431 matches
-
Liberal Tătărescu, Editura Libra, București, 2001. Țurlea, Petre, Nicolae Iorga în viața politică a României, Editura Enciclopedică, București, 1991. Țurlea, Petre, "Dinu Brătianu înfrânt de Gheorghe Tătărescu", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1, pp. 29-31. Țurlea Petre, "România sub stăpânirea camarilei regale (1930-1940)" (I), în Analele Universității Creștine "Dimitrie Cantemir", București, anul 1, nr. 2, 2010, pp. 93-115. Udrea Traian, 23 August 1944-Controverse istorico-politice, Editura Alex-Alex & Leti Pres, București, 2004. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, traducere de Marian Ștefănescu, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
political reasons or because of moral considerations. As a defender of the constitutional monarchy, he criticized the attempts of the authorities to violate fundamental rights and freedoms or to establish censorship and the state of siege after 1934. As the Camarila involved itself in governing, the president of the party adopted an attitude of criticism concerning both the sovereign and the Liberal governments. The results obtained during the general elections and the alliances with other political structures represented the object of
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 1807, 1919; 20 iunie, 2 decembrie 1937; pp. 1, 1. 366 Gheorghe Cliveti, op. cit., p. 185. 367 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 1999, pp. 208, 210. 368 Petre, Țurlea, "România sub stăpânirea camarilei regale (1930-1940)" (I), în Analele Universității Creștine "Dimitrie Cantemir", București, anul 1, nr. 2, 2010, pp. 96-97. 369 Iuliu Maniu propunea ca unul dintre regenți să demisioneze, iar locul său să fie luat de Carol, urmând ca, într-o a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Machiavelli, București, 2001, p. 300. 644 Ibidem. 645 "Mișcarea", nr. 1937, 1 ianuarie 1938, p. 4; "Viitorul", nr. 8995, 31 decembrie 1937, p. 3. 646 "Mișcarea", nr. 1938, 6 ianuarie 1938, p. 1. 647 Petre Țurlea, "România sub stăpânirea camarilei regale (1930-1940)" (I), în Analele Universității Creștine "Dimitrie Cantemir", București, anul 1, nr. 2, 2010, p. 114. 648 Articolul "Înțelegere între partide sau conștiință de răspundere" . "Mișcarea", nr. 449, 29 mai 1932, p. 1. 649 Idem, nr. 628, 11 ianuarie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gruber, "Poziția P.N.L.(Gh. I. Brătianu) față de principalele probleme ale vieții politice (1930-1938)", în Anuarul Institutului de Cercetări SocioUmnae Sibiu, VII-XI, 2000-2004, pp. 85-104. 652 Petre Țurlea subliniază faptul că, în general, "ostilitatea față de rege era mult inferioară celei față de camarilă". Petre Țurlea, op. cit., p. 103. 653 Pamfil Șeicaru, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000, p. 330. 654 "Mișcarea", nr. 1138, 4 decembrie, 1934, p. 1-3. 655 Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, Grigore Iunian i-ar fi spus
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regală» care nu va putea rezolva nimic și-l va duce la abandonarea puterii În mâinile lui Antonescu. Deși Carol al II-lea respectă formal modelul «lateral», el limitează participareala gestiunea Statului și o Înlocuiește cu decizii personale sau ale camarilei. Se dezvoltă În aceste condiții un triplu naționalism: cel economic liberal, puternic modernizator, un naționalism cultural, antiliberal și tradiționalist, promovat de Iorga, Crainic etc., opus primului curent pe motive economice, sociale și politice, un nounaționalism cultural, pe care trebuie Încă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
de lucidité". Că nu este vorba de un simplu accident, ci de o poziție principiala, asumantă, stau mărturie următoarele rânduri din recenzia "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", publicată doi ani mai tarziu (1929): "Faptă se desfășoară în chiar camarile incongruente ale visului". (...) "Solmenitatea Laudei somnului vine din altă parte. O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamînd istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
consolida influența și chiar autoritatea aici, la început prin etalarea forței sale fizice, mai apoi prin distribuirea nu numai de decorații și ordine, dar și de sume de bani printre localnicii cu influență, formându-și astfel la curtea domnitorilor o camarilă care poate în orice moment să-i influențeze să adopte acele măsuri pe care doar acea putere le-ar dicta”. într-o Anexă la raportul de mai sus, Colquhoun vorbește și de cei 50-60 de călători englezi care vizitează anual
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Cotrocenilor în calitate de șef al statului. Mulți dintre titularii „reședințelor” de tip Cotroceni au cărat sau vor căra după ei acel grup foșgăitor, acel ghem încâlcit de ambiții personale, intrigi, cinism, lipsă de respect pentu „ăilalți”, cunoscut sub numele generic de camarilă. Singura originalitate prin care s-a distins dl Constantinescu a fost de a beneficia nu de o camarilă, ci de două: camarila politică și (vai!) camarila civică. A ținut și asta, probabil, de ceea ce am numit, în câteva rânduri, „protopoliticul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ei acel grup foșgăitor, acel ghem încâlcit de ambiții personale, intrigi, cinism, lipsă de respect pentu „ăilalți”, cunoscut sub numele generic de camarilă. Singura originalitate prin care s-a distins dl Constantinescu a fost de a beneficia nu de o camarilă, ci de două: camarila politică și (vai!) camarila civică. A ținut și asta, probabil, de ceea ce am numit, în câteva rânduri, „protopoliticul” României anilor ’90. Am scris la timpul cuvenit ceea ce am crezut despre disensiunile apărute între, pe de o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acel ghem încâlcit de ambiții personale, intrigi, cinism, lipsă de respect pentu „ăilalți”, cunoscut sub numele generic de camarilă. Singura originalitate prin care s-a distins dl Constantinescu a fost de a beneficia nu de o camarilă, ci de două: camarila politică și (vai!) camarila civică. A ținut și asta, probabil, de ceea ce am numit, în câteva rânduri, „protopoliticul” României anilor ’90. Am scris la timpul cuvenit ceea ce am crezut despre disensiunile apărute între, pe de o parte, președintele Constantinescu și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ambiții personale, intrigi, cinism, lipsă de respect pentu „ăilalți”, cunoscut sub numele generic de camarilă. Singura originalitate prin care s-a distins dl Constantinescu a fost de a beneficia nu de o camarilă, ci de două: camarila politică și (vai!) camarila civică. A ținut și asta, probabil, de ceea ce am numit, în câteva rânduri, „protopoliticul” României anilor ’90. Am scris la timpul cuvenit ceea ce am crezut despre disensiunile apărute între, pe de o parte, președintele Constantinescu și camarila sa politică și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
politică și (vai!) camarila civică. A ținut și asta, probabil, de ceea ce am numit, în câteva rânduri, „protopoliticul” României anilor ’90. Am scris la timpul cuvenit ceea ce am crezut despre disensiunile apărute între, pe de o parte, președintele Constantinescu și camarila sa politică și, pe de altă parte, camarila civică a acestui complicat Agamiță Dandanache al „societății civile”. Nu are rost să repet unde consider că dreptatea era de partea „civicilor” și unde de partea „politicilor”. Dl Constantinescu și-a avut
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
asta, probabil, de ceea ce am numit, în câteva rânduri, „protopoliticul” României anilor ’90. Am scris la timpul cuvenit ceea ce am crezut despre disensiunile apărute între, pe de o parte, președintele Constantinescu și camarila sa politică și, pe de altă parte, camarila civică a acestui complicat Agamiță Dandanache al „societății civile”. Nu are rost să repet unde consider că dreptatea era de partea „civicilor” și unde de partea „politicilor”. Dl Constantinescu și-a avut dreptatea sa în încăierările de familie cu „civicii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
folosească numele în alte aventuri pur politice. Nu am nici măcar curiozitatea de a afla ce crede despre intențiile dlui Constantinescu un personaj care a așternut, pentru bună vreme, o publicație la picioarele „catindatului”, apoi președintelui Constantinescu și a celor două camarile ale sale. Îmi zic că, atâta vreme cât dna Ileana Mălăncioiu continuă să se refere la astfel de personaje prin „distinsa doamnă”, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Ori că de se vor fi schimbat, măcar la suprafață, asta nu spune
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Pirus, în clinciul cu dl Ion Iliescu, înfruntare de stat și de partid proclamată „de proporții epopeice”. Comentariilor indicând că prea vrea să le ia pe toate, că prea doreșete să-și impună condițiile „de joc”, că prea își împinge camarila în față, premierul le răspunde că, dimpotrivă, mai tot ce a devenit în acești ani s-a întâmplat fără voia Domniei sale, biet miel de sacrificiu al nevoilor partidului. Și-a dorit să fie dirijorul corului gospodinelor din Tâncăbești, dar partidul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
este Lukașenko, dar se subînțelege că de unul singur n-ar putea să mențină un regim în care nu mișcă nimeni, într-o țară cu aproape 10 milioane de locuitori. Așa încât are nevoie de "ajutoare". Aceștia sunt "oamenii președintelui", o camarilă nu prea numeroasă care ascultă orbește de el și pe care el o are la mână cu ceva: o condamnare cu ani în urmă, un fapt compromițător ale cărui dovezi sunt păstrate unde trebuie, o relație nepotrivită, o dependență economică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
investiții mai mari ca în oricare altă republică sovietică, iar nivelul de trai a fost relativ mai ridicat; în consecință, și nostalgia după vremurile trecute este mai mare. Întreaga economie este în mâinile statului, adică ale lui Lukașenko și ale camarilei sale, și cine are puterea economică o are și pe cea politică. În sfârșit, să nu uităm că Lukașenko a fost ales cel puțin prima oară prin vot popular, democratic și are grijă să apeleze mereu la popor, chiar când
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de dolari plătite de KaiMunazGaz lui Patriciu. Este adevărat că Nazarbaiev, stăpânul Kazahstanului, tot caută culoare de pătrundere pe piața europeană, dar se știe că tot transportul și distribuția hidrocarburilor acestei țări se află în mâna rușilor. Oare Nazarbaiev și camarila lui nu sunt manipulați de Rusia, care dorește, cu orice preț, să facă Europa dependentă energetic de ea? Sunt, oare, kazahii adevărații cumpărători ai Rompetrol? Orice istoric știe că în Evul Mediu exista așa-numita căsătorie prin procură. Regii și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de exemplu, n-a cerut în referendum numai dreptul lui de a candida, la nesfârșit, la Președinție, dar și dreptul parlamentarilor, al primarilor, al guvernatorilor de a candida nelimitat. Aceștia devin, automat, oamenii președintelui, și vor alcătui, împreună cu acesta, o camarilă greu de înlăturat. Dictatorul din vârf naște dictatori mai mici, la toate nivelele autorității de stat. În plus, dictatorul mai mic are o trăsătură definitorie, și anume se face preș în fața celui de deasupra lui și este tiran cu cei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unei locuințe fostului deținut și dizident politic de la Iași, probează, Încă o dată că, chiar dacă ar fi fost tovarăși de luptă pe aceeasi baricada, demnitarul n-a știut să-și ajute niciodată tovărășii, excepție făcând cazul revoluționarului Dan Iosif și a camarilei republicane... Înseamnă că pentru a doua oară În viață Alexandru Tăcu a greșit identitatea ,,izbăvitorului”. Toate insistențele mele de a găsi măcar un semn de atașare sufletească sau materială Între Alexandru Tăcu și Ion Iliescu s-au soldat fără reușită
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Renașterii" a fost adevărata greșeală a lui Gheorghe Tătărăscu. Politic, de atunci, a coborît brusc în stima opiniei publice. După abdicarea regelui Carol, opinia publică era pornită împotriva tuturor oamenilor politici, care prin excesiva lor suplețe, înlesniseră puterea absolută a camarilei. Și primul responsabil a fost indicat Gheorghe Tătărăscu. Era desemnat ca responsabil de toate nenorocirile ce se abătuseră asupra țării. Într-o învolburare de patimi, într-un climat de generală ostilitate, judecata obiectivă este imposibilă. După începerea celui de-al
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Maniu este primit, la Cairo, la 17 martie 1944, de cei trei reprezentanți ai Aliaților. Acest trimis era principele Barbu Știrbei, despre care avea Maniu, pe vremuri, o foarte rea părere. Era, pe atunci, denunțat de Maniu, ca fiind șeful camarilei regelui Ferdinand și a dus împotriva lui campanii violente. În al doilea rînd, nu era prea indicat ca un prinț să stea de vorbă cu comuniștii. Știrbei declară, la Cairo, că, dacă Aliații doresc o acțiune imediată, Maniu este gata
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și fiu, ce se adâncea. Mihai era reticent și nu aproba unele acțiuni politice ale tatălui său, în special modul în care fuseseră lichidate vechile partide politice, instaurarea dictaturii, autoproclamarea ca șef de partid, deși era monarh constituțional, practicile de camarilă; duplicitatea față de mișcarea legionară și, în sfârșit, îngăduința acordată Duduii de a se amesteca în treburi de stat, direct și indirect. În mod cert l-a îndurerat atitudinea regelui față de mama sa. „Voevodul era ținut într-o strânsă izolare de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mama sa. În afara unui telefon zilnic cu Florența, unde regina-mamă își petrecea exilul, nici o altă comunicare nu era posibilă. Oficial, din așa numite « rațiuni de stat » în realitate din interese, resentimente și manevrări mai mult sau mai puțin discrete ale camarilei”. Voevodul respingea repetatele încercări ale Camarilei de a-l capta în sfera ei. Clasa și profesorii l-au ajutat în acea perioadă: „Îl ajutam să nu se simtă singur și neînțeles; să aibă, ca personalitate în devenire, încredere în sentimentele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]