839 matches
-
în mod evident îl costase pe Connolly mult efort. Îl scrisese într-un fel de agonie scrijelitoare - cu litere mari și mici amestecate. În câteva locuri, rupsese hârtia cu presiunea stiloului. S-a trezit curios de tulburată din cauza proastei lui caligrafii. Cum, s-a întrebat ea, avea să supraviețuiască în lumea de afară? În următoarele douăzeci și patru de ore, Sheba s-a tot gândit dacă să se ducă în parcul acela sau nu. În după-amiaza zilei cu pricina, se hotărâse să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
1975 și au stat o lună întreagă singuri, până când au cunoscut pe altcineva. Sau la săptămâna petrecută într-un oraș industrial din Bavaria, când aveau cincisprezece ani și și-au vizitat prietena făcută prin corespondență, care avea părul gras și caligrafia era singura ei calitate. Dar despre singurătatea de cursă lungă, despre singurătatea ca o picătură chinezească, despre singurătatea care nu dă nici un semn că se va termina în curând, despre asta nu știu nimic. Ei nu știu cum e să construiești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
semantic este și următorul citat: "Orbitele ei sunt fără adâncime. Ochii mari, sus, sunt despărțiți, cu o îndoire, de sprâncene trase, iar jos obrajii pornesc imediat de sub gene, reducând la minimum pleoapa. O frumusețe ideală desenată de un profesor de caligrafie, fără nici un mister, care ține în același timp și de acadea și de parfum prost. Mă gândesc iar: cap de pisică de lemn cu coc la spate."424 Referirea ironică la desenarea parcă prin mâna unui "profesor de caligrafie" accentuează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de caligrafie, fără nici un mister, care ține în același timp și de acadea și de parfum prost. Mă gândesc iar: cap de pisică de lemn cu coc la spate."424 Referirea ironică la desenarea parcă prin mâna unui "profesor de caligrafie" accentuează nu numai anticalofilia camilpetresciană, dar și o împărtășire a unei opinii cvasigenerale despre speculațiile care se pot face, în baza ironiei, pe marginea artei. "Ironia este o bună conștiință ludică: nu o bună conștiință simplă și directă, ci o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a II-IV - a primara, Cartea Româneasca, 1936-1937 [10] GABREA, IOSIF T., Citire. Clasa a 3-a primara, Cartea Româneasca, 1936 [11] JIANU, ILIE, Carte de citire pentru cls. a IIIprimara, Casa Scoalelor, 1936 [12] NISIPEANU I.; GEANTĂ, T., Caiet de caligrafie, pentru clasa a IV-a primară, de..., reaprobat de Ministerul Educației Naționale, cu ord. nr. 147 din 6 mai 1936, Editura Cultura-Românească, București, Strada Pitagora, no. 16-18 1937 [1] CARTE de citire cls. a II-a primara, Scrisul Românesc, 1937
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Noțiuni de cultură și civilizație românească implicate în predarea intensivă a limbii române ca limbă străină, StUBB, 34, nr. 1, 1989, 30 35 [Engl. Ab]. [61] STANCIU, ALINA, Să scriem scrisori în limba română, RILA, 1989, 119-122. [62] STĂNESCU, CIREȘICA, Caligrafie - ortografie în permanentă acțiune, RPed, 38, nr. 10, 1989, 52-54. [63] STĂNICĂ, VASILE, Posibilități de predare interdisciplinară a limbii române în gimnaziu, ProDid, 3 [1984-1985], 1986, 96-101. [64] STOICHIȚOIU, ADRIANA, Implicații ale relației lexic comun - lexic specializat, LL, nr. 3
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [82] ELEMENTE de sintaxă.Metode de analiză, Paralele, nr.9-10, 1995, 14-26. [83] FEDER, MARICELA, Abecedar pentru școlile ajutătoare: clasa a II-a / Maricela Feder, Ecaterina Zahe, - București: Editura Didactică Și Pedagogică, 1995. [84] FLOREA, ALEXANDRINA, Alexandra scrie frumos: caligrafia pentru clasa a II-a / Alexandrina Florea, Dragos Panait, - Bucuresti: Editura Coresi, 1995 (Imprimeria de Vest) [85] FOCȘA, CARMEN, între creație și rigoarea programelor, Tribînv, 6, nr.264, 1995, 5. [86] GAIDAMUT, VICTOR, Știința literaturii sau cultura literaturii, Tribînv, 6
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
deficiențe mintale moderate: clasa I: [școli speciale ajutătoare], București: Editura Didactică și Pedagogică, 1996 [44] FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONST., Concursul de admitere în liceu și școala profesională. Română. Iași, Editura Moldova, 1996, 133 p. [45] FLOREA, ALEXANDRINA, Alexandra scrie frumos: caligrafia pentru clasa a II-a / Alexandrina Florea, Dragoș Panait, - București: Editura Coresi, 1996 [46] FOTEA, MINODORA, Modalități de învățare a grafismelor necesare scrierii. Inițierea școlarilor în executarea elementelor grafice, RÎP, 18, nr.1-2, 1995, 194-197. [47] GÂTAN, IOANA; CRĂCIUN, VASILICA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
II-a. București, Aramis, 1998, 80 p. [192] PENEȘ. MARCELA, Caiet de comunicare. Clasa a IV-a. București, Aramis, 1998, 96 p. [193] PENEȘ. MARCELA, Caiet de lectură. Clasa a II-a. București, Aramis, 1998, 64 p. [194] PENEȘ. MARCELA, Caligrafie. Clasa a II-a (caiet). București, Aramis, [f.a.], 80 p. [195] PETRESCU, A.; GHEORGHE, N., Limba română. Manual pentru clasa a IV-a, școli speciale de ambliopi. București, EDP, 1998, 176 p. [196] PETRESCU, MARIA, Antologie de texte literare: pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române în învățământul primar, Ed. a 2-a. - Deva, Editura Emia, 2002. [27] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii române în învățământul primar. Ediția a 2-a. Deva, Emia, 2002, 208 p. (Didactica plus). Conține bibliografie. [28] CREȚU, RODICA; GEORGETA ȘTEFĂNESCU, Caligrafia și ortografia micului școlar, Pitești, Carminis, 2002. [29] CRISTEA ENACHE, DANIEL, Evenimentul zilei. în: Adevărul literar și artistic, v. 11. 2002 oct 22. nr. 639. p. 5. [30] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, Abecedar. Ilustr. de Rozalia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Anotimp cu zăpadă”, RL, 1980, 41; Leonida Maniu, „DaVinciAna”, „Pagini bucovinene”, 1983, 6; Zaharia Sângeorzan, „DaVinciAna”, CRC, 1983, 28; Ion Apetroaie, Lirism și caligrafii melodice, CRC, 1983, 28; Ioan Holban, „De vorbă cu Poesis”, CRC, 1987, 31; Constantin Ciopraga, Un studiu despre sonetul românesc, DL, 1997, 24; Corina Popescu, „Etape în afirmarea sonetului românesc”, RITL, 1997, 1-2; George Bădărău, Sonetul românesc, CL, 1999, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
cu tentă autobiografică, sunt destul de schematice și teziste, nereușind să compenseze, prin ușurința de a povesti, lipsa de autenticitate a dramelor, rezolvate neconvingător. Eseistul, în general informat și cu apetit teoretic, abordează în Analogia suverană (1975), Creație și implicare (1976), Caligrafii critice (1977), Teme și variațiuni (1979) chestiuni variate, de estetică, de teorie a poeziei, cu aplicații la literatura română și universală, dar practică și portretul literar, cronica, ambele nescutite pe alocuri de reflexe și partizanate ideologizante. SCRIERI: Azimut, București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
câte frunze s-au ofilit ... Alteori, sub un cer albastru „chagalian”, o nouă lume. Revitalizată și fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță dispuse 3 diagonal. Contrastele de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
8 ani); inversează literele sau cuvintele; face constant greșeli ortografice; prinde greu o minge și o lovește greu cu piciorul; nu poate sări coarda; dificultăți la închiderea nasturilor; dificultăți la legarea șireturilor; mod defectuos de a ține creionul în mână; caligrafie mediocră; mers dificil; incapacitate de a sări; stângăcie; eșecuri frecvente; dificultăți de a sta într-un picior; dificultăți în a merge cu bicicleta sau de-a lungul unei linii. În ultimele decenii au apărut mai multe teorii care încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unei tipologii codicologice a manuscriselor ebraice 3. Prin urmare, practicile scribale iudaice din Evul Mediu pot fi împărțite în trei categorii importante: 1. Practici specifice teritoriilor aflate sub stăpânire musulmană, atât în Apus, cât și în Răsărit, puternic influențate de caligrafia arabă, în care ca instrument de scris se folosește în mod deosebit trestia. 2. Practici specifice teritoriilor din Apusul Europei, foarte asemănătoare celor utilizate la întocmirea codicelor latine. Ca instrument de scris, predomină pana. 3. Practici specifice Imperiului Bizantin (înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ca instrument de scris se folosește în mod deosebit trestia. 2. Practici specifice teritoriilor din Apusul Europei, foarte asemănătoare celor utilizate la întocmirea codicelor latine. Ca instrument de scris, predomină pana. 3. Practici specifice Imperiului Bizantin (înainte de cădere), influențate de caligrafia greacă 1. 5tc "5" Manuscrisele Vechiului Testamenttc "Manuscrisele Vechiului Testament" Până la jumătatea secolului XX, majoritatea manuscriselor Bibliei ebraice erau de origine medievală; cercetătorii au comparat sute de astfel de manuscrise și au compilat din ele liste cu texte deviante, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Masculin, feminin. Vor urma alte cărți de poezie, reportaje, povestiri, proză pentru copii. Deși semnalate de critică cu destulă bunăvoință, poemele scrise de N. nu par menite să rețină atenția decât cu titlu documentar. Autoarea s-a străduit să traseze caligrafii delicate, să-și decanteze filonul liric, însă cu rezultate de tot modeste. Nici emoție reală, nici pregnanță a rostirii. Doar unele imagini sunt conturate cu finețe. Ceva mai consistentă, deși pândită de convenționalism, este poezia ce pivotează în jurul unor simboluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
ARTENI (BIOGRAFIE) Pictorul Stefan Arteni s-a născut la București, la 21 septembrie 1947. A pornit pe calea exilului în 1971. Dintre multele sale prezente expoziționale, este suficientă menționarea faptului că Șt. Arteni a fost invitat să expună pictură și caligrafie la Kobe Art Hall, Kobe, Japonia [1997, 1999], la Muzeul de Artă din Taichung, Taiwan [2000], și la Bienalele din Corea de Sud [2005, 2009]. Lucrările sale se află astăzi în numeroase colecții particulare și publice din Europa, Statele Unite, Japonia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
B. McKerrow, An Introduction to Bibliography for Literary Students, Oxford, 1927. 7. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 8. Pentru paleografia documentelor literare engleze, vezi Wolfgang Keller, Angelsăchsische Paleographie, 2 vol., Berlin, 1906 (Palestra, 43 a și b). Pentru caligrafia elizabetană, vezi Muriel St. Clare Byrne, Elizabethan Handwriting for Beginners, în Review of English Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson, Elizabethan Handwritings, în Library, seria a patra, III (1922), pp. 1-34 ; McKerrow, loc. cit. (apendicele privind caligrafia elizabetană) ; Samuel
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
b). Pentru caligrafia elizabetană, vezi Muriel St. Clare Byrne, Elizabethan Handwriting for Beginners, în Review of English Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson, Elizabethan Handwritings, în Library, seria a patra, III (1922), pp. 1-34 ; McKerrow, loc. cit. (apendicele privind caligrafia elizabetană) ; Samuel A. Tan-nenbaum, The Handwriting of the Renaissance, New York, 1930. Metodele tehnice de cercetare a manuscriselor (microscoape, raze ultraviolete etc.) sînt descrise în R. B. Haselden, Scientific Aids for the Study of Manuscripts, Oxford, 1935. 9. Asemenea arbori genealogici
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
a imaginilor pictate în Occident, inutil. În acele țări ale modestiei surâzătoare unde cei mai mari pictori mă gândesc la japonezi considerau pictura o ocupație pentru trecerea timpului, un simplu vector de reverii indisolubil spirituale și materiale. Tessai, de exemplu, caligrafia pe peisajele sale poeme sau trimiteri budiste (așa cum artizanii greci își mâzgăleau cu grafitti statuile). O călătorie în Bizanț ar fi de-ajuns ca să-ți amintești că, precum Dumnezeul lui Jean-Luc Marion, arta "înaintează în retragere" și, în plină glorie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mereu scrise de mână, în perioada pariziană pe file de tutun și „à l’encre turquoise”, mai târziu pe file pline, cu antetul tipărit al noii reviste fondate la Chicago, History of Religions, în cerneală sau tuș negru, cu o caligrafie progresiv modificată, mergând până la picturalizarea termenilor frecvenți sau de rutină, dar constant lizibilă. De atunci și mai ales până la ajungerea noastră la Arhiva SW, în vara aceluiași an, bunul bibliotecar a știut să anihileze orice complex al incompletei informări, al
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
așază degetul arătător de-a lungul buzelor. Muțenie și absență, cum tăcut și rătăcit a murit în demență mentală. Conținutul acestei expresivități picturale se regăsește încă și mai pregnant în dezordinea puținelor manuscrise, pagini începute și neterminate, adnotări împrăștiate, în caligrafia nervoasă, contorsionată și de multe ori ilizibilă, în neputința progresivă de a finaliza nenumăratele proiecte pe care i le împărtășea lui Eliade. O altă fotografie: anul morții, Eliade șezând lângă o fereastră. Mâinile adunate aproape căuș, pipa aprinsă, chipul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o căprioară” ori interpretarea unor motive folclorice: „Șapte dealuri brumării / Și o vale verde - / Murgule, să mi te ții / Urma când ne-om pierde”. Nu lipsesc caligrafii de eros conjugal și de iubire paternă în cărțile pentru copii. Altundeva transmite alert, cu simțul detaliului revelator, impresii suscitate de meleaguri balcanice, grecești și italice. Rețin atenția și versurile consacrate unor maeștri și confrați, precum Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
timpului. Într-un zapis din timpul episcopului Mitrofan I-iu (1617) se vorbește de niște vii, parte cumpărate, parte luate pentru deșugubine de Dimitrie Goia, marele vornic al Țării de Jos, date de acesta Episcopiei, document scris cu „o frumoasă caligrafie" de însuși Episcopul. La 16 iunie 1618 Mitrofan scoate de la Radu Vodă o carte domnească către deșugubinarii din ținutul Fălciului pentru a nu „învălui" cu dări satele Episcopiei. La 4 mai 1619 Mitrofan capătă de la Gașpar Vodă un ordin către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]