575 matches
-
de lumini și umbre, instrumentele optice de percepere și de focalizare a imaginii (luneta întoarsă spre sine, ochii telescopici, lupa, sticla, fotografia, camera obscură, acvariul, colajul, armura de sticlă, clopotul de sticlă, cărțile de joc din sticlă, arborii de sticlă, caleidoscopul), spațiile de taină (zăvoare, chei, peceți secrete), spectacolul fascinant oferit de mare, așteptarea, alibiul, ludicul ca fapt misterios, imaginile uzurii (batrânul), autoreflexivitatea (privirile în oglindă, confruntarea cu diferite euri, precum seara sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
Colorian, Eugen Relgis, Eugen Jebeleanu, Mia Frollo. Este prezent și G. Bacovia cu Elegie de iarnă. Cum accentul cade pe relațiile cu literatura franceză, sunt obținute colaborări de la Émile Vitta, Alfred Mortier, Louis Lefèvre, Philias Lebesque. Mia Frollo semnează un Caleidoscop de literatură franceză, iar I.M. Rașcu susține un adevărat serial, Ecouri franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
Scrisori bănățene, Timișoara, 1975, 5-17; Șerban, Ispita, 223-225; Veronica Porumbacu, „Scrisori bănățene”, RL, 1975, 31; D.M. [Dumitru Micu], „Scrisori bănățene”, CNT, 1975, 33; Ungureanu, Imediata, I, 8-28; Kalustian, Simple note, IV, 49-62; Dicț. scriit. rom., II, 637; Constantin Beldie, Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000, passim. V.D.
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură meritând toată considerația. Pe drumurile legendelor circulă apariții monumentale: Gruia, Corbea, Pintea. Precum în epica populară, hiperbolizarea creează un climat adecvat fabulosului. O improvizație satirică, Simbolism, din Caleidoscopul lui A. Mirea (I-II, 1908-1910), denotă o atitudine antisimbolistă; de amintit, totuși, traducerile din Paul Verlaine (în colaborare cu Dimitrie Anghel), care își pun amprenta asupra romanticului de cultură germană. Din stampe vechi respiră discret o melancolie cu substrat
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
aceeași colaborare, au apărut postum. E greu de precizat în ce constă contribuția lui I. la scrierile în colaborare cu D. Anghel (Legenda funigeilor, 1907, Cometa, 1908, Carmen saeculare, 1909, Cireșul lui Lucullus, 1910, Portrete, 1910), dar mai ales la Caleidoscopul lui A. Mirea. Supraevaluat de critica sămănătoristă, în special de Ilarie Chendi, I. reprezintă, în cele din urmă, o conștiință patetică. Deși minor, observa G. Topîrceanu, „era totuși poet autentic și asupra lui apăsa blestemul care apasă asupra marilor damnați
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
București, 1903; ed. București, 1909; Din zile mari, București, 1905; Credințe, București, 1905; Zorile, București, 1907; ed. București, 1909; Legenda funigeilor (în colaborare cu D. Anghel), Iași, 1907; Poezii. 1893-1908, București, 1908; Cometa (în colaborare cu D. Anghel), București, 1908; Caleidoscopul lui A. Mirea (în colaborare cu D. Anghel), I-II, București, 1908-1910; Carmen saeculare (în colaborare cu D. Anghel), București, 1909; Cireșul lui Lucullus (în colaborare cu D. Anghel), București, 1910; Portrete (în colaborare cu D. Anghel), București, 1910; Cântece
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
energii Învăluindu-le, electricitatea trece prin ele, conectîndu-le si coordonîndu-le la dimensiunea tangibilă a naturii lor electrice. Împletitura celtica: Energiile corpului se rotesc, fac spirale, curbe, se răsucesc, se Întretaie, se Împletesc În modele de o frumusețe extraordinară. Echilibrul acestui caleidoscop de culori și forme este menținut de un sistem energetic cunoscut sub diferite denumiri de către vindecătorii energetici din toată lumea. În Orient apare sub denumirea de „inelul enegetic tibetan”. În tradiția yoga este reprezentată de două linii curbe care se Întretaie
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
impună un fel de punct luminos În creier care să-ți creeze o nevoie, o excitație. Fiecare reclamă Îți coagulează atenția pe un obiect imaginar, la un mod foarte manipulator de altfel. Dar suma tuturor reclamelor cu care suntem bombardați, caleidoscopul tuturor imaginilor care ne solicită, creează un mediu anarhetipic, dezordonat, pulverizat. Mă Întrebați cum aș analiza mai multe afișe publicitare. Probabil că fiecare dintre ele ar trebui analizat arhetipal (căutând care este elementul lui dominant: mitul, figura, peisajul etc.). Dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în cea mai mare parte, publicate în presă între 1973 și 1995. Alte cronici și recenzii dedicate unor cărți de critică și istorie literară sunt reunite în volumele Critica și actul lecturii (1999; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor) și Caleidoscop (2003). SCRIERI: Tudor Arghezi. Imaginarul erotic, București, 1980; Octavian Goga. Argumentul operei, I, București, 1987; Cercul Literar de la Sibiu. Semnificație și destin, Sibiu, 1995; Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999; Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai, Sibiu, 2002; Caleidoscop, Sibiu, 2003
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
Scriitorilor) și Caleidoscop (2003). SCRIERI: Tudor Arghezi. Imaginarul erotic, București, 1980; Octavian Goga. Argumentul operei, I, București, 1987; Cercul Literar de la Sibiu. Semnificație și destin, Sibiu, 1995; Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999; Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai, Sibiu, 2002; Caleidoscop, Sibiu, 2003. Ediții: Tudor Arghezi, Ars poetica, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974, Poeme în proză, postfața edit., București, 1985; Octavian Goga, În împărăția firii, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, II, 361-365; Ion Dur, Biruința criticului, „Saeculum”, 1995, 3-4
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
stilul captivant, au provocat o emulație a genului și o înțelegere adecvată, superioară, ducând la o recunoaștere internațională a contribuției românești în domeniul imaginarului științifico-fantastic. SCRIERI: Centru înaintaș, București, 1954; Petrică și ceasul vrăjit, București, 1957; Ultimul văl, București, 1957; Caleidoscop, București, 1958; Sfârșitul vacanței, București, 1960; Orar de vacanță, București, 1962; Oameni și stele, București, 1963; Imaginile imposibilului. Istoria tematică a filmului SF, București, 1968; OZN, o sfidare pentru rațiunea umană (în colaborare cu Julien Weverberg), București, 1971; Horea, București
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
Grad, care în articolul-program De ce „Limes”?, afirmă că revista dorește să reflecte înainte de toate realitățile social-culturale ale Sălajului dinspre trecut spre actualitate. În vederea acestui scop sunt deschise numeroase rubrici: „Historia”, „Ethnos”, „Literatură”, „Confluențe”, „Poesis”, „Philobiblon”, „Patrimoniu cultural”, „Literatură universală”, „Semnal”, „Caleidoscop”. L. va include îndeosebi articole despre trecutul istoric și oamenii importanți ai locului, inițiind chiar un fel de dicționar de personalități sălăjene. Se publică materiale de istorie literară (Mircea Popa, Din corespondența politică a lui Octavian Goga), sunt prezentate cărți
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la fiecare nivel - municipal, regional, național și transnațional - vor trebui să stabilească rețele politice intercorelate cu OSC pentru ca oricare dintre ele să obțină suficientă putere politică pentru a contrabalansa În mod eficient arena comercială. 12. Dilema imigrației Europa este un caleidoscop al diversității culturale. Locuitorii uniunii sunt Împărțiți Într-o sută de nationalități care vorbesc optzeci și șapte de limbi și dialecte diferite, făcând din Uniunea Eurpeană una dintre regiunile cu cea mai mare diversitate culturală din lume1. Multă vreme, comunitatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să-și îmbunătățească vizibil conținutul, pentru ca în anii ’80 să fie considerată o revistă de ținută. Pe parcursul anilor L. a menținut rubrici permanente (cu unele modificări), precum „Poezie”, „Proză”, „Teatru”, „Studii și cercetări”, „Dialoguri”, „Școală și educație”, „Politice”, „Vitrina cărților”, „Caleidoscop cultural”, „Revista revistelor”, „Meridiane”. Informațiile publicate în cadrul acestor rubrici au atât caracter local, cât și o deschidere spre alte culturi. Din 1995 există următoarele rubrici permanente: „Evocări, amintiri, mărturisiri”, „Manu propria”, „Reverii”, „Memoria clipei”, „Ecouri lirice”, „Paralel” (rubrică în care
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
V. Niculescu și N. Roșianu. Gazeta nepretențioasa, fără o selecție riguroasă a textelor, R.l. găzduiește o poezie epigonica eminesciana, cu tuse simboliste, si o proza (îndeobște scurtă, de dimensiunea tabletei) urmând în general linia psihologist-declarativă. Ultima pagina cuprinde rubrică intitulată „Caleidoscop liliputan”, în care se fac scurte cronici și comentarii. Se publică sau se retipăresc versuri de N. Roșianu, Eugen Ionescu, proza de Virgil Popescu ș.a. C.Tt.
REVISTA LILIPUTANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289224_a_290553]
-
Răzbunarea unei nebune, Logodnica țarului), susținută în planul construcției de contrastul și de situațiile limită specifice romantismului, dar minată de convenționalul constantei tendințe moralizatoare. Unele piese au fost interpretate la Cernăuți de Societatea „Armonia”. Povestirile din volumele Trei suveniri (1890), Caleidoscop literar (1895) și Răsunete din Basarabia, fantezii, amintiri, episoade din viața românilor basarabeni, sunt scrise într-un stil elegant și erudit. Autorul favorizează digresia cu trimiteri intertextuale, arătându-se mereu interesat de etnografie, istorie, religii, filosofie. O vânătoare în Basarabia
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
stângăcii, S.-C. rămâne o figură interesantă de idealist. SCRIERI: Opuri dramatice, I-II, Cernăuți, 1888-1893; Magdalina păcătoasa, Cernăuți, 1889; Trei suveniri, Cernăuți, 1890; Istoria unui țânțar, Cernăuți, 1891; Contrabandistul, Cernăuți, 1892; Insula Sagalin, țara misterioasă a exilaților, Cernăuți, 1894; Caleidoscop literar, Cernăuți, 1895; Răsunete din Basarabia, Cernăuți, 1898; Opere, îngr. și pref. Leonid Curuci și Vasile Ciocanu, Chișinău, 1978; Zagadocinâi celovec, îngr. și pref. Vasile Ciocanu și Sava Pânzaru, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Iacob Negruzzi, „Opuri dramatice”, AAR, partea administrativă
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
și în 1940, în cadrul Societății Scriitorilor Români), președinte de secție la Academie (1948-1961). Își exprimă adeziunea politică și într-o serie de intervenții publicistice, care se fac ecoul orientării oficiale din epocă și alcătuiesc volumele Lumina vine de la Răsărit (1945), Caleidoscop (1946), Însemnări pe marginea articolului 80 (1952). Concesii față de linia ideologică oficială vădește și o bună parte a literaturii lui din acești ani: Păuna Mică (1948), deși romanul, imaginând un falanster rural, va fi criticat pentru înapoiere ideologică, Mitrea Cocor
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Morminte, București, 1939; Divanul persian, cu desene de Aurel Bordenache, București, 1940; Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor, București, 1951; Despre marele povestitor Ion Creangă, București, 1951; Clonț de fier, București, 1951; Cântece bătrânești, București, 1951; Lupta pentru
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Minulescu, Romanța celor trei galere. În primăvara lui 1907, ca o replică la reprimarea răscoalelor țărănești, George Coșbuc tipărește Parabola Sămănătorului. În 1908 Ion Scurtu prezintă „un scriitor nou”, A. Mirea, după ce anterior apăruse Povestea unei nopți de iarnă, din Caleidoscopul lui A. Mirea, rezultatul colaborării dintre St. O. Iosif și D. Anghel. Lui Mihail Sadoveanu, care rămăsese în continuare printre redactori, îi aparțin acum mai multe scrieri în proză, unele reprezentând mici capodopere ale genului: Înecatul, În pădurea Petrișorului, O
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Cezar), Karel Capek (Ghicitoarea) ș.a. Colaborează cu scrieri în proză Ruxanda Berindei Mavrocordat (Tania), Aurel Ganea (Jocul servietelor, Cazul Marienfeld), Paul B. Marian - sub pseudonimul Ion Albotă (Fedor, clownul trapezist, Un domn bine în tramvai, Iubire tristă). Altă rubrică permanentă, „Caleidoscop intelectual”, conține în primii ani scurte notițe (nesemnate, de obicei) despre aparițiile editoriale și evenimentele culturale mai importante. Cu timpul comentariile devin mai substanțiale, iar subiectele alese reflectă chestiunile de interes ale momentului. V. Damaschin e prezent cu însemnări intitulate
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
rămas constantă, după modelul publicațiilor ardelene. Principalele rubrici sunt „Cronica literară”, „Revista revistelor”, „Cronica ideilor”, „Teatru”, „Poșta redacției” (extinsă de Adrian Păunescu, pentru o perioadă de câțiva ani, la dimensiunea unei pagini întregi, intitulată „Ave”), „Plastică”, „Însemnări”, „Ex libris”, „Bloc-notes”, „Caleidoscop”, „Sport”, „Accente”, „Tribuna la...”, „Tribuna universitară” ș.a. Principalul obiectiv, exprimat în articolul-program, anume realizarea unei publicații naționale, a fost atins încă de la început. T. nu a rămas o revistă regională, ci a participat intens la realizarea unui climat de creație
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
câteva din paradoxurile sale de scriitor, „Curierul național”, 2001, 3 080; Mircea Popa, Petru Dumitriu și tinerețea lui Pavel Țugui, ST, 2001, 10-11; Popa, Ist. lit., II, 1108-1109; Mircea Popa, Multiple inadvertențe, nu mai puțin, ST, 2003, 1-2; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, I, București, 2003, 18-21, 97-101. S. I.
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
o versiune deloc desuetă. El însuși revendicându-și o dublă descendență - din Marin Preda și din Școala de la Târgoviște -, U. schițează o autocaracterizare acceptabilă. Din perspectiva subiectelor, dar și a construcției și scriiturii, textele au o diversitate marcată, întruchipând un caleidoscop cu o mare varietate cromatică: piesa titulară, Prunele electrice, este cronica aventurilor unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]