518 matches
-
pentru individul concret, la distanță de compensațiile transcendent-eschatologice ale diferitelor religii 6. Cu toate acestea, observațiile și mai ales evaluările sale teoretice au anulat semnificația psiho-morală a reprezentărilor umaniste, sau în cel mai bun caz le-au golit de substanță caracteriala, transferându-le în planul sublimării livrești. Fundamental, psihanaliza a pus în evidență două aspecte: participarea inconștientului refulat la precizarea personalității, respectiv importantă cenzurii supraeului în existența familială și socială. În acești parametri, individul nu se mai determina prin rațiune, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
cooperare determinată de relații preferențiale motivate multilateral și variat, de la formele cele mai simple de manifestare ale vieții afective - ca simpatie, până la cele ale cunoașterii profunde, indivizii malformați se pot desfășura la nivelul maxim al potențialității psihologice și se perfecționează caracterial sub influența unei asemenea atmosfere. Este desigur dificil și pretențios ca în colectivele în care există asemenea indivizi să nu predomine o atmosferă repulsivă în care individul malformat se complexează, se ermetizează și întreaga sa capacitate psihologică se orientează spre
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o așezare-palat construită după un plan anume ș( care cuprindea școli, ateliere, cantine, bucătării, biblioteci ș.a. Numărul era stabilit de Fourier (n conformitate cu propria teorie a pasiunilor, consider(nd că (ntr-o astfel de cuprindere reușea să grupeze (ntreaga tipologie caracterială. Principala (ndeletnicire trebuia să fie agricultura, ocupație pe care majoritatea oamenilor o poate practica. Capitalul urma a se constitui din achiziționarea de către societari a uneia sau mai multor acțiuni ce dădeau dreptul corespunzător la o parte a venitului obținut. Configurația
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1. Atenția 130 2. Percepția 132 3. Memoria 136 Capitolul VIII Creativitatea și cultivarea ei în școală Ă Andrei Cosmovici 147 1. Niveluri de creativitate 147 2. Factorii creativității 148 2.1. Factori de natură intelectuală 148 2.2. Factori caracteriali 150 2.3. Factori sociali 151 3. Procesele fundamentale ale imaginației 152 4. Etapele procesului de creație 153 5. Dezvoltarea creativității 154 5.1. Blocajele creativității 154 5.2. Metode pentru stimularea creativității 156 6. Cultivarea creativității în învățământ 158
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și pubertatea influențează multe aspecte ale comportamentului. Colegii încep să fie factor de socializare și influențare comportamentală într-o mai mare măsură decât părinții (socializarea orizontală). Acceptarea de către covârstnici reprezintă o miză. Copiii cu performanțe școlare reduse pot prezenta modificări caracteriale: anxietate, dezamăgire și dezangajare, aversiune față de colegi. 3.2.2 Caracterizare analitictc "3.2.2 Caracterizare analitic\" 3.2.2.a. Caracteristici fizice. Cele mai multe dintre fete își încheie puseul de creștere la începutul acestei perioade. În cazul băieților însă, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
literatura, civismul, istoria și artele. 6. Patru pagini scrise de elev privind propriile sale interese specifice. 7. Inventarul cărților citite de elev în cele două luni precedente. 8. Un test privind interesul pentru joc. 9. O baterie de șapte teste caracteriale repartizate astfel: două chestionare privind starea generală, trei privind interesele, preferințele, atitudinile, un test de sinceritate și un test de stabilitate emoțională. Aceste mijloace i-au permis lui Terman să găsească ceea ce căuta, și anume o eșantionare a copiilor dotați
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G.
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G. Basiliade (1978) etc. arată că un copil caracterial (cu un „caracter rău”) se prezintă adesea, în cadrul vieții sociale, ca un inadaptat, ca un sociopat, deoarece el nu reușește să realizeze relații armonioase între el și mediul social (datorită educației greșite primite și a experiențelor dureroase de viață avute
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prezintă adesea, în cadrul vieții sociale, ca un inadaptat, ca un sociopat, deoarece el nu reușește să realizeze relații armonioase între el și mediul social (datorită educației greșite primite și a experiențelor dureroase de viață avute). După R. Mucchielli, disocializarea copilului caracterial se exprimă prin: falsă percepție a celor din jur; absența aprofundării și evaluării corecte a consecințelor actelor comise; respingerea sarcinilor și rolurilor propuse de părinți sau profesori. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de încercările educative ale
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Mai ales că efortul creator este în relație și cu natura domeniului în care se manifestă. Există psihologi care au accentuat multe aspecte comune tuturor creatorilor. Ele se referă la fazele prezente în actele de creație și la aspectele motivaționale, caracteriale, despre care vom aminti imediat. Există diferențe specifice: inteligența este mai importantă în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme”, care trezește spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și unii specifici, distingând între ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil la consonanțe) de un pictor (fin observator de nuanțe coloristice). 2.2. Factori caracteriali tc "2.2. Factori caracteriali " a. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator ori creator de artă. Faptul de a-ți veni o idee nu e suficient pentru a realiza o invenție Ă ea trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil la consonanțe) de un pictor (fin observator de nuanțe coloristice). 2.2. Factori caracteriali tc "2.2. Factori caracteriali " a. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator ori creator de artă. Faptul de a-ți veni o idee nu e suficient pentru a realiza o invenție Ă ea trebuie demonstrată, se impune crearea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
adică de a fi ușor rănit, atacabil. Vulnerabilitatea se referă la " punctul slab al unei persoane", la acea parte a sa caracterizată printr - o sensibilitate crescută (Gorgos, 1992). Abordând conceptul vulnerabilitătii pentru tulburările psihice, Lăzărescu, 1994, înțelege prin aceasta : "...structura caracterială a personalității care integrează în ea ansamblul condiționărilor bilogice și psihopatologice care se cumulează de la fecundarea ovulului pînă la naștere și de-a lungul perioadei postnatale, a primilor ani de dezvoltare și a biografiei în general". Conceptul se înscrie în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mult sau mai puțin conturate dar circumscrise la ceea ce el numea stări preschizofrenice sau preschizofrenie. O astfel de stare presupune accentuarea progresivă caracterului schizoid o : "poartă de intrare în psihoza schizofrenică" după cum o numea Ey în care o anumită organizare caracterială a personalității în care se pot "întrevedea deja trăsăturile care vor deveni, prin agravare, schizofrenice" (Ey, 1989). 2. Modalități clinice de debut ale schizofreniei. Simptomatologia schizofreniei, atât de vastă, cu atât de multe forme evolutive, care antrenează profund personalitatea pacientului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schematizare clinică fondată pe continuitatea sau discontinuitatea dezvoltării morbide 6 și pe rapiditatea evoluției sale Henri Ey distinge următoarele forme de debut ale schizofreniei: 1. Forme progresive și insidioase care prezintă cea mai aparentă continuitate în dezvoltarea lor de la predispoziția caracterială sau nevrotică la intrarea în psihoza propriu zisă. 2. Forme cu debut acut în care intrarea în boală este anunțată de un acces delirant halucinator sau unul catatonic. 3. Forme intermediare sau ciclice cum le numește Ey, care reprezintă un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
raport de alte tulburări psihopatologice din adolescență (tulburări lipsite de agravare progresivă și, în general, cu evoluție tranzitorie). în cazul schizofreniei, evoluția tulburărilor este persistentă, cu agravarea progresivă a disociației ideo-afective și disocierea caracteristică a personalității. Ey distinge două tipuri caracteriale preschizofrenice: "schizoidia evolutivă" și "nevroza preschizofrenică". Schizoidia evolutivă ar comporta accentuarea pozițiilor de rigiditate și inhibiție ale personalității schizoide ducând la o serie de structurări intrapersonale și în secundar la modificarea raporturilor interpersonale: mai întâi o reducere marcată a activităților
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
4% înaintea vârstei de 14 ani (Pogue-Geile & Rose, 1987). Dar nu numai manifestările similare episodului actual îmbracă o valoare evocativă: majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că nu doar psihozele infantile ci și dizarmoniile evolutive, distimiile grave, organizările caracteriale distorsionate, cu un cuvânt toate "organizările patologice de frontieră", formează substratul unei decompensări psihotice în copilărie și adolescență. Prezența unor asemenea tulburări în copilăria sau adolescența subiectului atârnă greu în balanța diagnostică. 1.2. O serie întreagă de alte antecedente
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
confabulația și alte modalități de disimulare pot ascunde, în special la psihotici, intenții omucidare sau suicidare. Existența unor relații de proastă calitate și a tulburărilor de comunicare cu anturajul sau echipa de îngrijire, reprezintă un element prognostic defavorabil. - anumite elemente caracteriale, cum ar fi hiperactivitatea procesivă, temperamentul activ, bătăios și pasional, orgoliul sau neîncrederea, susceptibilitatea, iritabilitatea coleroasă, impulsivitatea, hiperemotivitatea, sentimentele de frustrare și de inferioritate, tendințele perverse sadice, cu manifestări de cruzime față de semeni sau animale, reprezintă elemente de o importanță
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și un „mai ales”! -, o absolut inovatoare, revoluționară perspectivă asupra unui personaj literar complex, aflat În „criză” existențială și morală, o inovație tipologică uriașă care aliază pentru prima oară În istoria romanului modern pulsiunile „negative” cu cele „pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mele fizice, aș fi vomat. Trăind cu atâta intensitate nu o performanță genială, nouă, absolut nouă, tipologică, În istoria romanului, ci „crezând” a-i substitui figurii ofițerului rus, dezordonat, generos și naiv până la imbecilitate, „schița viitoare de reflexivitate morală și caracterială” a prietenului meu. „Iluzia” a fost atât de „prezentă” și de șocantă, Încât, apărându-mă pe mine, dar și pe el, am dat-o iute la o parte. La o analiză mai atentă, ea poate fi explicată printr-o sinteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
regimul nocturn lasă loc unei compen- sări, unei aerisiri, unei relaxări pe care agitația lui Nae o contrazice deplin. Trebuie menționat faptul că acest inter- locutor care rămâne anonim își manifestă plenar „pofta” de a vorbi, poftă deloc ocazională, ci caracterială pentru personajul caragialesc. Cu o butadă, interlocutorul lui Nae deduce din dialog un principiu progresiv de expresie can- titativă al distribuirii emoțiilor, emoția negativă, durerea, scade prin împărțire la doi, adică prin dialog, pe când bucuria crește înmulțită cu doi prin
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la o “pedagogie diferențială”, asigurând astfel o concordanță deplină Între caracteristicile psihofiziologice ale subiectului și exigențele sarcinilor școlare. Factorii etiologici ai insuccesului Îi vom căuta În particularitățile individuale ale elevului, neadaptarea fiind Întotdeauna multicauzală (sunt implicați factori fizici, intelectuali, afectivi, caracteriali etc.) În mediul familial, școlar, socio cultural. Este ramarcat faptul că nu I.Q.-ul subiectului este hotărâtor În reușita/nereușita școlară, mai importanți fiind, de cele mai multe ori, factorii nonintelectuali (motivația, atitudinea, perseverența, interesul etc.) ce aparțin personalității În formare. Formele
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în paragraful introductiv de la structura PB despre elementele care au incidență asupra atributelor energizante, dinamice, totuși inventarierea făcută până aici într-o manieră analitică, descriptivă a morfologiei structurale s-a realizat mai mult în urma unei
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
îndrăzneala, independența, originalitatea. Ca orice fenomen de o deosebită complexitate, cum este creativitatea, pentru manifestarea lui, este necesară prezența unui ansamblu de factori care intercondiționează reciproc: -factori intelectuali ( gândire creatoare, imaginație creatoare); -factori nonintelectuali( motivația, factorii voluntari) -factori temperamentali și caracteriali Cercetările mai vechi și mai noi acordă locul întâi factorilor de ordin intelectual. Această prioritate este ușor explicabilă, deoarece spiritul nu poate opera în gol, ci presupune prealabile achiziții realizate prin cunoașterea directă (percepții) sau indirectă (gândire) și stocate în
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]