6,257 matches
-
afiliere academică va strâmba pudică din nas". Dacă nici publicul larg, nici critica specializată nu-și vor arăta entuziasmul pentru carte, rămân câteva individualități apte s-o prețuiască. Cei doisprezece oameni de gust care, în opinia lui G. Călinescu, fac canonul unei epoci devin, în versiunea caricaturală a lui Liviu Antonesei, o sectă de inițiați în ale literaturii, scârbiți de nivelul vulgului și de ipocriziile criticii. "Ea nu ne-a provocat de dragul provocării, ci ne-a provocat pentru a ne verifica
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
cititor, cu oarecare experiență în materie, am întreprins o lectură comprehensivă a lucrărilor lor, atentă la răsucirile gîndului și la nuanțele dicției. Referatul făcut lui Cărtărescu a devenit postfața Postmodernismului românesc, operă critică excelentă, înnoitoare prin propunerile de restructurare a canonului, perspicacitatea diagnosticelor și invenția conceptuală. Simona Popescu nu și-a tipărit teza, în pofida laudelor mele și ale tuturor membrilor comisiei; s-ar putea însă, într-o bună zi, s-o rescrie, așa cum a procedat cu lucrarea de licență despre Gellu
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
reliefând veșnica pendulare a ființei între certitudine și incertitudine, între interogație, implorare și revelație... Odihnește-te Mântuitorule (partea I, "corespunzătoare oarecum catolicului Requiem aeternam"), pune în mișcare materia (marea compactă de voci, strigându-și rugăciunea de mântuire, la început în canon cu iz medieval, pentru a atinge în final o densitate aproape atomică) și imuabilitatea spiritului (simplitatea și transparența unisonului corzilor). În partea a 2-a, Doamne miluiește, "corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu mai e "fracturat" de
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar american, Harold Bloom, care a introdus termenul de canon pentru capodoperă și a ordonat literatura universală pe „vârste”, si se închide cu scriitori români prezenți în celebrele antologii americane; iar a doua serie, începe cu „cărți americane” și se închide cu România în World Book. S-ar putea glosa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Pentru cei cărora crucea călugăriei li se pare prea grea de dus, Sfinții Părinți le recomandă cealaltă cale, cea a căsătoriei. Păstrarea sufletului neîntinat se poate realiza în cadrul unei căsătorii binecuvântate haric prin Sfântă Taină și conservată monogamic, prin păzirea Canoanelor, fără cădere în adulter sau perversiune<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Theotokis, op. cit., p. 33. footnote>. Prin căsătorie, cei doi se fac părtași unui așezământ sfânt care susține echilibrul psiho somatic
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Lipsa pocăinței sincere, împreunată cu neascultarea poruncii, au dus la izgonirea lui Adam din rai. Și după ce refuză să se pocăiască sincer, să-și mărturisească fiecare păcatul lui, Adam și Eva primesc fiecare dintre ei pedeapsa cuvenită lor, primesc canonul pentru păcatul pe care l-au săvârșit, pedeapsa urmărind ținerea în frâu a slăbiciunii speciale a fiecăruia, manifestată în cauza care l-a făcut pe fiecare să păcătuiască<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Mărturisirea păcatelor și pocăința în trecutul Bisericii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
4, trad. Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și prof. David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. IBMBOR, București, 1981, p. 315. footnote>. Sfântul Simeon al Tesalonicului, referindu-se la pocăința și mai ales la canonul ce trebuie îndeplinit de o persoană care se face vinovată de avort, este de părere că, femeii ce a lepădat pruncul, să i se dea canon să crească un copil sărman, dacă, evident, dispune de mijloacele necesare; dacă nu, să
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
315. footnote>. Sfântul Simeon al Tesalonicului, referindu-se la pocăința și mai ales la canonul ce trebuie îndeplinit de o persoană care se face vinovată de avort, este de părere că, femeii ce a lepădat pruncul, să i se dea canon să crească un copil sărman, dacă, evident, dispune de mijloacele necesare; dacă nu, să dea pomeni, să facă milostenii și să roage pe Dumnezeu din tot sufletul să o ierte, ca prin aceasta să facă să înceteze strigătul pe care
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Breck, op. cit., p. 196. footnote> Dintru început, Biserica a susținut faptul că omul este o persoană unică încă din momentul conceperii sale. Sf. Vasile cel Mare (sec. IV) nu face nici o distincție între copilul născut și nenăscut. Cunoaștem aceasta din canonul 2 al Sfântului Vasile, validat de Sinodul VI Ecumenic, în care se exprimă oficial gândirea Bisericii: Cine strică fătul prin meșteșugire, suferă pedeapsa uciderii; iar cu privire la format și neformat nu este lămurire la noi<footnote Sf. Vasile cel Mare, citat
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fie în afara sinoadelor, și care au valoare normativă pentru credincioși.<footnote Pentru o tratare mai amplă a hotărârilor canonice privind avortul și condamnarea lui vezi Preot Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 194, Jean-Claude Larchet, op. cit., pp. 113-118 și volumul Canon de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortați, cap. Canoane, Edit. Bizantină, pp. 78-82. footnote> Potrivit mențiunilor canonice ale Sinodului din Ancira (can. 21), femeia vinovată de săvârșirea avortului era oprită pe viață de la împărtășire. Canoanele 91 Trulan
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
o tratare mai amplă a hotărârilor canonice privind avortul și condamnarea lui vezi Preot Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 194, Jean-Claude Larchet, op. cit., pp. 113-118 și volumul Canon de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortați, cap. Canoane, Edit. Bizantină, pp. 78-82. footnote> Potrivit mențiunilor canonice ale Sinodului din Ancira (can. 21), femeia vinovată de săvârșirea avortului era oprită pe viață de la împărtășire. Canoanele 91 Trulan, 21 Ancira (inclusiv), 2 și 8 ale Sfântului Vasile cel Mare consideră
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și volumul Canon de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortați, cap. Canoane, Edit. Bizantină, pp. 78-82. footnote> Potrivit mențiunilor canonice ale Sinodului din Ancira (can. 21), femeia vinovată de săvârșirea avortului era oprită pe viață de la împărtășire. Canoanele 91 Trulan, 21 Ancira (inclusiv), 2 și 8 ale Sfântului Vasile cel Mare consideră doar un pogorământ oprirea femeii vinovate de avort pe o perioadă de zece ani de la Sfânta Împărtășanie. Canoanele 65 Apostolic, 5 al Sfântului Grigorie de Nyssa
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
săvârșirea avortului era oprită pe viață de la împărtășire. Canoanele 91 Trulan, 21 Ancira (inclusiv), 2 și 8 ale Sfântului Vasile cel Mare consideră doar un pogorământ oprirea femeii vinovate de avort pe o perioadă de zece ani de la Sfânta Împărtășanie. Canoanele 65 Apostolic, 5 al Sfântului Grigorie de Nyssa, 43, 54, 55 și 57 ale Sf. Vasile cel Mare caterisesc pe preoții care se fac vinovați de complicitate cu cei care săvârșesc crima de avort, fie dezlegând cu ușurință pe cei
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cei care săvârșesc crima de avort, fie dezlegând cu ușurință pe cei care nu au responsabilitate de gravitatea păcatului săvârșit, fie că sunt vinovați ei înșiși de această crimă comisă în propriile lor familii.<footnote Arhidiac. Prof. Dr. Ioan Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, ediția a treia, Sibiu, 2005, p. 490 footnote> Aceeași pedeapsă canonică (oprirea de la Sfânta Împărtășanie) se aplică și persoanelor care reprezintă instrumentul în cauzarea unui avort: doctori și chiar politicieni, care în contrast cu predecesorii bizantini, facilitează executarea practicii avortului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
aplică și persoanelor care reprezintă instrumentul în cauzarea unui avort: doctori și chiar politicieni, care în contrast cu predecesorii bizantini, facilitează executarea practicii avortului prin decizii și legislații juridice.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, op. cit., p. 8. footnote> Sfântul Ioan Ajunătorul, prin canonul 33, recomandă ca femeile care strică cu meșteșuguri pe feți în pântece..., să fie oprite de la împărtășire cel mult cinci ani sau chiar trei ani.<footnote Arhidiac. Prof. Dr. I. Floca, op. cit., pp. 180-181. footnote> Referitor la aceste dispoziții canonice
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pântece..., să fie oprite de la împărtășire cel mult cinci ani sau chiar trei ani.<footnote Arhidiac. Prof. Dr. I. Floca, op. cit., pp. 180-181. footnote> Referitor la aceste dispoziții canonice trebuie amintit faptul că important este a se surprinde spiritul acestor canoane, care recomandă o pedeapsă suficientă pentru ca remușcările sufletești să alterneze mereu conștiința păcătosului.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, op. cit., p. 8. footnote> Pentru o pocăință adevărată este nevoie de sinceră părere de rău și mai ales, renunțare la păcatul săvârșit
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și călătoare, toți dascăli și preoți, au început să intoneze cântecevesele în formă de „canon muzical”. Și așa trecu vremea mai repede și ne trezirăm în București - bineițeles, morți de oboseală. Aci ne primi frate-meu Romulus, care și el era logodit cu o duduie din Câmpina, care însă purta o descendență ilustră, fiind nepoată
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
între valoare și non-valoare artistică. Sintagma este de două ori ambiguă. Ce înseamnă valoare? Care este relația dintre valoare și modă culturală? Care artist este mai ,valoros", cel care abordează o direcție radical nouă sau cel care inovat dinăuntrul unui canon existent?... Ce înseamnă ,în timp"? Douăzeci de ani? Un secol? Cinci?... Muzica lui Bach a stat în umbră aproape 100 de ani. Vermeer a fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
în muzică, Leningrad, Editura Muzîka, 1981, p. 224. footnote> Cu alte cuvinte, această defoliere stilistică semnifică nu altceva decât relevarea tot mai pronunțată a stârii pluricanonice în sensul în care putem vorbi despre cele trei anoane ale genului de operă - canonul italian, canonul francez și canonul german, precum și despre cel puțin două canoane ale muzicii simfonice - cel german și cel francez. Figura lui Wagner reprezintă și o limită superioară a stilului romantic, similar lui Bach, a cărui moarte marchează sfârșitul Barocului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Leningrad, Editura Muzîka, 1981, p. 224. footnote> Cu alte cuvinte, această defoliere stilistică semnifică nu altceva decât relevarea tot mai pronunțată a stârii pluricanonice în sensul în care putem vorbi despre cele trei anoane ale genului de operă - canonul italian, canonul francez și canonul german, precum și despre cel puțin două canoane ale muzicii simfonice - cel german și cel francez. Figura lui Wagner reprezintă și o limită superioară a stilului romantic, similar lui Bach, a cărui moarte marchează sfârșitul Barocului, chiar dacă Händel
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
1981, p. 224. footnote> Cu alte cuvinte, această defoliere stilistică semnifică nu altceva decât relevarea tot mai pronunțată a stârii pluricanonice în sensul în care putem vorbi despre cele trei anoane ale genului de operă - canonul italian, canonul francez și canonul german, precum și despre cel puțin două canoane ale muzicii simfonice - cel german și cel francez. Figura lui Wagner reprezintă și o limită superioară a stilului romantic, similar lui Bach, a cărui moarte marchează sfârșitul Barocului, chiar dacă Händel va mai trăi
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
această defoliere stilistică semnifică nu altceva decât relevarea tot mai pronunțată a stârii pluricanonice în sensul în care putem vorbi despre cele trei anoane ale genului de operă - canonul italian, canonul francez și canonul german, precum și despre cel puțin două canoane ale muzicii simfonice - cel german și cel francez. Figura lui Wagner reprezintă și o limită superioară a stilului romantic, similar lui Bach, a cărui moarte marchează sfârșitul Barocului, chiar dacă Händel va mai trăi încă nouă ani. Ca și în cazul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
existenței sociale și mutațiile implicite în planul imaginarului colectiv), constatabile doar prin alăturarea cât mai multor forme „punctuale”, reprezentative în plan istoric, ale gândirii stilistice. Nevoia implicării perspectivei temporale în relevarea mutațiilor în plan stilistic, precum și în edificarea și funcționarea canonului, reprezintă un argument suplimentar al importanței și utilității pe care o reprezintă tratarea sincronă a ambelor problematici, deoarece numai un asemenea tip de abordare relevă concomitența mutațiilor în planul fiecărei concepții luată separat. Devine vizibil faptul că se impun, drept
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau rus (Ceaikovski, Scriabin) a ciclului sonato-simfonic. Nedumirește însă această unanimitate în alegerea modelului stilistic austro-ungar, într-o totală indiferență față de celelalte tradiții istorice, și recunoașterea la fel de unanimă a acestuia în calitatea lui supremă de referent canonic dominant în ierarhia canoanelor muzicale europene. Iată o altă interpretare a acestei situații, care include o explicație diferită atât a mimetismului și iradierii, cât și a sensului pe care îl deține statutul dominant al culturii austro-germane. Accentul de prioritate va fi transferat de la termenul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mimetism la termenul iradiere. Într-un mod pur ipotetic și în limitele extinse ale unei maxime generalizări, putem prezuma că această iradiere a reprezentat, de fapt, o tentativă reușită întreprinsă din direcția culturii canonice austro-germane (și în special din direcția canonului romantic austro-german) de a se replica prin amprentare sau impregnare în „corpurile” culturilor mai mici, deci mai maleabile și permeabile la o asemenea acțiune, în intenția de a supraviețui - chiar și în formele „calchiate” ale romantismelor etnice - amenințării unui colaps
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]