32,043 matches
-
de inevidentă pe atît de riguroasă, cu portrete evocatoare, cu detalii și anecdote de epocă memorabile, cu multă "atmosferă", văzute toate însă de la o distanță transparent ironică, cu un umor aș zice fără umor (în sensul în care Henry James caracteriza o femeie ca fiind frumoasă fără a fi frumoasă), cu o participare mereu reținută. Inducem din text că naratorul s-a născut în jurul anului 1900 (deci cu aproximativ 30 de ani înaintea autorului) și că viața lui povestită se desfășoară
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
o parte un program computerizat care oferă utilizatorului posibilitatea de a se deplasa ramificat și într-un mod non-liniar printr-un text electronic, iar pe de alta, chiar rezultatul acestui program, respectiv produsul textual (adică documentul electronic) interconectabil,arborescent, ilustrabil, caracterizat prin opțiunea utilizatorului-creator de a se repoziționa în interiorul documentului respectiv sau de a-l relaționa cu alte documente." Va fi surprins cititorul de posibilitățile teoretice și practice ale electronizării literaturii. Noul sistem literar îl transformă pe cititor în participant activ
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
Neagu, care-l atacase în ajun, calificîndu-l drept "mic Stalin", care-și face de cap la Editura Cartea Românească. Fără să-l numească, zice despre el că e unul din "huliganii activi ai Uniunii Sciitorilor". Vorbind de "infernul singurătății", care caracterizează condiția scriitorului din Occident, Preda spune că există și la noi un infern: să fii nevoit să stai în aceleași Case de creație cu niște oameni cu care n-ai nimic comun. Pune apoi problema dificultății de informare, pentru autorii
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
nu l-a luat în serios, mai toți criticii epocii interbelice desconsiderându-l (ceea ce e cam adevărat). Memorialistul nostru găsea două explicații: "De o parte l-a discreditat aspectul lui pachidermic, produs al masivității fizice și al placidității care îl caracteriza. De altă parte, teoretizarea literaturii pe care o propunea el era prezentată cu atâta stângăcie încât se discredita prin ea însăși". Se bucură de prețuire lingviștii Ovid Densusianu, Tache Papahagi, Aurel Candrea, istoricul de artă G. Oprescu și, deși nu
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
consultabilă, dincolo de accentele de pamflet, pentru anii de început ai literaturii postbelice. Dar, cum spunea, aceste cercetări, chiar și aceea a lui M. Nițescu, sunt interesate precumpănitor de fenomenul politico-ideologico-social și abia apoi de evoluțiile din sfera literarului propriu-zis. Ceea ce caracterizează, poate în primul rând, momentul 1945-1948 este imensa compresiune. Nu știu să mai fi existat o fâșie atât de îngustă de timp istoric (trei ani!) în al cărei cuprins să se consume atâtea complicate și vaste procese, în care să
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
negativă" asupra lui Nae Ionescu, dacă i se pare că a spune că o operă "obiectivă, scrisă de pe poziții democratice europene" înseamnă "a strâmta" (!!) pe Basil Munteanu ("un costum democratic, european, strâmt croit") - toate aceste păreri ale D-sale îl caracterizează elocvent. Dl. Mircea Platon nu a înțeles nimic! Nici cine a fost Basil Munteanu - a cărui opera, dincolo de Panoramă... nu o cunoaște, nici ceea ce am "zgâriat" noi, în trei pagini din România literară 29/2002, nici ceea ce este Europa, cultura
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
doctrinar", folosit de Basil Munteanu la adresa filosofului român. 7. Poate că vom fi "confecționat" noi - după cum crede D-sa - "vestejiri", precum "cele din cultura românească după 1944" - dar ceea ce confecționează dl Mircea Popa, în finalul intervenției sale bizare (și inutile) caracterizându-l pe Basil Munteanu, arată, textual, astfel: "El făcea parte dintr-o aristocrație intelectuală întemeiata pe cultul valorilor (contrar relativismului de astăzi), pe rigoare de tip ogival (contrară hedonismului contemporan) și pe credință în Dumnezeu..." - și textul ar fi continuat
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
intelectual: Ăsta are, de obicei, un blog sau un magazin pe internet, pe care vrea cu orice preț să-l promoveze. Așa că intră și lasă comentarii de genul “Foarte interesant ce ai scris, ai mare dreptate”. Este, în mod evident, caracterizat de un IQ foarte-foarte mic, ceea ce te pune în imposibilitatea de a te enerva și a-l bana. N-ai cum să te superi pe cineva atât de prostănac, dimpotrivă, îți inspiră chiar puțină duioșie. Așa că îl lași să te
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
consider ca făcând parte din una din generațiile cucerite de bunătatea, răbdarea și profesionalismul doamnei Banu. Dumnezeu să o odihnească în pace! Am aflat zilele trecute de “plecarea” doamnei Florica Banu. Dacă ar trebui să aleg câteva cuvinte ca să o caracterizez, știu ce aș alege. Florica Banu a fost o adevărată doamna. Dumnezeu să o odihnească în pace! M-am gandit cu o săptămână înainte să aflu groaznică veste , m-am gandit Flori la tine și vroiam să te mai aud
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
a Nordului, un ghid , un îndrumător pentru tinerii , care au avut norocul să O aibă ca profesor . Odiheasca-se în pace ! Condoleanțe familiei! Am avut norocul să o cunosc,ca unul dintre primii ei elevi.Frumusetea,inteligență și bunătatea ce o caracterizau,mi-au schimbat modul de a privii școală romaneasca.Este o mare pierdere pentru cei ce au avut norocul să o cunoască,cât și pentru cei ce ar fi trebuit să o aibă că îndrumător didactic. Genul de profesor care
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
Vive la France! Altfel probabil n-aveam azi nici Brâncuși, nici Eliade, nici Cioran, nici mulți alții... câtă dreptate ai ... Unii români dau din gură numai pentru ca le place cum se aude vocea lor Asta e trăsătură de popor ... ce caracterizează și nu o să ne vindecam niciodată. Stimate domnule, V-ați întrebat probabil și de ce se întîmplă asta. Frază cu “nu trebuia”, e o frază pe care fiecare o învață în educația de acasă, ca să fie politicos. Asta este, dacă asta
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
filmul, primei îi lipsește ritmul care-i ține pe spectatori cu sufletul la gură în sălile de cinema. Florin Șerban și-a decupat atât de bine filmul din realitate, încât a păstrat toate burțile și tot acest andante care ne caracterizează viețile și care, după părerea mea, e mult mai puțin cinematografic decât ne place să credem. Au fost scene care trenau până la punctul la care îmi venea să strig eu “Tăiați!”. Pe scurt, mi s-a părut că filmul revine
Un film bun. Poate prea bun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82628_a_83953]
-
ardoare necesitatea fondării statului pe baze spirituale, Nichifor Crainic discreditează și el "modernitatea", de pe poziția tradiției și a specificului național, ajungând să prescrie o doctrină în toată regula, marcată de simplism ideatic și de rigiditate, cea a statului etnocratic, construcție caracterizată de autor ca una "utopic/distopică", resuscitând idei herderiene ce-și trăiseră de mult traiul, legate de o "tradiție a sângelui" și o "tradiție a limbii". Urmărită în descrierea atentă și riguroasă a lui Viorel Marineasa, traiectoria gândirii celor doi
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Horia Gârbea Personajele literaturii noastre, deși ele însele roade ale ficțiunii, citesc alte ficțiuni și nu numai. Astfel autorii lor le caracterizează mai bine mizînd, desigur, pe cunoașterea, fie și superficială, de către cititor a cărților pe care le parcurg personajele. În romanele și povestirile românești mediul nu este prea adesea livresc. Totuși personajele mai citesc și discută despre asta. Sigur că principala
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
să comenteze vol. Flori de mucigai, Sorin Toma descoperă acolo o "poezie a deznădejdii și a morții", autorul participând la un genocid (?!), întrucât Arghezi "vede seceta prin prisma mentalității și aspirațiilor claselor dușmane poporului". în consecință, continuă criticul: Nu putem caracteriza poezia lui Arghezi despre secetă decât drept un steag mortuar înălțat deasupra satelor noastre, iar pe purtătorul lui, drept un poet care milita pentru înfrângerea poporului nostru prin frică." Mai rămânea ca Sorin Toma să sesizeze tribunalul și organele de
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
exprimă însuși autorul. Un lucru este însă cert: M. Sebastian nu era de felul lui un luptător, un protestatar extrovertit, un om al acțiunii directe. Războaiele acestui estet retractil, cultivat și elitist, lipsit de intransigență (,prea suplu", cum singur se caracterizează undeva), de o sensibilitate și discreție aproape maladive, incapabil să apuce pe cineva de guler pentru a-i urla în față niște adevăruri bine meritate, dar izbutind, cu privirea-i lucidă, receptivă la toate nuanțele, să ia perfect pulsul lumii
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
dincolo de aparențe; aparențe îndeobște agreabile, dar nu tocmai ușor de descifrat în profunzimea lor, acolo unde ea intervine. Ceea ce a scris Pavel despre mine se situează în principal sub semnul intuiției și al acumulării memoriale, acumulare care la el se caracterizează printr-o modalitate sui generis, fiind sustrasă oricărei rigori; cu alte cuvinte, exploatarea nu e supusă și unui control, intuiția fiind suficientă în a suplini lipsa raportării întocmai la realitate. Realitatea concretă intră astfel în opoziție cu realitatea imaginară, fără ca
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
mijlocul secolului al XIX-lea, când George Baronzi, unul dintre primii noștri romancieri, publică Misterele Bucureștilor, având ca model Misterele Parisului, de Eugčne Sue. în aceeași epocă se impune, ca scriitor și ziarist, Anton Bacalbașa, un "pamfletar neostenit", cum îl caracteriza G. Călinescu. în epocile următoare, dar cu deosebire în perioada interbelică și cea contemporană, de pe malul brăilean al Dunării și-au luat avânt Gheorghe Banea, autor, printre altele, al impresionantului roman Zile de lazaret, în care evocă suferința sa ca
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
dar e primejdios, zău! a exclamat. Dar tot el s-a schimbat, a întors-o, zicând: În fond, vă dau dreptate, sunteți tineri, aveți tot viitorul în față, iar aici, în rahatul ăsta (Ana-Cristina a observat că unchiul din Timișoara caracterizase situația din țară cam în aceiași termeni ca și Albert - rahat...) nu e nimic de făcut, în fond, acum, când sunteți în putere, trebuie să riscați și pe urmă, gata, libertatea, trăiți ca oamenii, nu ca niște cârtițe prăpădite, vă
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
face fotografii, divorțează, dar are în el și bucuria peisajului și a gestului romantic. În Jurnalul lui din 1882, la 20 aprilie stil vechi, 12 mai după calendarul nou, are o succesiune de însemnări tipice pentru acest "amestec" care-l caracterizează: " Timp admirabil, totul verde din plin, foarte, foarte cald. 2 pledoarii astăzi, cina la Kremnitz, seara devreme acasă. Splendidă lumină de lună. Criză ministerială din cauza chestiunei Dunării, deoarece se pare că întreaga Europă a adoptat propunerea Barrčre și România stă
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
fi,/ se va găsi cineva/ să mă ajute să-i car./ Alerg împărțind zâmbete/ în stânga și în dreapta./ Nu am timp de odihnă/ încă mai am/ de împărțit câteva sfaturi,/ câteva încurajări,/ câteva vorbe bune. (...)" (Alerg împărțind zâmbete). Interioritatea sufletească e caracterizată de o profundă atitudine pozitivă care nu poate decât să catalizeze elanurile creative. Astfel, ne întâmpină peste tot un impresionant altruism, nefiind departe semnele purității. Viața pare a fi o cursă în vederea atingerii mult invocatei fericiri. Câteodată, spectrul ultragiant al
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
cu care eul liric comunică fără încetare, grație permeabilității universurilor abisale, inconsistente material, dar pline de substanță spirituală. Gnomului i se schițează, passim, un portret, edificator pentru non-apartenența sa la lumea creației autentice, din care trebuie, și este, definitiv exclus. Caracterizat direct, ca „arătare tâmpă și vicleană”, dar și indirect, ca ignorant, încleiat în mâzga subtelurică, murdar în cuget, fără intuiția valorii, acest personaj monovalent are rolul unui factor declanșator de incredibile energii existențiale și creatoare. Fiindcă, în antiteză cu insignifianta
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Substituția avatarului este determinată, așadar, de necesitatea ca eul liric să dezvolte un alt tip de comportament. În locul îndurării demne a suferinței, realitatea impune neîntârziatul atac la beregată, descris de epitete ale violenței, precum „crunta înnoptare” și „câmpul sfârtecat”. Acestea caracterizează, pe de o parte, atitudinea și acțiunea protagoniștilor, pe de alta, califică urmarea, pe termen scurt, a faptei. Apoi, referința lor se amplifică: reverberațiile cuprind, din aproape în aproape, întregul univers de discurs, într-o expansiune ce vizează repere temporale
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
exemplu și pentru miile de beneficiari a diverselor ajutoare din UE, care în semn de respect pentru aceasta, să scoată de pe edificiile renovate, reconstruite (școli, grădinițe, centre de cultură ș.a.) steagul UE. Este cel puțin porcește, calitate ce nu ne caracterizează ca națiune. Am ajuns să-l comparăm pe Dodon cu Voronin și să găsim că Voronin era mai bun președinte. Oricum, Voronin l-a ajuns mintea să nu semneze planul Kozak de federalizare a Republicii. Acest kremlinez Dodon îl v-
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
trebuie să și-l formeze un predicator al Evangheliei, Sfinții Apostoli au avut în Domnul nostru Iisus Hristos un Învățător neîntrecut. În cuvintele Lui simple se ascundeau și se descopereau adevărurile fundamentale ale creștinismului. Referitor la calitățile care trebuie să caracterizeze pe aceia care sunt trimiși să vestească în lume Evanghelia, Mântuitorul le cere să se facă mai întâi cunoscuți înaintea oamenilor din dragostea pentru ei (Ioan 13, 35), prin dragostea față de semeni și de Dumnezeu, și nu în cele din
INIŢIEREA SFINŢILOR APOSTOLI CA PROPOVĂDUITORI AI CUVÂTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380799_a_382128]