2,041 matches
-
mărgele de chihlimbar, Sala Mare, Galeria Lacurilor și Galeria Baldachinelor iar din sens opus prin Ponorîci, Marea Confluență, Galeria Marilor Gururi și Planșee. Diversitate: speologică, paleontologică - depozite de guano-fosfați, resturi scheletice de mamifere cuaternare, faunistică și floristică. Deasupra, făgete pe calcare, stâncării cu vegetație mezofilă și mezotermofilă, pajiști xerotermofile colinar-montane, pajiști mezofile și tufărișuri. Complexul carstic reprezintă perimetrul de protecție al peșterilor. În peștera Cioclovina Uscată s-a descoperit o calotă craniană de om de Cro-Magnon. Depozitul de guano-fosfați a fost
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
la grosimi de 500 m, în ele determinându-se numeroase forme de Belemnites pistiliformis, Aplosmilia nuda și Aplosmilia thurmanii; la partea superioară a stivei de călcare aspectul litologic se schimbă trecând la calcarenite și grezo-călcare. Astăzi se admite că peste calcarele de vârstă neojurasică s-au depus calcarele recifale urgoniene; cele două entități stratigrafice nu au fost delimitate cartografic până în prezent; ... v. complexul bauxitic, Apțian superior - Albian ce se dezvoltă ca petice pe raza sectorului Comarnic - Poieni și Pui; aceste
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
determinându-se numeroase forme de Belemnites pistiliformis, Aplosmilia nuda și Aplosmilia thurmanii; la partea superioară a stivei de călcare aspectul litologic se schimbă trecând la calcarenite și grezo-călcare. Astăzi se admite că peste calcarele de vârstă neojurasică s-au depus calcarele recifale urgoniene; cele două entități stratigrafice nu au fost delimitate cartografic până în prezent; ... v. complexul bauxitic, Apțian superior - Albian ce se dezvoltă ca petice pe raza sectorului Comarnic - Poieni și Pui; aceste depozite reziduale de bauxită au fost depuse
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
nu au fost delimitate cartografic până în prezent; ... v. complexul bauxitic, Apțian superior - Albian ce se dezvoltă ca petice pe raza sectorului Comarnic - Poieni și Pui; aceste depozite reziduale de bauxită au fost depuse în excavații, pe suprafața carstificată a calcarelor urgoniene, ele nereprezentând un nivel continuu, ci acumulări locale de grosimi reduse; ... vi. complexul grezos - conglomeratic, Cenomanian inferior - ce acoperă complexul bauxitic; spre partea superioară a pachetului, microconglomeratele trec la gresii cafenii - gălbui, în care apar nivele fosilifere bogate în
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Valea Streiului la vest și sud. Cuprinsă altimetric între 500m și 1147m - Vârful Plopi, regiunea se încadrează carstului de tip "platou suspendat". Deși modestă ca întindere -40 kmp, de aproximativ 20 km lungime și 2-6 km lățime, această masă de calcar, datorită masivității și omogenității sale, oferă surprize plăcute atât în ceea ce privește peisajul de suprafață, cât și în dezvoltarea sistemului de galerii subterane - http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.html. Din punct de vedere hidrologic, suprafața analizată se suprapune părții superioare a bazinelor râurilor Călianu
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
de către români -văile de doline - pentru drumul roman; interfluviile dintre văile dolinare pentru castre; izvoarele carstice - permanente surse de apă potabilă. Importanța perimetrului descris este triplă: peisagistică, științifică, cultural-istorică. Importanța peisagistică este rezultatul alternanței cristalinului cu relief greoi, cu calcarele ce impun dezvoltarea unui relief accidentat. Modelarea excepțională a reliefului carstic este favorizată de factorii hidrologici, climatici, litologici și structurali. Exocarstul este foarte bine reprezentat prin: – Lapiezuri: libere -în vecinătatea Avenului de Ponorîci; îngropate; semiîngropate -în apropierea Peșterii Călianu, zona
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Fund. Aceasta nu este singura dolină de surpare din regiune, dar are cele mai mari dimensiuni. BAZINUL CARSTIC 2068 - BĂNIȚA*6) *6) informații preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.html PERIMETRUL CARSTIC COMĂRNICEL - VÂRTOAPE - BĂNIȚA Situat în continuarea bazinelor carstice 2066 și 2067, calcarele din acest sector se prezintă sub forma unei borduri montane marginale. Deși relieful exocarstic este foarte bine reprezentat, endocarstul nu oferă cavități de dimensiunile celor din perimetrele descrise anterior. Este interesant de amintit alternanța sectoarelor de chei, Izvoreni-Valea Babei, cu
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
peștera are o lățime de 10-20 m și înălțimi de 3-10 m și este importantă pentru urmele de locuire descoperite, acestea acoperind toată cronologia arheologică. Este singura peșteră amenajată din punct de vedere turistic. Prin introducerea unui albedou mai ridicat, calcarele creează un microclimat specific, favorabil dezvoltării elementelor floristice și faunistice de stâncărie, care includ numeroase endemisme și specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Sorbus borbasii, Spiraea chamaedryfolia, Hepatica transsilvanica, Asperula capitata, Doronicum columnae. ... ... 2.2.3. Hidrografie Zona de la
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
apar atât în zona rocilor metamorfice cât și a celor calcaroase, sub forma unor izvoare cu debite importante, în primul caz și sub forma unor cursuri subterane de apă cu lungimi de sute și chiar mii de metri în zona calcarelor. Apele subterane din zonele calcaroase pot fi întâlnite și în rețelele de fisuri și goluri carstice. Ele sunt alimentate atât prin infiltrațiile rezultate din precipitații, cât și prin ponoare: Ponorîci, Fundătura Ponorului, Lunca Priporului, Lola, Poiana Clenjii, Răchițeaua și altele
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
lipsită de importanță speologică, întrucât până în prezent nu au fost descoperite peșteri. Pe parcursul ei apar și mici cascade. Valea Petros - este cea mai importantă vale din această zonă carstică, fiind singura care a reușit să traverseze bara de calcar și să ajungă la fundamentul cristalin. Formarea Văii Petros, care practic împarte carstul din Șureanu în două structuri aproximativ egale ca suprafață, a avut un efect major în reorganizarea drenajului în carst. Defileul Văii Petros este una din cele mai
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
sud de Valea Tecuri, fiind perpendiculară pe aceasta. Ea se varsă în Crivadia, în localitatea cu același nume. Inițial Valea Munceilor s-a format la contactul dintre călcare și cristalin. Odată cu adâncirea ei, jumătatea superioară și-a păstrat cursul, calcarele rămânând suspendate pe versantul stâng; în jumătatea inferioară au avut loc modificări ale cursului de apă în zonele calcaroase. La intrarea în aceste zone, apa a dat naștere la o vale cu numeroase ponoare și peșteri, transformată ulterior în Jgheabului
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
ulterior în Jgheabului, situat în aval de Peștera Gaura Oanei și prezintă numeroase cascade. Valea Crivadia - este considerată porțiunea cuprinsă între confluența Valea Cerbului - Valea Feții și confluența Văii Crivadia cu Valea Munceilor / Jgheabului. Ea constituie zona marginală sudică a calcarelor, acolo unde blocul Șureanu se întâlnește cu blocul Retezat. În partea inferioară a văii s-a format o porțiune de chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lățime de 3-4 m la bază și o înălțime a pereților de 60-70
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
pe tot parcursul ei un regim permanent, existând numai în partea inferioară o pierdere difuză care are legătură cu Izvorul Morii. Valea Purcarului - constituie perechea văii Babei, cu care se unește în spatele cătunului Jitoni. Valea Dâlja, Valea Costești - traversează calcarele numai pe o porțiune mediană a acestora, dând naștere la porțiuni de chei, uneori cu aspect de canion. În versanții lor s-au format peșteri de mici dimensiuni. Ambele au un regim hidrologic permanent. Existența numeroaselor cursuri de apă supraterane
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Malm) este reprezentat exclusiv prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
partea superioară a dealului Culmea Frunții, în bazinul inferior al văii Brătcuței, în partea superioară a bazinului văii Luncilor și ocupă cea mai mare parte a teritoriului ariei protejate situate la vest de localitatea Șuncuiuș. Suprafața totală însumată ocupată de calcarele jurasic-superioare este de 2428.05 ha. care înseamnă 14.14% din teritoriul analizat. Etapa de sedimentare din Cretacic începe în Hauterivian (Cretacicul inferior), când au loc depuneri de călcare negre cu characee și călcare cu gastropode și ostracode. La acestea se
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Pădurii Craiului. Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ. Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
râurile afluente de dreapta ale Iadei cât și pe cele de stânga. Dintre acestea, menționăm cheile de pe văile Servinoasa, Izvorului și Dașorului, în toate cazurile partea amonte a bazinelor hidrografice fiind dezvoltată pe roci impermeabile iar la contactul cu calcarele, unele dintre cursurile de apă se pierd în subteran și revin la suprafață fie în amonte fie în aval de confluența cu Iada. În perioadele cu precipitații abundente, cursurile de apă care străbat aceste sectoare de chei au un caracter
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de la 1-2 m. în diametru și 1/2 m adâncime, până la sute de m. în diametru și zeci de m în adâncime), care apar acolo unde există în substrat o dispunere în cruce a fisurilor și fracturilor ce afectează calcarele. Punctul de încrucișare a fisurilor este locul prin care apa de la suprafață este drenată în subteran, astfel că toate dolinele au un punct de pierdere (ponor) a apei în subteran, la baza pâlniei. Dolinele sunt foarte frecvente în peisajul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
care apa de la suprafață este drenată în subteran, astfel că toate dolinele au un punct de pierdere (ponor) a apei în subteran, la baza pâlniei. Dolinele sunt foarte frecvente în peisajul din Pădurea Craiului, evident fiind legate de prezența calcarelor în subteran. Frecvența mare de apariție a acestora se remarcă în zona platoului carstic Zece Hotare, unde acestea sunt răspândite pe cca. 80% din suprafața platoului și în Dl. Culmea Frunții din bazinul văii Iadei. Uvalele - sunt forme de relief
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
sub forma câmpurilor de lapiezurii. Se prezintă sub forma unor șanțulețe de dimensiuni reduse (câțiva zeci de cm. lungime și adâncime) sculptate de apa de șiroire prin mecanismul de coroziune carstică. Frecvența de apariție a lor este legată de prezența calcarelor la suprafață, ca urmare, acestea apar cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții. Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
prezența calcarelor la suprafață, ca urmare, acestea apar cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții. Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-o anumită zonă. Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt condiții esențiale în apariția și dezvoltarea peșterilor. În Munții Pădurea Craiului există un număr foarte mare de goluri carstice (de ordinul sutelor) representative, cunoscute ca peșteri. Dintre acestea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea COMINEX NEMETALIFERE - S.A., identificată prin cod unic de înregistrare 7636634, în calitate de concesionar. Articolul 4 Se aprobă Licența de concesiune pentru exploatare nr. 3.503/2002 privind exploatarea resurselor de calcar industrial și de construcție din perimetrul Prodănești, județul Sălaj, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea COMINEX NEMETALIFERE - S.A., identificată prin cod unic de înregistrare 7636634, în calitate de concesionar. Articolul 5 Se aprobă
ORDIN nr. 338 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277668]
-
controlori de rupere ai emulsiei. De regulă, sunt utilizate substanțe tensioactive, rășini, iar dozajul este variabil în funcție de temperaturile de lucru, umiditatea agregatelor, condiții meteorologice etc. De asemenea, în categoria aditivilor se pot considera lianții hidraulici (ciment), filer de calcar, fibre etc.; ... – beneficiar - persoana juridică sau autoritatea publică în folosul căreia se încheie contractul de achiziție publică pentru efectuarea lucrărilor de întreținere; ... – categoriile de performanță ale straturilor bituminoase executate cu material bituminos turnat la rece (MBTR) sunt definite conform standardului
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273805]
-
dozajul minim și cantitatea utilizată va fi considerată ca aditiv pentru controlul ruperii la așternerea materialelor bituminoase turnate la rece. Articolul 29 (1) Filerul care se utilizează la prepararea materialului bituminos turnat la rece poate fi de tipul: filer de calcar, praf de cretă sau var stins. Fiecare dintre acestea trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043. (2) În șantier se vor efectua verificări privind granulozitatea și conținutul de apă la fiecare lot de material aprovizionat sau pentru maximum 100 t
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273805]
-
Aditivi Articolul 32 (1) Aditivii se utilizează pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase, pentru asigurarea consistenței materialului bituminos și a unei coeziuni ridicate. (2) Aditivii sunt de tipul celor solizi sub formă de pulbere (lianți hidraulici, filer de calcar, var stins etc.) sau aditivi sub formă lichidă (emulgatori, acizi etc.). De asemenea în categoria aditivilor pot fi încadrate și fibrele, în cazul curbelor discontinue ale materialului și/sau când sunt utilizate pentru creșterea aderenței. (3) Acțiunea și eficiența acestor aditivi
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273805]