul de la gură, o să vă-nvăț și alte cântece. Numa’ că voi să nu uitați dă mine, mă, ați înțeles? Că io tot aicea o să stau, n-o să mă mut dăloc. Da’ cele mai multe cântece pe care le știi matale, tot cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
EminescuOpVI 95} Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată - Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice - ncetișor: - Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace, Că la vară eu ți-oi face Sub cel tei bătut de vânt Așternutul la pământ. Vântul că va aromi Iară tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ia - un fir de busuioc Și îl pune bade-n clop, Busuiocu-o zurăi Și io afară c-oi veni Și din casă te-oi chema, După masă te-oi băga Și de cină că ți-oi da: Tălgeraș cu dulce caș, Pită albă din oraș, Carne friptă pipărată Și guriță cîte-odată. 20 Hoi, săraca calea mea, Crescut-a iarbă pe ea, Calea mea de la mândra Crescut-a iarbă pe ea; Pe calea mea de la joc Poate crește busuioc Că eu n-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
96, vara și tomnatul. Iarna le trăgeam la saivan. Datoria mea era să le dau la ușă. Intrau pe o portiță și le mulgea ciobanul. Noi nu făceam brânza acolo. Veneam de acasă și îl luau. Omul avea pretenții, ori caș, ori lapte și venea stăpânul, unul cu cinci, unul cu două. Aveam caiet și știam câte are fiecare. La 400 de oi mulgătoare ieșea 7-8 găleți de 10-15 kile. Umblam pe coclauri, pășteam oi, stăteam în băț de corn. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
rog, puneți... Fiind băiet, cutreiera păduri Și se culca ades lângă izvor; Visa cum zâne dănțuiau în zbor Și gâze mici, care purtau conduri. Ce vă-ntreb nu e o glumă: Care... creangă-i... boț de humă? A mâncat și caș și urdă, Pe la stânile din munți. După ce-a jucat la nunți Și-a bătut războaie mari Când cu turci, când cu tătari, El și-a cumpărat o durdă Și-o capaucă mai zveltă Și a coborât în Deltă. Ce
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
două zile în urmă, deoarece încercase să tâlhărească un pelerin pe drumul spre Roma. - Îl cheamă Bovo, pentru prima oară ne-a căzut în mână. Am cerut să i se aducă apă și de-ale gurii. A mâncat pâinea și cașul ca un câine înfometat. L-am întrebat de ce se dăduse cu tâlharii, și el n-a încercat să mă impresioneze cu vorbe despre nevastă, copii și guri de hrănit. A zis doar atât: - Am ajuns ca niște animale. Dar chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
coșuri. Lemne erau din belșug, ceea ce ne-a căzut bine. Și, fiindcă fumul ieșea mai greu prin gaura de sub acoperiș, am dat jos oblonul de la fereastră. Am îmbucat în tăcere puținul ce ne mai rămăsese: două azime, o bucată de caș și oleacă de carne uscată de capră. Ne-am întins direct pe pământ, vlăguiți, nu înainte de a fi pus zăvorul la ușă. Tovarășii mei au adormit imediat, și, când tocmai era să ațipesc și eu, mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și trei toiege de lemn cu vârful de piatră, atât de tăioase și de tari, încât păreau de fier. Ne-au mai oferit o tablă cu azime făcute dintr-un amestec de grăunțe și făină de castane, precum și codri de caș afumat. Înainte de a pleca la drum, i-am întrebat cum puteam să-i răsplătim, odată întorși acasă. Ne-au cerut sare. După opt zile de marș forțat, pline de primejdii, am ajuns în valea munților noștri. Gaila a dovedit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
N-am știut ce să-i răspund, drept care el a încheiat: - Ansoald, du-l pe tatăl tău în odaia pe care i-am pregătit-o. În timp ce mâncam, fără răutate, am încercat să-l stârnesc. Uitându-mă la mâncarea modestă, pâine, caș și apă, am spus: - Fugi de ispita cărnii cât te țin picioarele, Garibaldo. Ca să nu mai vorbim de carne de porc, de care nici măcar nu te-atingi. Asta probabil deoarece diavolii pe care Iisus i-a scos din trupurile celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
episod și despre statuia lezata a Fecioarei vezi și D. F. Zervas, Orsanmichele a Firenze, 2 vol. (Modena, 1996), I, 220-221 și 460. 112 W. J. Connell, "Un cronista sconosciuto del primo '500: Bastiano Buoni e la sua cronică De' cași di Pistoia", Bullettino storico pistoiese, 95 (1993), 23-39 (35-36). 113 Edgerton, Pictures (mai sus, cap. 1 n. 4), 55 n. 40. 114 Despre Savonarola vezi L. Polizzotto, The Elect Nation; The Savonarolan Movement în Florence, 1494-1545 (Oxford, 1994); D. Weinstein
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Bine. Dă-i bătăi. Că eu am să vin, cu noul transport, abia mâine dimineață. Da. Cu siguranță. Bine. Pe mâine dimineață. Acum, dacă tot m-am apucat de altă treabă, hai, cu ea, Înainte, până la capăt! Adă, băi nevastă, cașul ăla, de pe comarnic; adă și-un pumn de cepe verzi, câteva roșii, că oala o umplu, eu, din nou. Hai. Dute! Să cinstim tunsoarea lui Aronel. Se apucară de cinstit tunsoarea. Din vorbă În vorbă, și din pahar În pahar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
teoretiză arhitectul, ceea ce vine de lațară. Aici e izvorul. Sper că lapte este. Lapte însă nu se afla, pentru că era din zorii zilei trimis la oraș. Unt nu făcea nimeni. Ioanide, surprins, întrebă cum se explică duhoarea de zer și caș din sat. Într-adevăr, mai toți făceau brânză, însă o aveau arvunită toată la negustorii lor, și în casă păstrau foarte puțină pentru mâncare. Arhitectul visase un prânz sălbatic, cu un miel ori cu un ied la frigare. Nici vorbă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a-și preda marfa. După ea se îndemnă și altă femeie, care trăgea cu urechea mai la o parte. Ea aduse într-o căciulă câteva ouă, pe care le ascunsese de bărbatu-său. Un om veni cu două hălci de caș încă prea proaspăt, a căror vânzare se făcu foarte dificil, nu din cauza prețului, ci a greutății. Omul n-avea cântar și se ferea să le dea după ochi. Ioanide se culcă devreme într-o odaie de sus ce i se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oarecare codire, băiatul scoase din sân două ouă, întrebînd pe arhitect dacă cumpără. Acesta le apucă îndată și le mută în buzunarul surtucului său, întinzînd băiatului o monedă de douăzeci de lei. Fata avea în frunză o bucată mare de caș. Arhitectul o luă și pe aceasta, plătind-o. Copiii o rupseră la goană veseli. Ioanide frânse cașul în două, dădu jumătate lui Butoiescu și începu să muște din bucata rămasă, fără a-și întrerupe reflecțiile. - Pe mine mă cheamă Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și le mută în buzunarul surtucului său, întinzînd băiatului o monedă de douăzeci de lei. Fata avea în frunză o bucată mare de caș. Arhitectul o luă și pe aceasta, plătind-o. Copiii o rupseră la goană veseli. Ioanide frânse cașul în două, dădu jumătate lui Butoiescu și începu să muște din bucata rămasă, fără a-și întrerupe reflecțiile. - Pe mine mă cheamă Ioanide, continuă el mestecînd,ceea ce ar însemna că sunt grec. De fapt sunt român, cineva G. Călinescu probabil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de crudități; se amestecă totul bine și se servește imediat. Bărcuțe de dovlecei cu cartofi Ingrediente pentru 6 persoane • 3 dovlecei mari • 350 g cartofi fierți • 150 g brânză moale (se poate folosi specialitatea italiană de brânză taleggio, asemănătoare cu cașul) • 6 sparangheli • sare • piper boabe Timp de preparare: 45 min. Conținut caloric: 130 kcal/porție Fără ouă Ușoare și savuroase Mod de preparare: Sparanghelii se curăță de coajă, se leagă împreună cu un fir de ață albă și se fierb în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și curățate de semințe. Se omogenizează cu mixerul 90 ml de ulei de măsline, 30 ml de oțet, sare și piper, se asezonează salata cu sosul obținut, se presară deasupra frunze de măcriș tocate fin și se servește. Fasole cu caș și măsline Ingrediente pentru 4 persoane • 100 g lăptuci • 100 g caș de vacă (se poate folosi specialitatea italiană de brânză provolone dulce) • 200 g fasole albă fiartă • 150 g fasole roșie fiartă • 80 g măsline verzi fără sâmburi • grepfrut
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]