KorAP: Find »[drukola/base=calendar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...698 >

17,439 matches

Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319

pur ecleziast (legat de sărbătorile religioase), dar a devenit calendarul standard pentru întreaga lume civilizată. Cu toate acestea, există culturi și religii care nu folosesc acest sistem de măsurare a timpului. Biserica Ortodoxă Română, folosește, în prezent, un dublu calendar: Calendarul Iulian, îndreptat la Constantinopol, pentru sărbătorile cu dată fixă, și Calendarul vechi neîndreptat, pentru sărbătorile Sfintelor Paști, a cărui dată este însă rotită după stilul nou. Este adevărat că nu calendarul, fie că este cel vechi sau cel nou, ne

IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
pentru întreaga lume civilizată. Cu toate acestea, există culturi și religii care nu folosesc acest sistem de măsurare a timpului. Biserica Ortodoxă Română, folosește, în prezent, un dublu calendar: Calendarul Iulian, îndreptat la Constantinopol, pentru sărbătorile cu dată fixă, și Calendarul vechi neîndreptat, pentru sărbătorile Sfintelor Paști, a cărui dată este însă rotită după stilul nou. Este adevărat că nu calendarul, fie că este cel vechi sau cel nou, ne mântuiește, dar totuși, bine ar fi ca întreaga lume ortodoxă să

IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
Biserica Ortodoxă Română, folosește, în prezent, un dublu calendar: Calendarul Iulian, îndreptat la Constantinopol, pentru sărbătorile cu dată fixă, și Calendarul vechi neîndreptat, pentru sărbătorile Sfintelor Paști, a cărui dată este însă rotită după stilul nou. Este adevărat că nu calendarul, fie că este cel vechi sau cel nou, ne mântuiește, dar totuși, bine ar fi ca întreaga lume ortodoxă să folosească același calendar în actele lor liturgice. În prezent, aproximativ 90% din Ortodoxie folosește Calendarul Iulian. Ștefan Popa Referință Bibliografică

IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
pentru sărbătorile Sfintelor Paști, a cărui dată este însă rotită după stilul nou. Este adevărat că nu calendarul, fie că este cel vechi sau cel nou, ne mântuiește, dar totuși, bine ar fi ca întreaga lume ortodoxă să folosească același calendar în actele lor liturgice. În prezent, aproximativ 90% din Ortodoxie folosește Calendarul Iulian. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Iulian versus Gregorian / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1214, Anul IV, 28 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan

IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
nou. Este adevărat că nu calendarul, fie că este cel vechi sau cel nou, ne mântuiește, dar totuși, bine ar fi ca întreaga lume ortodoxă să folosească același calendar în actele lor liturgice. În prezent, aproximativ 90% din Ortodoxie folosește Calendarul Iulian. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Iulian versus Gregorian / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1214, Anul IV, 28 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este

IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
Corola-blog/BlogPost/350715_a_352044

12 mai 2014 Toate Articolele Autorului cine sunt eu mă întreb uneori, poate o frunză dusă-n vînt, sau un peron uitat în gări unde nici trenuri n-au trecut, cine sunt eu de unul singur să respir absențele din calendar cu anii mei, care s-au scurs într-un poem cu versul alb Referință Bibliografică: Cine... / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1228, Anul IV, 12 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate

CINE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_zecheru_1399926841.html [Corola-blog/BlogPost/350715_a_352044]
Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489

și „Ansamblu coral“, apoi din 2005 ca profesor de „Muzică religioasă“ la Facultatea de Teologie Ortodoxă-Didactică din același oraș. Pentru profanul din mine totul era nou, nemaiîntâlnit, aș spune, minunat. Acolo am citit primele numere din revista „Foaia diecezană“ și „Calendarul românului“, apariții reluate după mulți ani de întrerupere prin purtarea de grijă a P.S. Sale Emilian Birdaș, episcopul Caransebeșului. Primele serii ale acestor periodice le cunoșteam mai demult fiindu-mi necesare în efectuarea unor studii de muzicologie. La îndemnul colegilor

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
grijă a P.S. Sale Emilian Birdaș, episcopul Caransebeșului. Primele serii ale acestor periodice le cunoșteam mai demult fiindu-mi necesare în efectuarea unor studii de muzicologie. La îndemnul colegilor am început să colaborez atât la „Foaia diecezană“ cât și la „Calendarul românului“. Ba, la un moment dat am solicitat o rubrică personală cu tema „ În căutarea cântăreților de strană“. De ce tocmai această temă? Fiindcă, mai ales, în satele noastre, în ultima vreme acești „cantori“ sau, cum li se mai spune, „cântăreți

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
m-am legat sufletește de o personalitate a muzicii românești, de formație teologică originară din Caraș-Severin, care s-a realizat în Ardeal, la Sibiu. Este vorba de profesorul, dirijorul, compozitorul și muzicologul Timotei Popovici. În anuarul Episcopiei „Taină și mărturisire“, „Calendarul românului“ și „Tibiscum“ al Muzeului de Etnografie și a Regimentului de Graniță din Caransebeș, după opinia noastră, având o apariție periodică pot fi considerate ca elemente de presa scrisă, am publicat o seamă de materiale cu referire la personalitatea acestui

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812

și burse de cercetare la Graz, oferite de fundația catolică "Johann Weber"(1997 - 1998) și la Viena, ca bursier al Conferinței Episcopilor Austrieci (1999 - 2000). Lector universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității "Eftimie Murgu" Reșița (2000 - 2008), redactor al "Calendarului românului" Caransebeș (1995 - 1996), metodist pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și membru în colectivul de redacție al revistei "Altarul Banatului" Timișoara (1995 - 2001) și al foii "Învierea" Timișoara (din anul 2003), consilier administrativ - bisericesc la Arhiepiscopia Timișoarei (2003 - 2009), membru

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6, 1994, pp. 112 - 116; Colegiul de studii pentru bursierii ortodocși din Erlangen, zece ani de la înființare, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 10 - 12/1994, pp. 154 - 157; Protosinghelul Iosif Iuliu Olariu, în Almanahul "Calendarul românului", Caransebeș, 1995, pp. 191-198; Alegerea, hirotonia și instalarea noului ierarh al Episcopiei Caransebeșului, Preasfinția Sa Dr. Laurențiu Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
al lucrării Martiri creștini din România în perioada regimului comunist, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007; Autor a numeroase articole, prefețe, postfețe, recenzii, note, traduceri, interviuri, publicate în revista Mitropolia Banatului și Îndrumătorul bisericesc, Calendarul almanah al Arhiepiscopiei Timișoarei, apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007; Autor a numeroase articole, prefețe, postfețe, recenzii, note, traduceri, interviuri, publicate în revista Mitropolia Banatului și Îndrumătorul bisericesc, Calendarul almanah al Arhiepiscopiei Timișoarei, apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara); Floare de latinitate (Novi - Sad, Panciova, Serbia); Organizator a numeroase manifestări cu caracter

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672

ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. După moartea ei, scrisorile pe care le strânsese și le

VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550

de ciutur Și în zborul unul flutur, Când aripa mea i-o flutur. Mă retrag pe cer, în nor, Până-n luna lui Cuptor, Să mă-ntrec în carul mare Cu cel mic, dar nu știu care - Amândouă, două care. Mă retrag în calendar, Până-n luna lui Gustar, Să-mi pun stelele podoabă, Să-mi fii rob, eu să-ți fiu roabă - ; Cerul cară stele-n roabă. Din septembre în decembre, Zile-mi înfloresc pe membre Și te-aștept; ai vrea să-mi fii

CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1477813417.html [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
în salt de ciuturși în zborul unul flutur,Când aripa mea i-o flutur.Mă retrag pe cer, în nor,Până-n luna lui Cuptor,Să mă-ntrec în carul mareCu cel mic, dar nu știu care -Amândouă, două care.Mă retrag în calendar,Până-n luna lui Gustar,Să-mi pun stelele podoabă,Să-mi fii rob, eu să-ți fiu roabă - ;Cerul cară stele-n roabă.Din septembre în decembre,Zile-mi înfloresc pe membreși te-aștept; ai vrea să-mi fiiPentru noapte

CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1477813417.html [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552

viilor și morților în existența cărora am intervenit de-a lungul vieții mele. Încă sunt destui vii, dar numărul morților crește înspăimântător. Parcă se trage în mine din toate părțile cu vești rele. Vara devine un fel de ospiciu al calendarului. Iarna, la rândul ei, devine un lagăr cinic al gerului. Nu mai seamănă noaptea și ziua între ele. Poate singura trăsătură de unire a lor rămâne frecvența morților. Și ritualul înmormântării, pe care încă de tânăr îl contestam, se transformă

TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
Corola-blog/BlogPost/377498_a_378827

Acasă > Versuri > Spiritual > DE-AVEM VOINȚA, VOM POSTI Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului În orice zi din Calendar, postit-a unu ' de bucate Dar s-a spurcat cu multe gânduri, urâte vorbe dar și fapte... La aproapele-i atent, nu cum se poartă sau vorbește Ci la meniul ce-i e hrană, să vadă cât și cum postește

DE-AVEM VOINTA, VOM POSTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1447516697.html [Corola-blog/BlogPost/377498_a_378827]
Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304

-nfășoară ca năvalnic, / Patimi vechi le reaprinde, / Dragostea în plasă prinde. (Viorica Pop) Cuvinte cheie: sărbătoare, iubire, Dragobete, obicei, etimologie 1. Încercare de etimologizare a cuvântului Dragobete Sărbători ale iubirii au existat și încă dăinuie ca date de celebrare în calendarele lumii, ca simbol al fertilității a ceea ce în fapt oamenii au avut cel mai la îndemână gest de manifestare a dragostei, iubirea, de atunci, de când lumina a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
Ioan Dragobete, Dragostitele, Santion de primăvară, Cap de primăvară sau Cap de vară întâi, dar și Dragomiru-Florea sau Granguru. Sărbătorit de tinerii satelor , până la mijlocul secolului al XX-lea, la 24 februarie sau la început de martie, ținând cont de calendarul gregorian sau iulian, se constată că această sărbătoare a iubirii datează dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
că această sărbătoare a iubirii datează dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările nemigratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
filologilor noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial în calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită miraculosului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească lumește. Fecioara

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
Ghinoiu, Ion, (2008), Mică enciclopedie de tradiții românești, Editura Agora, București; Ghinoiu, Ion, (2002), Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București; Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București; Ghinoiu, Ion, (1999), Zile și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura Fundației PRO, București; Eminescu, Mihai, (2000), Opere, vol.5, Literatura populară, Editura Grai și Suflet, București; Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic în cultura românească, Iași, Editura Junimea; Maiorescu, Titu, (1882), Literatura română și străinătatea, în Convorbiri

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
Corola-blog/BlogPost/97529_a_98821

de fonduri organizat anual de Salvați Copiii România, care are ca centru de interes o licitație specială de brazi de Crăciun, creați exclusiv pentru această ocazie de unii dintre cei mai cunoscuți designeri români. Evenimentul a devenit una dintre atracțiile calendarului social al sezonului, întrucât sprijină cu succes proiectele derulate de Salvați Copiii România. În cele 12 ediții ale festivalului au fost strânse peste 12 milioane de euro investiți în programe ca A doua șansă, Școala după școală sau Grădinița estivala

Festivalul Brazilor de Crăciun, 12 ani de dorinţe îndeplinite by http://www.zilesinopti.ro/articole/4239/festivalul-brazilor-de-craciun-12-ani-de-dorinte-indeplinite [Corola-blog/BlogPost/97529_a_98821]
Corola-blog/BlogPost/365921_a_367250

a început să scadă, Flămândă crește noaptea-n urma ei, Mi-a obosit lumina pe obadă, Trasul pe roată încă nu știu ce-i! La Vidra Iancu se va naște iar, Pe când se coc cireșele amărui, De va fi vremea scrisă-n calendar Spre Târgul de pe Munte să mă sui; E prea târziu de-acum de „târguit” Și fata de atunci e măritată, Ziua de azi e-aproape de-asfințit, Ziua de mâine în curând se-arată... Vederea mea nicicând să nu te

ZIUA DE AZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434945363.html [Corola-blog/BlogPost/365921_a_367250]