1,317 matches
-
Paul Miron (1926-2008) pune pe primul loc o anume tendință către excesul de expresivitate. Din pricina acestuia, continuă profesorul, polemicile lui ar fi întotdeauna mai mult decât polemici. Nu se mulțumește să își afirme opoziția, ci o asezonează cu maliții întâi candide, apoi, crescând din acestea, din ce în ce mai usturătoare. Spune, așadar, lucrurilor nu doar pe nume, dar și pe prenumele tuturor înaintașilor și urmașilor. Asta chiar și în spațiul familial, ceea ce, se pare, i-a atras frecvente obiecții din partea inteligenței teutone a soției
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
cu o intuiție sigură, le încredințase un rol decisiv în asumpțiunea atîtor traiectorii fără de prihană. Rest al unei mînăstiri de maici, din epoca severă a stilului romanic, zidirea luminos vizibilă, pe un umăr de deal, își merita, dealtminteri, o recunoaștere candid eficientă; căci i se spune, afectuos, Mireasa. Conjuncții ale sensului care desfid inerția limitativă, cum să nu le proclami dinamica necesară și să nu le detectezi pînă în filigranul ultim al rostirii? Chiar la nivelul straturilor ei străvechi, evidența care
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
ocolit chiar de corifeii osanalelor. O formă ciudată de tabuizare Păunescu, Vadim și alții, mai puțin cunoscuți, preferau să vorbească indirect despre ideologie. Partidul (așa, eliptic) ținea locul sintagmei întregi. Totok, în schimb, jucându-se cu spaimele Cenzurii, arată, aparent candid, cu degetul spre împăratul gol. E unul din câștigurile morale cele mai importante ale așa-numitei poezii a concretului. Cât privește nu poezia cuprinsă aici, ci realizarea volumului, aș nota în fugă câteva observații. Cu câteva excepții (precizate în josul paginii
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
Cine are bani, se însănătoșește, cine are putere, jură corect, cine are forța, creează dreptul. Asta este istoria! Ecce istoria! (1930, din eseul Pot poeții schimba lumea?). Marele său poem Ca-n august singur niciodată este declarația sa pură, directă, candidă și atât de lucidă adresată lumii - dar lumii sale interioare, ruminată după chipul nobleții asumate întro viață demantelată, o ruină la care a lucrat intens: „Ca-n august singur niciodată:/ ora-mplinirii -, peste gard,/ roade de aur, roșii ard,/ dar
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
pe Bruno, cu voluptatea simțită de îndrăgostiți când îi fac să recunoască pe ceilalți calitățile ființei iubite, nu-i așa că bărbații și chiar și femeile întorceau capul s-o vadă? În vreme ce Bruno încuviința, zâmbind în sinea lui de manifestarea aceea candidă de orgoliu, se gândi că era într-adevăr așa, că veșnic și oriunde s-ar fi aflat Alejandra atrăgea atenția bărbaților, dar și a femeilor. Cu toate că din motive diferite, pentru că pe femei nu le putea suferi, le ura, susținea că
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
celebre ale simbolismului, insă înmănuncherea tuturor acestor poeți da curentului o dimensiune eroica, halucinanta, clocotitoare de viață. Ce fantastică diversitate de caractere și destine angajate pe același front! - diplomați, șefi de școală, vagabonzi, academicieni, ființe îndrăznețe și bătăioase, ratați sociali, candizi până la sfinție, individualități tandre, melancolice ori colerice, încrezători ori dezabuzați, născuți sub stea norocoasă ori dezmoșteniți ai soartei, unii mândrii, alții umili - ce lume! Ce univers fabulos, dantesc! - funcționari banali, scoși din anonimat printr-un geniu pe care nici un coleg
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
depresivi sau suferă de grandomanie. Inautentici prin deficitul de autenticitate și precaritate psihologică, eroii sunt fixați în șabloane inaugurate de Lăzărescu dintotdeauna. Prin urmare, nu se poate vorbi despre evoluție în construcția personajelor. Ele rămân previzibile în ingenuitatea lor și candide până la absurd. Nicio explozie, nicio deraiere de la un destin previzibil. Infuziile psihologizante nu există, deși motive ar fi suficiente. Și povestea e promițătoare. Un prim fir narativ urmărește ideea sfârșitului literaturii sau, mai bine zis, inutilitatea ei, în vreme ce al doilea
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
Acum e prea tîrziu.” (p. 111) A cincea formă de idealism e candoarea, care departe de a fi o formă de naivitate cronică, se definește prin puterea de a nu te înrăi sub tăișul răutăților pe care le-ai suferit. Candid e scriitorul prin excelență luminos, care nu-și pierde entuziasmul nici după ce istoria i-a terfelit prieteniile. Opusul sufletului candid e spiritul sordid, întunecat și chircit în sine, a cărui carență în idealuri e compensată de cazuistica absurdă a detaliilor
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
de naivitate cronică, se definește prin puterea de a nu te înrăi sub tăișul răutăților pe care le-ai suferit. Candid e scriitorul prin excelență luminos, care nu-și pierde entuziasmul nici după ce istoria i-a terfelit prieteniile. Opusul sufletului candid e spiritul sordid, întunecat și chircit în sine, a cărui carență în idealuri e compensată de cazuistica absurdă a detaliilor infime. Etimologic, candoarea e albimea sufletului, sordidețea e negreala lui. Candoarea înseamnă strălucire oratorică în vorbe de duh, Alex fiind
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
în Europa și în lume, el îți replică „ba tu o faci de rușine”. Dacă îi atragi atenția că a crescut șomajul, îți spune că minți, chiar dacă-i prezinți datele INS. Dacă îl acuzi că a distrus Oltchimul, îți răspunde candid „ba tu și PDL-iștii”. Dacă îi semnalezi că privatizarea CFR Marfă a fost un dezastru, se înfoaie și spune că „nu eu, Băsescu e de vină”. Dacă îi atragi atenția că profesorii, doctorii și studenții sunt în stradă cerând
Elena Udrea: Victor Ponta a introdus golăneala în lupta politică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33965_a_35290]
-
de a suporta cu blândețe toate uneltirile venite necontenit de la cei de la care n-ar fi trebuit nicidecum 57. Din corespondența purtată de Olimpiada diaconița cu marele arhiepiscop surghiunit, descoperim mai ales un model de prietenie duhovnicească sinceră, adevărată și candidă. Diaconița a trecut la Domnul la câteva luni după aflarea veștii decesului arhiepiscopului surghiunit, probabil pe 25 iulie - data prăznuirii ei de Biserica bizantină. Memoria ei a supraviețuit veacurilor în primul rând prin scrierile marilor Părinți ai Bisericii dedicate sau
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
săpun, câte unul pe zi, prilej pentru autor să renunțe de a se mai spăla cu marca preferată de femeie, care era și a lui, dar în scopuri obișnuite, și apoi să accepte că nu știe să răspundă la întrebarea candidă privitoare la eventualitatea nocivității consumării de săpun. El enunță sec: „Nu învățasem despre așa ceva la Medicină“. Apar și alte istorisiri cu forme ale depresiilor de după naștere, cu obsesii legate de Vaginal rejuvenation, cu femei ipohondre și apucături etnice aparte, care
Eternul feminin - o ipoteză „tehnică“ by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2897_a_4222]
-
elimină sau atenuează pasajele care ar putea crea astfel de probleme. Un avocat costă între șase și opt mii de euro, o despăgubire, de cinci ori șase ori mai mult, și asta în cazuri fericite. „Noi nu facem cenzură”, declara candid unul dintre avocați. Numiți-o cum doriți! Alta e concluzia importantă: de când cu autoficțiunea la modă, scriitorii, numiți-i cum doriți, dovedesc o lipsă de imaginație cronică și n-au alte subiecte pentru romanele lor, numiți-le cum doriți, decât
Editorii apelează la avocați () [Corola-journal/Journalistic/3213_a_4538]
-
articulate. Ce vreau să spun e că fiecare bucată de proză e construită asemeni unei lumi închise. Pentru că scriitorul are ambiția întregului definit printr-o diversitate obligatorie. În proza lui Radu Țuculescu eroii sunt construiți sau aleși din stirpea revoltaților candizi, ce poartă, conștient au ba, istorii cu miez. Ei se trezesc animați brusc de biografeme tensionate ori revelatoare, și-și trăiesc singurătățile paradoxal, căci nu refuză, în ciuda însingurărilor necesare, prieteniile, oricât de neclare. Așa este și povestirea 1974. Începută ca
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
Mihăilă, pe care ți le-aș trimite xerox, dacă nu le găsești. Sper că d[omnu]l Felecan să ne ajute, precum eu n-am ezitat să-l sprijin substanțial și la doctorat, la concurs și la paronime. Să vedem. Candide mulțumiri, Gh. Bulgăr [P.S.] 1Vă trimit în plic prezentarea Dicț[ionarului] Eminescu și un articol p[en]t[ru] rev[istă]. Când veți reuși ceva pozitiv, vă rog dațimi un telefon. Mai ales articolele lui Macrea și Mihăilă 12, dacă
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
sunt înduioșătoare. La fel ca și una din puținele fotografii de familie păstrate înfățișând-o pe Helga în prima zi de școală în 1936. O privești și nu poți să nu te gândești ce destin teribil o aștepta pe copila candidă din fotografie. Și asta, nu în îndepărtate evuri întunecate, ci în plin secol XX.
Desenele unei fetițe de 11 ani () [Corola-journal/Journalistic/3043_a_4368]
-
moacei mele de ucigaș (unii ziceau sinucigaș!) cu ora, cu clipa, pe loc... și banii în mînă, dom'le, ce mai tura-vura-murătura! Devenisem astfel o lichea vestită, un fel de vedetă a frigurilor galbene, purpurii, un grosolan, un spurcat printre candizi, nevinovați, sinceri, întemeietori de interminabile și mlădioase parade ale modelor de moralitate. Ei aveau har. Eu - lichidam! Ei erau 'ștepți, eu - bou. Ei erau, eu se pare că abia începusem să fiu, ba nu! deja fusesem, pa și...
Transcriere împotriva sinuciderii (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15427_a_16752]
-
pregătit o iarnă, de soroc, Cu cârtițele la un loc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflându-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Ascultă, harul a trecut prin ei Virginal, candid și holtei, Dumnezeiește. Cel-de-Sus și din veac binevoiește Să-și coboare sfintele scule Până la tubercule, Și pentru negul cartofilor cald Face descântece, ca pentru smarald. Într-o noapte Li s-au umplut straiele cu lapte Ca să-și hrănească un pui
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
Îți cer încă dovezi/ dar ce ciudat,/ Cu cât adun mai multe/ Mărturii,/ Cu-atât sunt mai nesigur/ că exiști,/ și totuși Tu mă ții/ Parcă în mâini/ Ca pe o lumânare/ Să m-aprind" (Toma, p. 149). Sentimentală și candidă, poezia Monicăi Pillat este o oază de liniște și puritate într-o lume care pare să-și fi rătăcit definitiv valorile fundamentale.
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
se oglindește-n smoală/ iar Crist pe cruce are și pernă și cearșaf" (Hidalgo); "Maria își va vinde copilul în biserici/ mințindu-se de-a pururi c-un Dumnezeu-bărbat", "cu penele de înger se-ngrașă alte perne/ iar lemnul crucii candid primește musafiri" (Candid); "dogari cioplesc din lemnul crucii doage/ iar Dumnezeu pare-un cazan cu aburi" (Dresaj ); Gări oarecum frigidere./ Măcelăria-i parcă tramvai./ Astăzi nu-i zi de tăiere./ Botezătorule, hai!" (Interogatoriu); "mai sus într-un muzeu cu uși
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
smoală/ iar Crist pe cruce are și pernă și cearșaf" (Hidalgo); "Maria își va vinde copilul în biserici/ mințindu-se de-a pururi c-un Dumnezeu-bărbat", "cu penele de înger se-ngrașă alte perne/ iar lemnul crucii candid primește musafiri" (Candid); "dogari cioplesc din lemnul crucii doage/ iar Dumnezeu pare-un cazan cu aburi" (Dresaj ); Gări oarecum frigidere./ Măcelăria-i parcă tramvai./ Astăzi nu-i zi de tăiere./ Botezătorule, hai!" (Interogatoriu); "mai sus într-un muzeu cu uși închise/ vaca exactă
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
Epicul său cu forme rubensiene pare adesea sugrumat în uniformele desantiste, severe, lipsite de fantezie, cu două numere mai mici. Imaginația adesea excesiv de înfierbîntată a autorului este temperată periodic de dușul rece al formalismului. De aici un soi de complicitate candidă, înțelegătoare, cu fragilitatea personajelor sale, aflate la cheremul (in)dispoziției autorului care, dintr-o trăsătură de condei le poate hotărî destinul. Atunci cînd, citind povestirile lui Groșan, cititorul devine convins că vede existență și este tentat să caute semnele destinului
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
sfârșește rău. Paradoxal, el duce cu gândul la o anumită bunăstare a lumii prin care circulă, prin care și străpunge. Și nici nu se întâmplă să fie neapărat un scelerat - Ene Șerban, asupra căruia se deschide narațiunea este un profitor candid, el nu și-a încărcat conștiința cu crime, ci doar a urcat pe val într-un moment foarte propice. Deci nu va acționa sub imperiul unor obscure tentații destructive, nu va fi malefic, nu se va simți culpabil, necum damnat
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
Când ici când departe hăi, Ne văietăm peste văi. CLOPOTUL Sunt limba cerului, i-ating palatul, și-al metalelor toate, inalțător, tenorul. Mult după ce-mi sting glasul, îmi rămâne cântatul în argintul albastru unde-l aude norul. PING-PONG Vazduh candid străfulgerat de fulgi și fluturi, Dueluri eterate ș-încaeră zăpada. Ucid abstract, în vis, dar mușc-aevea spada în macra vanității mijind de după scuturi. PIERSICA Din voluptăți piezișe pârgu-n trup mi se iscă îndestulat molatec de o cerească hrană. în penumbra pudorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care se încearcă îmblînzirea științei prin dezvăluirea limitelor ei. O combați arătîndu-i excesele și punîndu-i în lumină slăbiciunile. Potrivit acestei optici, știința nu poate explica chiar tot și toate, iar cine totuși crede asta se face vinovat de o erezie candidă și naivă, cea în care religia tradiției este înlocuită cu religia științei. Nu mai crezi în zeii trecutului, în schimb crezi în legile științei, ceea ce înseamnă că tot crezi în ceva, iar această credință e sursa unei noi religii: scientismul
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]