4,162 matches
-
cu suprafața apei nemișcată și se anunța o zi plăcută pentru pescuit și apoi pentru plimbare cu barca. Timpul se scurgea monoton. Guvidul trăgea în prostie, parcă nu mai mâncase de când lumea. Se putea să am o zi record de captură. Peștele era frumos și greutatea minciogului creștea văzând cu ochii. Când s-a luminat de ziuă, de se vedea malul, fără să vreau, ochii mi se fixau mereu pe țărm. Doar muzica din difuzorul tranzistorului ruginit din cauza apei sărate, care
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
că era liniștită, sau cu vânt, pe soare, sau pe ploaia care mă mai prindea din când în când... Eram întotdeauna pregătit pentru orice eveniment, căutând locurile unde mă așteptau guvizii flămânzi pentru a-i urca în barcă, satisfăcut de captură. Asta a fost și este încă esența vieții mele de om al mării: pescuitul și satisfacțiile sale... *** De atunci, s-au scurs aproape zece ani și încă este soare și frumos în viața noastră, chiar dacă uneori mai apare câte un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
cu praf de pușcă, capabil să arunce întreg Bucureștiul cu construcciunile lui cu tot în aer. Văzând niște mocani ce șușotesc între ei parcă ceva conspirativ, aceștia sunt puși pe fugă, înlăturând în felul acesta pericolul, intrând în posesia prețioasei capturi de război. Deosebit de primejdiosul conținut, face ca deplasarea bucilor să se execute cu mare precauție, din mahala în mahala, în timp ce tulumbagii, aflați la datorie, nu mai prididesc să toarne apă peste butoaie de teamă ca arșița dogoritoare să nu încingă
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
și Venus, unde era mai liberă, însă acolo unde era mai populată plaja, se mulțumeau doar cu topless-ul. De obicei, erau puțini cumpărători și mulți curioși, iar în zilele bune, peștele era mult. Pescarii mai norocoși au scăpat repede de captură, însă eu, fiind lipsit de tupeul necesar pentru o vânzare rapidă, l-am dus acasă și l-am depozitat parțial în congelator. Erau destui turiști, care la plecarea din stațiune, doreau pește congelat și îl cumpărau ca să-l ducă în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
de scoici, sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja, dar cu mai multă captură în minciog. Niciodată, zilele pe mare nu seamănă una cu cealaltă. În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri, atât al capturilor, cât mai ales al posibilei reluări a senzațiilor de nedescris, petrecute în largul mării, sau acasă pe canapeaua din sufragerie. Mă gândeam și la ceea ce îmi spusese recent, că încă nu și-a spus ultimul cuvânt în domeniul plăcerilor sexuale
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
din nou, la adăpostul apei, însă vigilent, l-am prins și l-am trimis alături de fratele său ceva mai mare, în minciog. Miruna devenise altă persoană acum! Nu mai era femeia somnoroasă și apatică, ci veselă și dornică de noi capturi. Am aruncat momeala pregătită de-acasă în locul unde pescuia ea, pentru a atrage și pești mai mari decât cărășelul capturat. Balta avea pește destul de mare. Se prindeau acolo somni de patruzeci de kilograme și crapi de peste zece kilograme. Nu era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Miruna a împrumutat de la mine o cămașă și un pantalon scurt, care îi veneau atât de bine, că o mâncam din priviri. Eram veseli și plini de o stare minunată de relaxare, cauzată de soarele cald și de primele noastre capturi. Era chiar distractiv să ne vezi, cum scoteam pe rând câte un pește mic și ne bucuram de el. Acum soarele se ridicase pe cer si ajunsese în dreptul stomacului nostru, semn că nu a fost suficientă cafeaua de dimineață. Iubita
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
cu solzii mari cât unghia de la mâna unui bărbat, colorați în gri-verzui. - Fiecare mănâncă ce prinde, parcă așa ziceai mai devreme, nu? am tachinat-o, la rândul meu... - Da, dar eu te-am ajutat să-l scoți, așa că este o captură comună, se alinta ea pe lângă mine, bucuroasă că am prins un pește așa de frumos. - Așa va să zică, eu mă muncesc cu el douăzeci de minute și tu doar ții două minute minciogul în apă și gata împărțeala! Bun comun, zici
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
ea însăși, prin ceea ce o deosebește de toți ceilalți poeți, prezentându-se o cântăreață neasemuită, așa cum privighetoarea cântă cea mai frumos dintre păsări: „Se duce iar apusul printre comori marine/ Valul căzut în toamnă se-neacă în destine/ Pe plajă. Captura-i deasă o răspândește lung/ Pe mal. Peste umărul serii privește des, prelung / În sunetul de scoici portocalii, agoniseala mării / Duce dorul de lună, ascunsă-n ochiul zării,/ după soare-apune, căzând în super-lună, Doar pescărușul singur le spune: noapte bună
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
și ale Europei Spunem, Nu, legii cu închisoare acasă pentru gulerele albe Nu vrem să fim Grecia Nu vrem și nu dorim, ca nici România sau întreaga Europă, să fie cuprinse de Marea Revoluție a sărăciei sau să devenim o captură rusă Lăsați-ne norii-n pământ, pentru ca să crească albastru pe cer Lasați-ne să culegem iarba vieții din trupul iubirii Ne-ați transformat inimile în închisori și-ați pus clopote să ne cânte Să nu îndrăzniți să puneți foc în guri
STOP! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369770_a_371099]
-
PROVINCIA INIMII Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie parte din setul de 15 poezii participante pentru calificarea în Antologia Sărutul iubirii! Calificare obținută la care am renunțat! Vopsele în tușa capturi de imagini ochii de pictor expresii așează omule privește și contemplă cuvinte de prisos îndrăznește descrie menirea de-a fi din zorii de zi în apus de soare viata-i iubire un trandafir nins ce așteaptă osânda în noapte de
SĂRUT DIN PROVINCIA INIMII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353851_a_355180]
-
intenționam să i-l aduc prin opera mea de artă. Apoi i-am povestit despre cazuri în care, datorită unor furtuni puternice pe mare, peștii au fost ridicați la ceruri, în nori, apoi norii duși de vânt și-au slobozit captura piscicolă în diferite locuri îndepărtate... odată cu ploaia. Mă privea cu neincredere în continuare și sunt convins că nu a crezut o iotă din ceea ce i-am spus! Păcat! Sper că timpul marele vindecător, să-l tămăduiască de această greșită părere
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul a semnat în nume propriu lucrarea de cercetare și a publicat-o într-o revistă
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul a semnat în nume propriu lucrarea de cercetare și a publicat-o într-o revistă
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
drumul pe care ne împleticeam pașii, buimaci de neliniște și contrariați de zădărnicia efortului pe care îl presupune mersul spre ziua de mîine. Ziarele, care luau pulsul națiunii, erau pline de povești îngrozitoare despre crime abominabile, violuri, excrocherii, afaceri dubioase, capturi de droguri, rețele de traficanți, întreprinderi falimentare, oameni rămași pe drumuri, blocuri întregi care nu-și achitau facturile la întreținere, guvernanți sufocați de o avalanșă de ordonanțe de urgență, pe care erau obligați să le emită în serie, încercînd să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
planeta. Tot ce era viață se sufocă, iar sufletele se prinseră în peliculă, precum odinioară muștele pe hârtia lipicioasă. Generalisimul le examină cu atenție... Erau niște suflete mici, urâte și foarte rele, însă fiind multe, Stăpânul putea fi mulțumit de captură. Generalisimul rânji... - Declanșați faza a doua, ordonă el fericit! Laserele de pe crucișătoare focalizară asupra planetei. Aceasta se transformă într-un bulgăre de lavă apoi explodă umplând spațiul de lumină. De la hublourile deschise ale navelor drăcarii aplaudară voioși. Era o misiune
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
cu suprafața apei nemișcată și se anunța o zi plăcută pentru pescuit și apoi pentru plimbare cu barca. Timpul se scurgea monoton. Guvidul trăgea în prostie, parcă nu mai mâncase de când lumea. Se putea să am o zi record de captură. Peștele era frumos și greutatea minciogului creștea văzând cu ochii. Când s-a luminat de ziuă, de se vedea malul, fără să vreau, ochii mi se fixau mereu pe țărm. Doar muzica din difuzorul tranzistorului ruginit din cauza apei sărate, care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
mai mici amănunte, de comun acord cu amicul Gică Răuță. Stabilisem ce are fiecare de făcut, de cumpărat și de pregătit, pentru marea necunoscută de pe brațul Sulina, în zona Crișan. Eu mai fusesem de câteva ori, cu rezultate slăbuțe la capturi. Mă alegeam, de fiecare dată, cu ce cumpăram de la pescari, la șase dimineața, înainte de sosirea Pasagerului[i]. Mergeam pe malul comunei Crișan, în camping, și nu prea aveai unde să pescuiești, decât în canalul de lângă căsuțe, sau pe brațul Sulina
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
ușor când mișca bambina[xiv]. Eu mă încăpățânam să dau cu toate patru lansetele și ratam pește după pește. Eram nervos din această cauză, iar Gică râdea de mine și mă tachina în privința sculelor mele. Până seara, făcusem amândoi ceva capturi. Votca și berea consumate de-a lungul zilei ne stârniseră o foame, de nici nu ne vedeam unul pe celălalt. Și parcă, din senin, căzuse ceața peste zona noastră. Am desfăcut o conservă de fasole cu costiță și ne-am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
reglez tirul - am limitat lungimea nailonului ce trebuia să se desfășoare de pe tamburul mulinetei - și după renunțarea la două lansete, am prins trei moace[xvi], de trei sute de grame fiecare. Acum momeala era coropișnița, iar noi eram în așteptare pentru captura de somn. Stăteam fiecare cu paharul de bere în față, povestind verzi și uscate, majoritatea de pe la locul de muncă. Vroiam noi să uităm de serviciu, dar nu reușeam. Făceam ce făceam și tot despre asta vorbeam. De familii uitasem amândoi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan[xviii]de peste un kilogram și mi-l tot ridica în sus să-l văd, mândru de captura lui. Dar nici eu nu eram mai prejos, căci moacele prinse seara trecută erau mândria mea! Prin copaci fâlfâiau tot felul de păsări de baltă... un stârc stingher își căuta perechea. Ne plăcea să ascultăm glasul acestor păsări, dar seara
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul pe mine și mi-am recuperat forfacul. Timpul înainta și noi nu prea aveam cu ce să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
plus, nu știam ce am prins și nici cât de mare era. L-am rugat pe Gică să coboare la nivelul apei, într-o zonă unde era posibil acest lucru, și cu minciogul[xix]în mână, să aștepte să aduc captura la el. Apa era adâncă și canalul mic în lățime, iar peștele nu se ridica la suprafață să ia aer și apoi să se liniștească. Atât îmi mai trebuia, ca tocmai acum să treacă vreo ambarcațiune! Cred ar fi fost
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
și cocoșat ca un bivol. Când l-am cântărit, avea opt kilograme. Puteam să plecăm de acum. Aventura noastră fusese încununată de succes. Da, dar succesul era doar al unuia dintre noi, așa că ne-am ambiționat să prindem și alte capturi, mai ales că ambele locuri unde pescuiam erau momite din belșug, cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]