360 matches
-
printre băltoacele de ulei de mașină, „proletariatul“ scotea din hârtia de ziar pâinea tare și slănina râncezită, mâncând abătut și trecând din mână în mână sticla de țuică. Consideram zvonul o scorneală, semănacu ideea neghioabă pe care și-o face calicul despre bogăție. Dar la Marburg mi s-a făcut rău de la aurul din plescăitul unor rațe albe care mestecau apa. Aveam un vechi dispreț pentru parvenitul ajuns dictator, capul meu cunoștea bine acestdispreț. Dar știam vreo trei duzini de muncitori
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Goga, intitulat Cade o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi scria În 1908 Mateiu Caragiale unui prieten de la Paris <endnote id="(895, p. 587)"/>. Monedele de aur (galbenii) erau câteodată falsificate de calpuzani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a unui capital” <endnote id="(536, p. 309)"/> <endnote id="(vezi și nota 614)"/>. Este posibil ca acest fenomen socio- economic să fi jucat și el un rol În cristalizarea legendei „evreului rătăcitor” În spațiul românesc. Vorbind despre emigrarea evreilor calici, de-a lungul secolului al XIX-lea, din Galiția În Moldova, Mihail Sadoveanu pare să fi intuit Întrepă trunderea faptului istoric cu cel mitologic : „Prin șanțurile drumurilor [din Moldova] care vin de la Galiția au prins a se hodini și a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moarte făcătoare de minuni de-ale vreunui "sfânt mucenic" de mine dezgropat... Și cu ciuma? întreabă Ștefan. Ciuma? Molima bântuie sălbatec. Oamenii, înfricoșați, fug din calea ei. Stambulul e pustiu. Sultanul și Înalta Poartă au fugit în munți. Împărat au calic ciuma nu alege. De când îi "blagoslovesc" eu... M-a ascultat Sfântu', se mândrește Preafericitul. L-a ajuns blestemele noastre, precizează Duma. Ștefan se lasă încet, în iarbă, alături. Se culcă pe spate. Respiră adânc aroma ierburilor încinse în soare. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
foaie de drum cfr până la Tecuci. Norocul meu și în parte al părinților din Nicorești. * Pe la mijlocul lui aprilie o iau iar la drum, spre Ismail. Revizor școlar era D.N.Nadă, om posac și afurisit de prin părțile Covurluiului. Sprijin de calic tot bunul Vanea Uzunov, contabilul revizoratului. Mâncam la "Trezirea", un local mic, curat, înființat de "Temperanța", o societate antialcoolică. Era condus de doi bătrânei ruși care se descurcau mai greu cu vorbirea dar de o cinste și o bunătate greu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mine tot ciorile m-au "răspopit"! Atunci cred că plin de năduf am scris o poezie: Faliment total! La casă de om sărman nici opinci și nici suman, nici merinde nici fiertură, nici câine în bătătură! La casă de om calic nici oghial și nici țolic, nici icoană pe perete și nici flori de Dragobete! La casă de om sărac, nu mai e mălai în sac și nici soarele-n chindie nu mai doarme-n bagdadie! Viață, viață, surioară, să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
este mai mult un strop de orgoliu decât o declarație pe față a unui păcat nici nu mă simt umilit limitându-mă, într-o simplă frază, este drept, unei lumi care m-a interesat într-un mod aproape suspect, ,,lumea calică", precum mă blagoslovea o minunată de femeie, bunica mea, care îmi remarcase această ciudată curiozitate, de a mă interesa omul și animalele, tot ce este viu la urma urmei. Nu am rămas un ins uitat printre condicile incluzând pe oropsiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
coșuleț de nuiele împletite, cu fundul de tablă, pe care se mai vede vopseaua roșie, ca o chemare). Mi s-a spus că era unealta de lucru a breslei cerșetorilor medievali. O fi, n-o fi, se potrivește, exprimă ideea calicului devenit profesionist al sărăciei; cum este și cazul actualului pensionar. Sigur, pensionarul, acest ins ruinat de viață, dar mai ales de un travaliu dur, de patruzeci, cincizeci de ani, are tot dreptul să fie o mostră de nostalgie, are dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
brigantină de 12 tunuri și un sloop de 8 tunuri, în South Carolina, unde a capturat aproximativ 8 vase ; în 1719, Edward England naviga cu Royal James în V Africii, unde a capturat multe corăbii comerciale ; în 1721, John Rackam (Calico Jack) a jefuit, de-a lungul Jamaicăi, trei sloop-uri comerciale, un schooner și 7 bărci de pescuit ; în același an 1721, Bartholomew Roberts comanda pe ambele laturi ale Atlanticului, un escadron de 4 vase, între care Royal Fortune, cu 42
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
brigantină de 12 tunuri și un sloop de 8 tunuri, în South Carolina, unde a capturat aproximativ 8 vase ; în 1719, Edward England naviga cu Royal James în V Africii, unde a capturat multe corăbii comerciale ; în 1721, John Rackam (Calico Jack) a jefuit, de-a lungul Jamaicăi, trei sloop-uri comerciale, un schooner și 7 bărci de pescuit ; în același an 1721, Bartholomew Roberts comanda pe ambele laturi ale Atlanticului, un escadron de 4 vase, între care Royal Fortune, cu 42
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
decret de recunoaștere a naționalității române ar fi trebuit să fie susținut de ambasada Austriei, întrucît politica noastră în Turcia corespundea dorinței clare a Vienei de a ne distrage atenția de la soarta nefericită a transilvănenilor. Dar, în afară de faptul că ambasadorul Calice, aflat în pragul pensionării, avea un temperament molatic și vederi înguste, instrucțiunile pe care le primea de la Ballplatz erau reci și îl făceau să nu ne sprijine decît în slabă măsură. Contele Goluchowski, în afara grijei față de echilibrul austro-rus așa cum fusese
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Silezia și am lăsat Galiția, alt port, alte năravuri și altă idiomă de limbă ne-au vestit că nu mai eram în aceeași țară, măcar că amândouă aceste locuri sunt tot supt o stăpânire. În Galiția toate drumurile era pline de calici, oameni sluți și împovărați supt muncă, fimeile ca niște stahii. Portu țăranilor îi ca și acela a moldovenilor, iară fimeile sunt îmbrăcate dintâi cu o rochie lungă de pânză albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fost instalată pe locul vechii piețe a zarafilor. 192. Primăria orașului București a funcționat până în 1882 într-o casă veche cu două etaje, pe malul Dâmboviței, la capătul străzii Bazaca (astăzi dispărută), în apropiere de Hala Centrală. 193. Podul Calicilor sau Podul Caliței, dar nu Galiției, cum notează greșit Bacalbașa. 194. Strada Ion Câmpineanu intersectează strada Știrbei-Vodă în spatele Palatului Regal. 195. Dacă ne referim numai la zona centrală a Bucureștilor de pe la 1870, enumerația lui Bacalbașa (cu unele omisiuni: clădirea Teatrului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a pricopsit Dându-le de ros ciolane De cum a venit! Însă... termenul sosește E apropiat Și tronul se despărțește De ăst blestemat! Străinul, v-o spui eu, pică Căci e de nimic Și de lege n-are frică Ca orice calic. Când se vede deodată Cum nu a gândit: Stăpân p-o țară bogată Pentru jăfuit!] Unire numai să fie Români între voi Și veți scăpa de hoție Și chiar de Nemțoi!“ Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat Și cântarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici și lași, Strângeți-i proptelile Să nu-și lase buzele, Paparudele! Di ha, paparudele! Nemții fac hoțiile Ciocoii iau dările Conții-și rup pingelile! Paparudele! 17 etc., etc 412 addenda 17. „Paparudele“, Ghimpele, an. XIII, nr. 11, 30 aprilie 1872
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fieschi 130, 132; „La Iancu“ 132; Kubler 116; Oteteleșanu (Terasa) 115, 156; „La Podul de fier“ 118, 134; „La Radu“ 133; 67; Riegler 120, 134, 162; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118, 138; Ströbel 133; Tripcovici 116 Calea: Craiovei (Podul Caliței, Calicilor; Calea Rahovei) 128, 143, 222, 446, 450, 451; Dorobanților (strada, șoseaua Herăs trăului) 136, 143; Dudești 144; Griviței (ulița; strada Calea Târgoviștei) 122, 128, 359, 376; Moșilor (Podul Târgului de Afară) 109, 128, 130, 144, 179, 183, 400, 403; Plevnei (Podul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șoseaua Herăs trăului) 136, 143; Dudești 144; Griviței (ulița; strada Calea Târgoviștei) 122, 128, 359, 376; Moșilor (Podul Târgului de Afară) 109, 128, 130, 144, 179, 183, 400, 403; Plevnei (Podul de pământ; strada Belvedere) 128, 139; Rahovei (Podul Caliței, Calicilor; strada, Calea Craiovei) 50, 128, 144, 222; ȘerbanVodă 128, 148, 258, 260, 395; Târgoviștei (Calea Griviței) 122, 128, 358, 359, 376; Victoriei (Podul, Calea Mogoșoaiei) 41, 49, 112-123, 126, 128-131, 134, 136, 139, 142, 144, 146, 147, 160, 162, 184, 298
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
146, 162, 391, 400; Unirii (Ghica; Piața Mare) 128, 130, 253; Universității 126, 127, 216, 228; Vic toriei („capul Podului“) 113, 117, 122, 123, 143; 21 Decem brie 1989 127, 228 Piața de flori: 128 Piața zarafilor: 128 Podul: Caliței (Calicilor; strada, Calea Craiovei; Calea Rahovei) 128; Mogoșoaiei (Calea; Calea Victoriei) 37, 49, 113-115, 117, 118, 120-122, 128, 129, 131, 134, 146-148, 160, 168, 188, 201, 222, 253, 299, 348, 358, 359, 368, 376-378, 391, 392, 397, 419, 420; de Pământ (strada Belvedere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mojicul; 12. Inoportunul; 13. Pripitul; 14. Prostănacul; 15. Brutalul; 16. Superstițiosul; 17. Nemulțumitul; 18. Neîncrezătorul; 19. Nesimțitul; 20. Prost-crescutul; 21. Înfumuratul; 22. Cărpănosul; 23. Lăudărosul; 24. Îngâmfatul; 25. Lașul; 26. Oligarhul; 27. Întârziatul; 28. Bârfitorul; 29. Prietenul celor netrebnici; 30. Calicul. La fiecare paragraf avem o descriere detaliată a unui mod de comportament criticabil, sub forma de caz tipic „ideal”. Toate tipurile sunt negative. Ele nu reprezintă modele de virtuți, ca în cazul eroilor de epopee sau în comentariul lui Aristotel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de vistiernic în plin Divan, fiind cunoscut darul Măriei Sale până la sate. Atunci, pentru domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării, pentru că starea de sărăcie era considerată urmare a mișeliei omului. Era chiar o breaslă a mișeilor sau calicilor care avea în frunte un staroste. Mai târziu scuteala indivizilor s-a înfăptuit prin lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ANDEAN POTATO MOTTLE COMOVIRUS 7.3. ARRACACHA B VIRUS, OCA STRĂIN 7.4. POTATO DEFORMING MOSAIC DISEASE 7.5. POTATO Ț CAPILLOVIRUS 7.6. POTATO YELLOW DWARF RHABDOVIRUS 7.7. POTATO YELLOW VEIN DISEASE 7.8. TOBACCO RINGSPOT NEPOVIRUS, POTATO CALICO STRĂIN 7.9. TOBACCO STREAK ILARVIRUS, POTATO STRĂIN 8. RASPBERRY LEAF CURL VIRUS 9. STRAWBERRY LATENT C DISEASE III. PLANTE PARAZITE 1. ARCEUTHOBIUM spp. (non-European): - în special: A. ABIETINIUM văr. MAGNIFICAE A. AMERICANUM A. CAMPYLOPODUM A. CYANOCARPUM A. DOUGLASII A
CONVENŢIE din 29 septembrie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croatia privind cooperarea în domeniul carantinei şi protectiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181186_a_182515]
-
ANDEAN POTATO MOTTLE COMOVIRUS 7.3. ARRACACHA B VIRUS, OCA STRĂIN 7.4. POTATO DEFORMING MOSAIC DISEASE 7.5. POTATO Ț CAPILLOVIRUS 7.6. POTATO YELLOW DWARF RHABDOVIRUS 7.7. POTATO YELLOW VEIN DISEASE 7.8. TOBACCO RINGSPOT NEPOVIRUS, POTATO CALICO STRĂIN 7.9. TOBOCCO STREAK ILARVIRUS, POTATO STRĂIN 8. RASPBERRY LEAF CURL VIRUS 9. STRAWBERRY LATENT C DISEASE III. Plante parazite 1. AECEUTHOBIUM spp. (non European): - în special: A. ABIETINIUM văr. MAGNIFICAE A. AMERICANUM A. CAMPYLOPODUM A. CYANOCARPUM A. DOUGLASII
CONVENŢIE din 21 septembrie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul carantinei şi protectiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181191_a_182520]
-
Ensis directus Atlantic razor clam CLH Mercenaria mercenaria Hard clam CLQ Arctica islandica Ocean quahog CLS Mya arenaria Soft clam CLB Spisula solidissima Surf clam CLX Prionodesmacea, Teleodesmacea Clams n.e.i. SCB Argopecten irradians Bay scallop SCC Argopecten gibbus Calico scallop ISC Chlamys islandica Icelandic scallop SCA Placopecten magellanicus Sea scallop Specii de scoici Saint-Jacques n.a.p. SCX Pectinidae Scallops n.e.i. Stridie OYA Crassostrea virginica American cupped oyster Midie MUS Mytilus edulis Blue mussel WHX Busycon spp. Whelks
jrc5360as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90529_a_91316]
-
și-acuma, ziua asta ca o Râvnită, annual, festivitate, Mi-o voi petrece extra-muros... Ciao! - 1976 - Și, uite-așa, mî deapîn infelice încețoșat mi-e sufletul, nu spun de Anume când, și nici din care price, Veți bănui trei ursitori calice, Ori, zilnice, împrejurări imunde. Poate-un mister, la mijloc, se ascunde, Sau mi-o făcui cu mâna mea, veți zice, Dacă-n văleat nu s-a brodit să-mi pice Măcar hatâruri grabnice și scunde. Vai, harpiile nopții inamice Nu
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]