788 matches
-
am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri./ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri.// Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost./ Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori,/ Noi am slujit vecia neamului și-un rost./ Pe fruntea țării pus-am aurori.// Legenda noastră stă și azi ascunsă-n lut,/ Ne pângăresc martirii, alți strigoi/ Ne toarnă mărăcini peste mormântul mut/ Și numele ni-l scuipă
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
infinită? Uneori nici norii nu mai pot să-ndure Atâtea milioane de-apăsări. Simt cum rărunchii parcă li se rup, Și parcă nu mai au nimica de pierdut. Se tot revarsă-atunci pe câmp, pe streșini, Și-ii vezi curgând pe caldarâm, pe oameni. Nimeni nu zice „Ce-au și norii ăștia? Ce i-a apucat? De ce nu-și duc povară dată lor? C-avem și noi poveri, si nu mai curgem Cu gândrile noaste peste alții...” Dar uneori tot sufletul se
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
vom ocupa noi. Vom ține legătura, domnule doctor... Cum ați spus că vă numiți? - Da, sigur că da! l-a asigurat medicul, destul de grăbit și grijuliu. Grigore. Grigore Emilian... Vă salut! În tot acest interval de timp, cel căzut pe caldarâm trăia în altă lume, la mare distanță de tot ce se întâmpla pe șosea în jurul său. Era departe, pe un povârniș lipsit de vegetație, aplecat mult din mijloc pentru a susține greutatea rucsacului prins bine pe spate și a putea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
la tramvaie, deoarece nu am călătorit cu ele. În cazul că în stație dorea să urce o mamă cu un copil aflat în cărucior, autobuzul își cobora partea cu ușă până la nivelul bordurii iar persoana respectivă se urca direct de pe caldarâm în interior, foarte ușor. Același lucru se întâmpla și la coborâre. Un alt nivel de civilizație și grijă față de călători. Un bilet de călătorie costa cam un euro și douăzeci de eurocenți. La un moment dat am ajuns pe un
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
serenitatea sterilă miroase a ghetou a efluvii bahice clor cloroform femeia beată își caută parteneri pe care să verse refulări băiatul care mătură străzi scurmă în gunoi discret aprinde fericirea edulcorată care ține cât un muc de țigară întoarsă cu spatele la caldarâm țăranca bătrână își face cruce înodând baticul de două ori scrie în caietul mototolit surâzând cald pe asfaltul rece departe de piața zgomotoasă unde se vinde orice diminețile orașul respiră prin clădirile imense părinți împing cărucioare cu prunci luminoși din
HISTRIONI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368186_a_369515]
-
îngropat:/ „PUNCTUL” Iată un splendid distih, ca un micro-poem în sine: „Am strâns muntele Carmel în brațe/ până s-au făcut scrum amintirile”. Iată și această sugestivă declarație lirică a vârstei: „Neconstrâns legământ de toamnă./ Flori căzânde./ Uscături plimbate pe caldarâmuri./ Vârsta mea alerga înapoi/ să prindă mărul neputred./ Nici o competiție./ Întoarcerea se întrerupe semeață.” Bianca Marcovici e o prezență nu foarte comodă, dar, foarte interesantă, incitantă, pasionantă chiar, și prin toate acestea, necesară și valoaroasă. Inconfundabilă ca orice poet adevărat
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
văduvite de copacii care le-au părăsit înainte de a cunoaște că muntele Ararat e doar o imagine născută din iluzia despre noi Toamna asta are ceva din mirosul flăcărilor pe care Ilie le-a înalțat până la altarul dorințelor noastre. Privesc caldarâmul scăldat în lumină, întrebându-mă: dacă nazuințele nu ar cunoaște împlinirea, inimile - fum de tamâie - înaltate la cer, ar fi doar o imagine născută din iluzia despre noi? Toamna asta are ceva din mirosul spicelor culese de Ruth, găsite pe
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
mare necunoscută, domnilor aleși și alegători! Apropo, la ultima finală Europe League, au lipsit 3-4 agente de curățenie, din totalul de 150, tocmai în zona cu cel mai mare impact vizual. Intrarea principală, la Arena Națională, unde stăteau tolănite, pe caldarâm, trotuare și spațiu verde, sute de sticle, doze, ambalaje. Cele 5 (cinci) coșulețe de gunoi, din zonă, erau asfixiate, deși SMURD-ul era la fața locului. 5. Mârlănia. Din comportamentul „uman” în spațiul public se pot obține venituri interesante. Mai
TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ŞI METROPOLA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354414_a_355743]
-
Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună pe caldarâmurile orașului. - Lasă, vă arăt eu vouă! fuseseră auzite ultimele cuvinte ale lui Albert. * Liniștindu-se cu greu în urma acestui episod foarte neplăcut, Alice simți din nou dorința de a fi mai comunicativă cu Karl. Au stabilit să discute mai puțin
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
plasînd semne ale unei para¬digme poetice de altădată (cavalcada nocturnă, de pildă, amintind de Uhland și Eminescu: "și eu aud ecoul călăreților din miez de noapte/ Sau măcar mă infatuez cu gîndul că-l aud/ Precum monezi aruncate pe caldarîm/ Duminică dimineață cînd toți sînt în biserică/ și nu sunt de argint/ Nimeni nu vinde pe nimeni aici/ Înțelege și lasă-te în voia mea, nu e scăpare/ În spatele copacilor imaginari/ Nu este pădu¬rea imaginată/ Nu e început sau
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
cenușă. E o lume în veșnică facere și prefacere, iar poeta își asumă amăgirile, des-amăgirile și re-amăgirile ca pe un foc al catharsis-ului, necesar propriei ființări: Cobor în mine ca-ntr-o catedrală de liniști, / Pașii mei foșnind pe caldarâmul ideii de ieri. Cobor în mine, îmi întind mâna / Printre gratiile sufletului / Mereu puterea din / Nerostite cuvinte. („Cobor în mine”) Cristina Emanuela Dascălu demonstrează o rară capacitate de a-și conduce cu mână sigură mesajul, aparentele aglomerări de vocabule dând
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
pară la fel de rapid, prinse cu amândouă mâinile încheietura brațului sortit să-i rupă epoletul și, folosind forța cu care fusese repezit, precum și greutatea individului, se răsuci, intră sub brațul acestuia îndoindu-și genunchii și aruncă trupul mătăhălos cu spatele pe caldarâm. Cu alte două mișcări fulgerătoare îl întoarse cu fața să muște din asfalt, îi aduse ambele brațe la spate și prinse cătușele de încheieturi. Se răsuci ca o pisică, gata de luptă, cu fața la grup. În cele câteva secunde, amuțiseră cu toții
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
mai mult îi plăcea să stea în spate, lângă bustul lui Eminescu ce era postat pe un soclu înalt de un metru sau puțin mai departe unde era o măsuță rotundă, înconjurată de scaune mici de lemn, așezate pe un caldarâm de piatră. Ajungând pe lângă bustul lui Eminescu, se așeză jos pe iarbă lângă un pom. În față era o superbă tufă de trandafiri roșii și roz, dar ea n-o vedea, pentru că se gândea la Ionuț. Nu se întâlnise de
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
cauzele de atunci. De data aceasta, chiar dacă este vorba tot de o cădere, pacientul nu a fost victima accidentului rutier, acesta fiind doar o tentativă de accident, dacă vreți, care nu s-a produs efectiv. A căzut din picioare pe caldarâm, speriat, dar nu lovit, agățat ori împins, după cum afirmă martorii oculari... Știți foarte bine că o simplă cădere putea să survină și într-un joc ori din cauza unui mers neatent, al împiedicării piciorului de o piatră sau bordură etc. Ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
Mentalul adolescentin și obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsul de transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materiei la o lejeritate imaterială, aburoasă, eterică și imponderabilă. Chiar cu tălpile pline de răni, vechile fantome mai circulă pe caldarâmul lumii și fac zgomot. Astăzi avem și noi, pe lângă faliții noștri, utopiile noastre, e adevărat, ceva mai comestibile și mai potabile, văduvite de nitrații și nitriții imposibilului. Adăugată la celelalte, ARTA e utopia noastră de serviciu care, printr-o combinatorică
UTOPII,UTOPII de JANET NICĂ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357231_a_358560]
-
ne-am fi strivit cu plăcere. Știu sigur că toți avem pe lume copacul sau liana noastra.Sau palmă care prinde frunză și în loc să o strivească o pune în buzunarul de la piept,în dreptul inimii . Sunt frunză ce-a căzut pe caldarâm Sub pasul tău cu drag m-aș fi strivit M-ai pus în buzunarul de la piept Și m-ai păstrat,parcă m-ai fi iubit..." (din poezia "Sunt Frunză") Referință Bibliografica: Pe copaci îi doare frunză / Nuța Istrate Gangan : Confluente
PE COPACI II DOARE FRUNZA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357275_a_358604]
-
Mentalul adolescentin și obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsul de transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materiei la o lejeritate imaterială, aburoasă, eterică și imponderabilă. Chiar cu tălpile pline de răni, vechile fantome mai circulă pe caldarâmul lumii și fac zgomot. Citește mai mult UTOPII, UTOPIIOmenirea a fost bântuită de vise imposibile,de utopii dulci și ucronii sterile, ajunse până la floare, dar niciodatăla fruct, la sămânță: Civitas Dei, cvadratura cercului,perpetuum mobile,piatra filosofală, bagheta magică,absolutul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
nasul instinctului de conservare. Mentalul adolescentinși obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsulde transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materieila o lejeritate imaterială, aburoasă, eterică și imponderabilă.Chiar cu tălpile pline de răni, vechile fantome mai circulăpe caldarâmul lumii și fac zgomot.... XXXII. OEM ÂNCAT DE REME, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ** OEM ÂNCAT DE REME Era - ne spune timpul crud - Un ăpitan pe un apor. Mergea spre ord, ergrea spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
de păianjen al memoriei” face o descriere a ploii de o maniereă nemaiîntâlnită, chiar dacă afară nu a mai plouat de trei luni, citind pasajul din roman ai impresia că se aude ploaia cu un sunet pe burlan și altul pe caldarâm ... Carmen Tănase împachetează, spun criticii literari, „Iluzii într-un viitor roz”, pe care îndrăzesc să o rog să ne lase la plecare un strop din prea plinul sensibității poemelor semnate. Pe marinarul pasionat de literatură, remarcabilul poet Florin Ciocea, l-
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
Medicul nostru se mai ocupa de ultimul accidentat cu greu scos dintre fiarele contorsionate când au sosit membrii SMURD. Cei sosiți se îndreptau spre el dar s-au oprit când le-a ordonat pe ton imperativ: „duceți urgent femeia de pe caldarâm la spital. Ceilalți trei sunt mai puțin gravi”. În consecință salvarea a plecat cu femeia rănită. A rămas un singur medic care trebăluia pe la celelalte corpuri inerte întinse de primul venit pe trotuar. Nici unul nu dădea semne de viață deși
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
ca sprânceana lacrimiicu care plânge luna când îți strivesc sufletul umbrei.GEORGE BACIU... XI. POEZII DE DRAGUL TAU, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 546 din 29 iunie 2012. AM IUBIT-O Am iubit-o în orașul cu ochi de caldarâm, mai visa pe furiș, pe sternul nopții luna, mai treceau păsările către alt tărâm, mai cădeau pe gânduri stelele, una câte una. Am iubit-o în orașul cu tavan de toamnă, mai tușea aerul la subțioara copacilor, mai alerga strada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
un gând, mai șchiopăta vântul printre sâni de sărut, mai zornăiam pe crucea ei din când în când, mai mă nășteam fântână din trupul ei de lut. SONET ... Citește mai mult AM IUBIT-OAm iubit-o în orașul cu ochi de caldarâm,mai visa pe furiș, pe sternul nopții luna,mai treceau păsările către alt tărâm,mai cădeau pe gânduri stelele, una câte una.Am iubit-o în orașul cu tavan de toamnă,mai tușea aerul la subțioara copacilor,mai alerga strada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
o șterpeliseră la casele lor. Tremura și-i curgea întruna nădușala de pe el, i se făcuse frică de atâta liniște...Privi pe ușă, capul lui Praporică era parcă o sperietoare de ciori pusă pe gard, mâna-i căzuse jos pe caldarâm și era plină de moloz, restul corpului parcă intrase în pământ, se amestecase probabil cu pereții dărâmați și se făcuse chisăliță. Apoi își reluă iar gândurile lui frumoase... Auzise de Coasta de Azur, îi povestse și lui nevasta unui inginer
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > POEZII DE DRAGUL TĂU Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 546 din 29 iunie 2012 Toate Articolele Autorului AM IUBIT-O Am iubit-o în orașul cu ochi de caldarâm, măi visa pe furiș, pe sternul nopții luna, măi treceau păsările către alt tărâm, măi cădeau pe gânduri stelele, una cate una. Am iubit-o în orașul cu tavan de toamnă, măi tușea aerul la subțioara copacilor, măi alerga stradă
POEZII DE DRAGUL TAU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358020_a_359349]
-
am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri/ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri. Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost./ Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori, / Noi am slujit vecia neamului și-un rost./ Pe fruntea țării pus-am aurori. Legenda noastră stă și azi ascunsă-n lut,/ Ne pângăresc martirii, alți strigoi/ Ne toarnă mărăcini peste mormântul mut/ Și numele ni-l scuipă
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]