596 matches
-
apropiem mai mult decât atât cele două idei. 5.3.4. Raționalitatea transversală Metoda pe care Lucian Blaga a dezvoltat-o în prima jumătate a secolului al XX-lea este remarcată la sfârșitul acestui secol, în dezbaterile cu privire la resursele raționalității. Calvin O. Schrag, profesor american de filosofie, o ia în considerație în legătură cu teoria sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cerința modernă a universalității și necesității, fără a cădea într-un anarhism epistemologic. "Ea face posibilă convergența fără coincidență, concordanța care nu îngheață într-o impermeabilă asemănare și armonia care permite disonanța"826. Traducătoarea cărții așează acest proiect al lui Calvin O. Schrag în spațiul paradigmei de gândire holist-complementaristă, de care aminteam la începutul acestui capitol, alături de acele filosofii din ultima parte a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a treia cale", trecerea dincolo de extreme 827. Cu prilejul participării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Antinomie și simetrie", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Botez, Angela, "Conceptele filosofice integrative la Lucian Blaga", în Categorii și concepte în filosofia științei, Editura Academiei Române, București, 2011. Botez, Angela, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, Resursele raționalități, Editura Științifică, București, 1999. Botez, Angela, "Introducere" la volumul Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Botez, Angela, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de lărgire a noțiunii de "rațional""), în Viața Românească, anul XXIII, nr. 7-8, 1931. Roșca, D.D., "Rațional și irațional", în Studi și eseuri filosofice, Editura Științifică, București, 1970. Săvulescu, Geo, "Coincidența transcendentului cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Științifică, București, 1970. Săvulescu, Geo, "Coincidența transcendentului cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand, John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arrangement agrees are brought into consideration: Niels Bohr`s idea of complementari ness, Gaston Bachelard`s idea of open rationalism, ideas of non-Aristotelean logics or logics of the contradiction among which that of paraconsistent logics, transversal rationality dealt with by Calvin O. Schrag at the end of the 20th century, the idea of a "paradigm of complexity" discussed by Edgar Morin in the last decades, eventually finds its true actuality and encloses Blaga`s antinomical thinking, and finally, "the contradictory reason
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
l'idée de complémentarité, mise en circulation par Niels Bohr, l'idée de rationalisme ouvert de Gaston Bachelard, les idées sur des logiques non-aristotéliciennes ou des logiques de la contradiction, parmi lesquelles l'idée de logique paraconsistante, la "rationalité transversale", dont Calvin O. Schrag parle à la fin du XXème siècle, l'idée d'un "paradigme de la complexité", mise en jeu par Edgar Morin ces dernières décennies, qui ne retrouve pleinement son actualité qu'à présent et sous le signe de laquelle
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Florian, op. cit., pp. 53-54. 706 Ibidem, p. 56. 707 Tudor Ghideanu, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, p. 225. 708 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., p. 112. 709 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 298. 710 Vezi Calvin O. Schrag, "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. 711 Vezi John D. Barrow, Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. 712
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perspectiva raporturilor dintre noțiuni prezente în metoda antinomiei transfigurate, se găsește în studiul lui Ioan Biriș, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", publicat în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2, Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. 823 Calvin O. Schrag, Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999, p. 30. 824 Ibidem, p. 21. 825 Ibidem, p. 40. 826 Ibidem, p. 22. 827 Angela Botez, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, op. cit., p. 19. 828 Simpozionul Filosofia stilurilor culturale în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tom 2, Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. 823 Calvin O. Schrag, Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999, p. 30. 824 Ibidem, p. 21. 825 Ibidem, p. 40. 826 Ibidem, p. 22. 827 Angela Botez, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, op. cit., p. 19. 828 Simpozionul Filosofia stilurilor culturale în secolul XX (Centenar Lucian Blaga) a fost organizat la Universitatea "Marea Neagră" din Mangalia, în perioada 17-23 septembrie 1995. 829 Calvin O. Schrag, "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 22. 827 Angela Botez, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, op. cit., p. 19. 828 Simpozionul Filosofia stilurilor culturale în secolul XX (Centenar Lucian Blaga) a fost organizat la Universitatea "Marea Neagră" din Mangalia, în perioada 17-23 septembrie 1995. 829 Calvin O. Schrag, "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, cu un comentariu despre Lucian Blaga", în op. cit., p. 148. 830 Ibidem, p. 149. 831 Ibidem. 832 Vasile Tonoiu, În căutarea unei paradigme a complexității, Editura IRI, București, 1997, p. 11
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în 1534, reformații pun pe ușa camerei sale afișe care critică mesa, el reacționează printr-o dură represiune: numeroși credincioși sînt condamnați la arderea pe rug, iar șefii reformaților trebuie să fugă. Pentru a-i apăra pe acești martiri, Jan Calvin publică la Bâle Instituția religiei creștine (1536). El expune aici cu precizie conținutul credinței reformate și îi conferă o rigurozitate și o logică de care ducea lipsă. La Geneva, unde instaurează Biserica reformată (1536), această doctrină capătă o conformitate strictă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
apoi Țările de Jos cu numeroase comunități în Flandra, la Anvers, în Olanda, în Zelanda 50. Începînd din 1555, reformații încep să-și organizeze bisericile desemnînd persoane în vîrstă care să vegheze la disciplină, apoi diaconi care să administreze bunurile. Calvin este cel care numește pastorii. Către 1560, în Franța există 670 de biserici calviniste care se adună la conferința de la Poissy și declară că se bazează pe confesiunea de credință a lui Calvin, în timp ce bisericile din Țările de Jos adoptă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
disciplină, apoi diaconi care să administreze bunurile. Calvin este cel care numește pastorii. Către 1560, în Franța există 670 de biserici calviniste care se adună la conferința de la Poissy și declară că se bazează pe confesiunea de credință a lui Calvin, în timp ce bisericile din Țările de Jos adoptă Confessio belgica (1562) de strictă conformitate calvinistă. În afara acestor centre principale, reforma calvinistă se răspîndește în mod majoritar în Boemia, Ungaria și Polonia, în Scoția, a doua zi după revolta împotriva regentei Maria
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
353 Bonifaciu al VIII-lea 36 Bonifaciu al IX-lea 40 Boris Godunov 231 Borromini 179 Bossuet 237, 244 Boticelli 48, 133 Bourbon 161,201 Bramante 135 Brissot 345 Brueghel cel Bătrîn 138 Brunelleschi 48,133 Buda 229 Burke 344 Calvin 146 Camoens 176 Caravaggio 180 Carol de Anjou 54 Carol de Orléans 46 Carol de Bourbon 76,161 Carol I al Angliei 224 Carol al II-lea al Angliei 225, 249 Carol IV al Spaniei 344, 365 Carol IV cel
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bunei guvernări în relația cu masele, conștientizarea responsabilităților pe care trebuie să și le asume liderii, exersarea bunelor practici în actul de conducere, importanța credinței, a virtuților și a regulilor morale. Sfântul Augustin, Thomas Morus, Niccolo Machiavelli, Martin Luther, John Calvin, John Locke, Jean-Jacques Rousseau, Immanuel Kant sunt câteva din numele notorii care au interpretat fenomene și procese social-economice (guvernare, procesul muncii, producție, venituri și bani, taxe și multe altele) din perspectiva unor astfel de imperative. De altminteri, ideile și conceptele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
catedralei din Alba Iulia. După moartea acestuia a venit „grozavul flagel care a zguduit din temelii catolicismul”, adică Reforma, astfel încât această episcopie nu a mai fost conferită nimănui. Misionarii franciscani conventuali și observanți maghiari au ținut piept cu dârzenie husiților, calvinilor, luteranilor și unor pseudopreoți schismatici, greci sau slavi, „vlădici necanonici”, după cum i-a numit N. Iorga. Mulți dintre catolici au trecut la Biserica Ortodoxă. Domnitorul Petru Șchiopu i-a solicitat papei un episcop pentru Moldova. La 7 ianuarie 1591 Bernardino
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
episcopul Molajoni și a cumpărat un teren în vederea construirii unei biserici catolice. În 1856 societatea „Sfântul Ladislau” din Budapesta a subvenționat școala. În 1848 a izbucnit o epidemie de holeră. În 1851 în Ploiești existau aproximativ 3000 de catolici, alături de calvini și luterani. În 1866 episcopul Angelo Parsi a efectuat la Ploiești vizita pastorală și a administrat Sfântul Mir. În același an vrednicul paroh Ludovic Bodor a plecat la București, iar la Ploiești a fost numit preotul Felix Pongráez, tot franciscan
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
eredității și și-a ales ca obiect de studiu variațiile fenotipice la musculița de oțet Drosophila melanogaster. A realizat numeroase experimente de reproducere a acestei insecte și a efectuat pe ea analize citologice împreună cu foștii săi studenți Alfred Henry Sturtevant, Calvin Blackman Bridges și Hermann Joseph Müller, deveniți colaboratorii săi apropiați. Încă din 1900, T. H. Morgan și-a orientat cercetările asupra mecanismelor transmisiei eredității, utilizând drept „cobai“ musculița de oțet (Drosophila melanogaster). Avantajul acestei insecte pentru dezideratul mai înainte amintit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pot fi urmăriți cu ușurință la microscop (fig. 1-21). Studiul detaliat al cromozomilor uriași din glandele salivare care prezintă un model natural de benzi și interbenzi, generat de organizarea cromatinei, a permis întocmirea primelor hărți genetice ale cromozomilor Drosophilei de către Calvin Bridges. Mutațiile, atât de des întâlnite și în procesele de transformare carcinogenă cu virusuri oncogene, au constituit o preocupare prioritară a cercetătorilor echipei de la Columbia University condusă de Th. H. Morgan. Respectiva echipă a reușit mai întâi să demonstreze că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
când clonele transformate nu numai că supraviețuiesc, dar invadează țesuturile normale. Th. A. Morgan a știut să adune în jurul său o echipă formată din cercetători avizați, care a abordat cu competență diferite domenii ale geneticii celulare. Membrii acestei echipe erau: Calvin Blackman Bridges, Alfred Henry Sturtevant, Herman J. Müller și Curt Stern. Calvin Blackman Bridges (1889-1938) s-a apropiat de echipa de la „Columbia“ după ce a auditat în 1909 unele din cursurile predate de Thomas Hunt Morgan. Ca începător în acel moment
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-și determine inamicul să se retragă în timp ce pe teren se aruncă mingi, bombe sau gloanțe. Ambele pun accentul pe valorile disciplinei, antrenamentului, atacării taberei adverse cu putere și mai presus de toate, pe valorile victoriei. Pe 19 decembrie, locotenent general Calvin Waller declara presei: "Sînt ca un antrenor de fotbal. Vreau tot ce pot obține și avea de partea mea a terenului cînd sînt pregătit să intru într-o competiție Super Bowl (United Press International, 20 decembrie 1990). Într-un fragment
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la Cotroceni; ” Malmaison, Calea Plevnei; ” pompierilor, Calea Plevnei, 12; Camera Deputaților, curtea Bisericii Metropolitane; Gara de Nord, Calea Griviței; Gara Filaret, str. 11 iunie; Cimitirul ortodox șerban-Vodă (Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Armenesc, șoseaua Pantelimon; ” Calvin, Calea Grivița; ” Catolic, șoseaua Giurgiu; Cimitirul Israelit (occid.), str. Spitalului; ” Israelit (spaniol), șoseaua Giurgiu; ” Luteran, str. Spitalului; Conservatorul de muzică și declamațiune, str. Sf. Ionică (în spatele Palatului Regal); Curtea de Casație, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Apel, P-ța
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
moluscă în terci moldovenesc! Se spune că religia creștină este o religie a iubirii, a dragostei, a înțelegerii între oameni... Oare, în realitate, așa este? Germanii, în marea lor majoritate sunt creștini catolici. Și cei din cultele reformate, precum luterani, calvini, baptiști, adventiști etc., tot creștini se cheamă că sunt. Nu? Și atunci?? Mă cutremur de câtă "dragoste creștinească" au dat dovadă nemții în cele două războaie mondiale. Dar rușii?? Nemții sunt catolici, dar rușii sunt ortodocși! Și?? Care au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au trecut În Anglia) Îmbrățișaseră luteranismul. Ungurii erau Împărțiți Între reformați (calvini), catolici și unitarieni. În procente, tabloul religios al Transilvaniei se Înfățișa astfel: greco-catolici — 31,1%; ortodocși — 27,7% (singura regiune, Împreună cu Maramureșul istoric În care ortodocșii nu ocupau prima poziție); reformați — 15,5%; romano-catolici — 12,8%; luterani — 7,6%; unitarieni
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]