327 matches
-
vremea să-și câștige pânea, tatu-său Gheorghe Jipa a adus-o la curte ș-a înfățișat-o boierului. Ca și-n poveștile cele bătrânești, i-a fost rânduit să slujească la găinărie. După aceea, într-o zi, boierul Iorgu Canta, văzând-o năcăjită și desculță, s-a oprit cu milă în fața ei ș-a întrebat-o dacă n-ar vrea mai bine altă slujbă boierească mai ușoară, mai ferită de ploi și vânturi, în care obicei este a purta fustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ș-a lovit-o încetinel cu palma peste obraji... Când s-a arătat prin odăile de dindos, Cristina, fata pândarului, cu fusta ei înfoiată și cu ciuboțele galbene, a băgat-o numaidecât în samă Alexa, vechilul cel bărbos al lui Canta. Și dintrodată a părut a o vedea pentru întăia oară și cucoana Aglaie. Ș-a făcut un fel de sfat furtunos între cucoană și boier, după care s-a înfățișat Alexa Grecu ș-a cerut-o de nevastă pe Cristina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în vara anului 2005) sunt expuse multe recipiente pentru diverse remedii pe bază de opium : Theriaca, Mithridatum, Papavera etc. Despre domnitorul moldovean de la mijlocul secolului al XVIII-lea Constantin Racoviță Cehan (căsătorit cu o turcoaică din Istanbul), cronicarul Ioan (Ioniță) Canta scria : „De atâta era strașnic că mânca afion dimineața și la vreme de chindii [= după-amiaza] bea pelin cu ulciorul, și preste toată ziua se afla tot vesel”. Este puțin probabil ca domnitorul Racoviță Cehan să fi consumat vin dres cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
boschete. Dar azi elevi că dânșii nu-s, Si chiar de-ar fi le spunem, Ca vreme lor de mult s-a dus, Și lor nu ne supunem.” Nu știu cine a contribuit și cu o frumoasă melodie, pe care au fost cantate aceste versuri, de către Filip, Dikman și Mănescu, chiar la deschiderea spectacolului (bine înțeles după „Imnul FMTD”cu care trebuia deschis totul atunci.) Vâlceanu, Brăvescu și Chemac (ce destin a avut acesta din urmă...) au asigurat momentele vesele. Un „potpuriu de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
Gheorghe Bibescu, de curând venit în țară. A fost un bal costumat care a făcut senzație și despre care s-a vorbit mult în saloanele bucureștene. Costumul francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum Ludovic XI, Grigore Canta cuzino (Grigri), în Cromwell, Emanuel Băleanu, în Don Juan, Nicolae Cerkez, în Jean de Nivelle, Grigore Cerkez, în Cigogniac din Capitaine Fracasse, prințul Ferdinand Ghica în patrician din Veneția, Mihail Marghiloman, în Pompoinet din La fille de M-me Angot, Alexandru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
să citească studiul lui Petre Isachi se vor descuraja aflând ce condiții trebuie să îndeplinească. Drept urmare, acest experiment literar de ficțiune critică nonreprezentativă ce trădează situarea în nonistorie va rămâne noncitit. Cum se cucereSte o femeie Amplele poeme din volumul Cantate de Moise M. Istorică (Semne, București, 2007) constituie, în intenția autorului, o panoramă a războaielor din istoria lumii, un fel de Memento mori scris de un militant pentru pace. Din punct de vedere tematic, volumul îndeplinește condițiile pentru primirea Premiului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
prostul. Du-te-n pizda mă-ti, nesimțitule! Dă-i, domnule, una peste meliță, Dumnezeii mamei lui de drogat, de unde a apărut și ăsta? Mai bine îl călcai pe el, nene! Aurolacul dracului! Apă, stropiți-l cu apă! 101, Copou Canta, 12 roți de fier, Carul Mare alerga peste coline. Tramvaiul, ca un clopot dogit, repeta: "Ge-ni-a, Ge-ni-a, Ge-ni-a!" 12 roți înglodate de viață se rostogoleau pe Copou, în jos. Ca să privești cerul, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
urmărire și consemnați cu domiciliu obligatoriu în proprietățile lor de la țară, unii fugind din orașe și din calea holerei. Astfel, Isprăvnicatul ținutului Suceava a trebuit să dea seama la 4/16 iunie 1848 Departamentul Treburilor din Lăuntru cu privire la aga Iancu Canta, supravegheat de autorități. "Potrivit luminatului ofis de sub nr. 71 - raportează cinovnicul Isprăvnicatului -, pășind însumi la satul Horodnicenii, unde găsind pe dumnealui aga Iancu Canta, dimpreună cu beizadea Iorgu Șuțu - ce este venit acum de o lună de zile, dimpreună cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trebuit să dea seama la 4/16 iunie 1848 Departamentul Treburilor din Lăuntru cu privire la aga Iancu Canta, supravegheat de autorități. "Potrivit luminatului ofis de sub nr. 71 - raportează cinovnicul Isprăvnicatului -, pășind însumi la satul Horodnicenii, unde găsind pe dumnealui aga Iancu Canta, dimpreună cu beizadea Iorgu Șuțu - ce este venit acum de o lună de zile, dimpreună cu familia dumisale, fugind pentru boala holerii -, cum și pe dumnealui logofătul Canta, părintele dumisale agăi, venit după săvârșirea din viață a soției sale, iarăși
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Isprăvnicatului -, pășind însumi la satul Horodnicenii, unde găsind pe dumnealui aga Iancu Canta, dimpreună cu beizadea Iorgu Șuțu - ce este venit acum de o lună de zile, dimpreună cu familia dumisale, fugind pentru boala holerii -, cum și pe dumnealui logofătul Canta, părintele dumisale agăi, venit după săvârșirea din viață a soției sale, iarăși cu familia dumisale" a făcut cunoscut celui interesat ofisul prin care nu îi era îngăduit să părăsească moșia 252. Totodată, la 6/18 iulie, Isprăvnicatul aceluiași ținut comunica
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
numai spre închinăciune, ca măcar cu rugăciunile să-și poată scăpa viața de la asemenea boală ce urmează în ținutul acesta, atât în târguri, cât și la unele din sate". Totodată, urma să se scrie privighetorului din Șomuz că aga Iancu Canta și vornicul Iorgu Vîrnav nu aveau voie să se deplaseze decât în limitele moșiilor lor253. Pe de altă parte, la 12/24 august, prin raportul nr. 11 662, poliția din Iași comunica Departamentului "din Lăuntru", în privința unor polonezi refugiați în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
regulamentul ei de aplicare, prin deciziunea noastră No. 10117 din 22 Octombrie 1923 am autorizat pe Dl. Gheorghe N.Chirilă de 31 ani, de naționalitate română, supus român, de profesie comerciant, domiciliat în orașul Iași să deschidă un local de La canta și Gratar, în acest oraș str. Tătăraș No. 4, circumscripția V. Pefectul Poliției Iași, [Semnătură indescifrabilă] Director, V.Vasiliu” La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, informațiile conținute în sursele arhivistice reprezentate de autorizația de funcționare nr. 2469 din
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
incunabule. Episoadele biblice, reeșalonate conform unui parcurs interior care și le-a apropriat pentru a le oferi cititorului într-o formă în care ezotericul pare atenuat, compun un imaginar liric, cu alcătuire eclectică, din fragmente de real și străfulgerări transcendentale - Cantată sub cerul liber / Gândul lui - plin / Ca un fulger de miere / Cupa florii soarelui dimineața de rouă // Un gând ca o simfonie / Plutind pe cerul de vară (dar cine oare să fie / Unde e microfonul sala concertelor?... -, traversat ciclic de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
să pornesc alături de el. Îl văd privind cu mare interes spre casa D. Cozadini de peste drum, care o vreme a fost în stăpânirea Ministerului de Război și reședință a Corpului IV Armată. În scurtă vreme, ajungem în dreptul casei logofătului Nicolae Canta, astăzi Casa Universitarilor, prilej de a-l întreba pe ieșeanul pierdut în contemplarea frumoasei clădiri: Ai fost vreodată în casa asta? Uite că s-a întâmplat să n-am norocul ista. Pe mine m-a bagoslovit Dumnezeu cu o vizită
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cauzelor care au determinat decăderea fabricii și apoi încetarea funcționării ei în 1867. Asachi n-a fost singurul om al epocii care a încercat să fondeze o fabrică de hârtie. Alături de el se cunosc și alte încercări întreprinse de N. Canta în 1834, Andrei Reindenbach în 1838 și mănăstirea Neamț în 1852. Documentele însă nu ne dau posibilitatea să aducem preciziuni în legătură cu soarta acelor încercări. Ele, fără îndoială, n-au fost puse în practică, așa încât între anii 1848 și 1864 fabrica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aici, în țară, se află o mulțime de suspecți de naționalitate poloneză sub nume false, care, sub pretextul în aparență de afaceri întreprinse, urmăresc scopurile lor revoluționare [...]. Asemenea indivizi se află pe la cârciumile de pe lîngă frontieră, pe la moșiile boierilor Cantacuzino, Canta, Mavrocordat, Moruzi, Lățescu și Bașotă”. Eisenbach a izbutit să alcătuiască o listă a polonezilor suspecți, pe care intenționa s-o remită domnitorului și să-i „aducă aminte de promisiunea dată pentru îndepărtarea acestor indivizi din Moldova”. La începutul anului 1848
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
compus și versuri satirice, mai izbutite decât cele elegiace. Sprințara scenetă O adunare a trii cucoane, unde sunt ironizate cochetăria și mania clevetelii, vădește predispoziții de autor dramatic. În colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman, scrie Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș, unde e creionată figura grotescă a unui avar. I s-a atribuit și piesa Sfatul familiii (publicată de Șerban Cioculescu în 1961), una dintre primele comedii românești originale. Din câteva linii mai îngroșate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
figura grotescă a unui avar. I s-a atribuit și piesa Sfatul familiii (publicată de Șerban Cioculescu în 1961), una dintre primele comedii românești originale. Din câteva linii mai îngroșate, autorul știe să surprindă un profil. SCRIERI: Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș (în colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman), în Începuturile teatrului românesc, îngr. și pref. Tiberiu Avramescu, București, 1963, 40-46; Poezii, în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
mai mult încurcă decât să fluidizeze un trafic aluvionar și haotic. Dacă trecutul podului spre Alexandru, la mama, la volan, era, mai an, o probă de risc de atac cardio- vascular chiar și pentru călugarii tibetani, acum, ca să conduci dinspre Canta până în Tătărași, doar elicopterul mai poate fi luat în considerație. O minte odihnită, neobișnuită cu arcanele și subtilitățile gândirii de drumar, ar putea crede, naiv, că astfel de proiecte de reabilitare pot fi făcute și organizat, cu un plan gândit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ca aripă a clădirii Seminarului „Veniamin Costachi”, din vecinătatea Mitropoliei, Egumenia de la Golia, în care au funcționat Arhivele Statului, palatul „Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Canta, care găzduiește Casa Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosința Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domnească din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai prezintă, după Niculce, interes literar. Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela. Un călugăr oltean, Mihail Moxa, traducând în 1620 un Hronograf slavon, introduse scurte știri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cărți populare, frate cu bunicul viitorului om de cultură pașoptist -, dar ipoteza rămâne insuficient argumentată. De cultură mijlocie, ignorând cronica lui Ion Neculce, cu care expune paralel evenimentele deceniului 1733-1743, ca și pe aceea, mai modestă, a contemporanului Ioan Canta, autorul Letopisețului anonim al Moldovei consemnează istoria unei epoci de declin feudal și de apogeu al fanariotismului în Țările Române. Cronicarul prezintă faptele onest, detaliat, fără comentarii inutile, fără elanuri și efuziuni lirice. Vremurile, pe care le înregistrează cu anume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
conținut se confirma aprobarea deschiderii unui han și a unui grătar în Tătărași de către autoritățile locale ieșene. Gheorghe N.Chirilă de 31 ani, de naționalitate română, supus român, de profesie comerciant, domiciliat în orașul Iași să deschidă un local de La canta și Gratar, în acest oraș str. Tătăraș No. 4, circumscripția V. La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, informațiile conținute în sursele arhivistice reprezentate de autorizația de funcționare nr. 2469 din 12 martie 1946 indică redeschiderea de către Gheorghe N.
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
leninism, apreciere pe care o va corecta. SCRIERI: Du Dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique, Paris, 1947; ed. (Despre dialogul interior. Fragment dintr-o antropologie metafizică), tr. Mona Antohi și Sorin Antohi, postfață Virgil Nemoianu, București, 1995; Sarea pământului. Cantată pe două voci despre rostul poetic, București, 1978; A fi, a face, a avea, București, 1985; Eu & tu & el & ea... sau Dialogul generalizat, București, 1990; Firul ierbii, Craiova, 1998; Câteva crochiuri și evocări, Craiova, 2000; Filosoficale. Filosofia ca viață, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
à la langue roumaine. Îl a offert au public roumain un panoramă de la poésie du monde dès leș temps leș plus anciens : N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a asimilă graiului nostru o seama de poezii, dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]