509 matches
-
care Dumnezeu l-a revărsat peste temnițele comuniste. A face un studiu exhaustiv despre literatura carcerală este un demers temerar, astfel încât mă voi limita la câteva elemente care mi s-au părut potrivite pentru a scoate în evidență duhovnicia vieții carcerale și măsurile înalte la care au ajuns unii dintre reprezentanții de seamă ai generației 1948 - 1964. Practic, acestor oameni li se cuvine titlul de martiri și mărturisitori, căci ei, pentru mărturisirea credinței, au fost chinuiți și chiar omorâți. Ei au
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
alături de credință, pilonii principali ai rezistenței sufletești și fizice în temnițele comuniste. Demn de semnalat este de asemenea faptul că n-am descoperit în temnițele comuniste o poezie atee. O explicație pertinentă găsim la Ioana Cistelecan în cartea sa „Poezia carcerală”: . L. Alonso Schökel afirmă: Poezia e cea care redă cel mai bine trăirile interioare ale foștilor deținuți, textele lor fiind fidele simțirilor din momentele în care au fost compuse, mai cu seamă că știm că majoritatea au fost compuse în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
foame, tristețe, durere fizică, de multe ori cauzată de torturi sau umilință. Pe alocuri se mai interpune între cele două direcții și o alta, legată de simțul artistic și înclinarea firească a unor suflete alese spre frumos și sentimentalism. Poezia carcerală n-a constituit doar o formă de rezistență sufletească, ci și un mod de manifestare, un mod de a umple timpul în mod util, dând posibilitatea creierului să lucreze constructiv, și nu să creeze scenarii sumbre legate de condițiile de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
strădui să-l traduc. În franceză. Era, în sfârșit, o 56 Cristian Filip ieșire. Prima.” „Durerea se calma. Îmi petreceam timpul continuând să traduc poemul”. Este numai unul dintre exemplele prin care deținuții sau deținutele reușesc să evadeze din universul carceral cu ajutorul poeziei, să-și găsească liniștea, utilitatea, prin memorarea sau crearea de versuri. De altfel, pentru Lena Constante, de exemplu, trecerea de la simpla memorare și apoi traducere a unei poezii la creația proprie s a făcut firesc, de la sine, constituindu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Petru Vodă de a edita, în anul 2010, volumul „Poeți după gratii”, în care poeziile lui Radu Gyr ocupă un loc de frunte, volumul respectiv strângând în paginile sale poeziile a nu mai puțin de 71 de autori de poezie carcerală. Demersul Mănăstirii Petru Vodă se constituie astfel în cel mai amplu efort de a aduna la un loc o mare parte a poeziei carcerale, care ar merita din partea tuturor românilor și, mai cu seamă, din partea literaților mult mai multă atenție
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
respectiv strângând în paginile sale poeziile a nu mai puțin de 71 de autori de poezie carcerală. Demersul Mănăstirii Petru Vodă se constituie astfel în cel mai amplu efort de a aduna la un loc o mare parte a poeziei carcerale, care ar merita din partea tuturor românilor și, mai cu seamă, din partea literaților mult mai multă atenție. Volumul menționat ne dă posibilitatea să facem cunoștință cu figuri luminoase (pentru mulți mai puțin sau complet necunoscute) ale temnițelor comuniste și cu marea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
650.000 numai pe frontul de Est, unde, de altfel, a fost trimis și Radu Gyr. Gyr, însă, și întâmplările și trăirile frontului le pune tot sub semnul crucii, chiar dacă nu regăsim în poezia de front duhovnicia din poezia sa carcerală. Însă, după cum spuneam, Gyr redă în numeroase poezii: „Noapte pe front”, „Tancurile”, „Pândă”, „Soldatul dușman” sau „Schija și holda”, abisul întunecat la războiului din care nu te poate scoate decât o puternică credință și crucea cea mântuitoare. Așadar, după ce Gyr
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
o puternică credință și crucea cea mântuitoare. Așadar, după ce Gyr trăiește de două ori experiența de a dezbrăca zeghea pentru haina de front și nu știm care experiență a fost mai dramatică, din iconomia lui Dumnezeu se întoarce în universul carceral pentru a întări sufletește prin versul său mii de suflete chinuite: Doamne, fă din suferință pod de aur, pod înalt Fă din lacrimă velință ca-ntr-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte, faguri facă-se și vin. Din
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nu l-a părăsit și cu siguranță că raportarea sa permanentă la Dumnezeu și la cele sfinte a făcut să primescă atâta har, pe care l-a folosit în încălzirea atâtor suflete deznădăjduite și obosite de cruntele încercări ale vieții carcerale. Și în pofida, sau poate tocmai datorită permanentelor încercări dintr-o istorie grea, a existat și va exista întotdeauna o conexiune nevăzută între foștii și viitorii mărturisitori ai neamului, care face ca sămânța credinței și a dragostei de țară să se
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
părintele Ilarion Felea, părintele Gherasim Iscu, Valeriu Gafencu, părintele Daniil Sandu Tudor, sau Costache Oprișan. 2.4. ZORICA LAȚCU-MAICA TEODOSIA Inițial, intenția mea era ca lucrarea de față să cuprindă ceva mai amplu doar trei nume de creatori de poezie carcerală, două fiind cele mai cunoscute - Radu Gyr și Nichifor Crainic - precum și unul poate mai puțin cunoscut publicului larg, părintele Ilie Imbrescu, dar nu mai puțin meritoriu și totodată reprezentant al preoțimii române. A apărut apoi firesc ideea de a insera
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
închisorilor” este una extrem de generoasă și de complexă, iar pentru a fi tratată cum se cuvine ar necesita probabil ani buni. În această lucrare m-am limitat doar la patru autori: cele mai cunoscute două nume de creatori ai poeziei carcerale, Radu Gyr și Nichifor Crainic, cei care au avut poate cea mai importantă influență, în sens benefic desigur, asupra colegilor lor de suferință; un preot, părintele Ilie Imbrescu, care nu și a uitat și nu și-a trădat menirea până în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ Vol. I Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ Volumul I Editor coordonator: Cosmin BUDEANCĂ Editori: Adrian BOAGIU, Dan DRĂGHIA, Andrei LASCU, Alexandru MATEI, Alin MUREȘAN, Adrian SANDU, Constantin VASILESCU Polirom
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ Vol. I Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ Volumul I Editor coordonator: Cosmin BUDEANCĂ Editori: Adrian BOAGIU, Dan DRĂGHIA, Andrei LASCU, Alexandru MATEI, Alin MUREȘAN, Adrian SANDU, Constantin VASILESCU Polirom 2007 Descrierea cip SHAPE \* MERGEFORMAT © 2007 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România CUPRINS
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nicolae Munteanu.................................................................................................................... Teofil Vasile Neculiță.............................................................................................................. Indice de nume......................................................................................................................... Indice de locuri......................................................................................................................... Fotografii.................................................................................................................................. CONFESIUNI DIN NOAPTEA DETENȚIEI Colegii mei mai tineri, de profesiune istorici, încearcă o trăire unică în felul ei, aceea de a înregistra mărturii din fostul spațiu concentraționar, experiențe carcerale ale celor care au supraviețuit lungii nopții de detenție. De ce să deschidem inimile atâtor oameni traumatizați? Pentru a înțelege mai bine evenimentele decât leau înțeles la timpul acela, cei prizonieri în gulagul românesc și mai ales le înțeleg cei de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora, IICCR apelează atât la documente din arhive, cât și la mărturiile celor ce au cunoscut în mod direct sistemul represiv comunist. În aceste condiții, în martie 2007, a demarat proiectul „Experiențe carcerale în România comunistă”, care și-a propus: realizarea de interviuri cu foști deținuți politici; publicarea unor volume de mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile și tratamentele inumane aplicate „dușmanilor politici și de clasă” în timpul perioadei 1945-1989; constituirea unei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al etniei, genului, studiilor, dar și al apartenenței politice înainte de arestare. Desigur că în fiecare județ au rămas numeroși foști deținuți politici care nu au fost intervievați, dar suntem convinși că astfel de demersuri vor avea ecou, și alte experiențe carcerale vor ieși la lumină în anii ce vor urma. În identificarea posibililor martori am beneficiat de sprijin atât din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cât și din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici Anticomuniști cărora le mulțumim și pe această cale
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
08.1954. A fost deținut la Văcărești, Jilava, Craiova, Gherla, Salcia (din 12.10.1959), Giurgeni (din 10.04.1962) și Periprava (20.05.1962). Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din 12.10.1959), Giurgeni (din 10.04.1962) și Periprava (20.05.1962). Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
20.05.1962). Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe care am vrut să-l transmit. Vedem scris, în limba engleză, pe sertar, History of The Communist Party (Istoria Partidului Comunist). Vedem un fragment din Saturn devorându-și fiii de Goya. Vedem un lacăt care simbolizează sistemul comunist sovietic carceral. Sistem care l-a omorât pe Hristos în biserici, a omorât credința în Dumnezeu, ajungând să transforme bisericile în cluburi de noapte. În centrul compoziției, îi vedem portretul lui Lenin, din capul căruia ies gândaci devoratori de leșuri. De aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
textualiste ale vremii. Cum altfel am putea să explicăm inserarea pe alocuri în Jurnalul său a unor fragmente, aparent incoerente, sub titlul de BUGHI MAMBO RAG, grafiate altfel decât restul textului și în care sunt redate diferite dialoguri din spațiul carceral? Astfel, după ce glosează asupra frivolității în secțiunea Gherla, decembrie 1963 a Jurnalului, inserează textul: "BUGHI MAMBO RAG ...Nu era nevoie să fii mare strateg în 1939 ca să înțelegi că Franța avea să fie învinsă, doborâtă. Frederic al II-lea, cel
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
abordând tema convertirii. Am încercat să-l ispitesc, dorind să aflu mai mult. Pentru mine era și o mare curiozitate, cum cineva, ca el, născut și crescut în iudaism, a ales să se convertească? Nu știam nimic despre experiența sa carcerală. Aflasem doar că a fost închis, dar alte detalii nu cunoșteam la vremea respectivă. Și pe mine m-a interesat mecanismul acesta al convertirii, ca teolog. Țin minte că ultima discuție pe care am avut-o era chiar în fața Casei
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
acest lucru. (Mai ales că cele mai cumplite lovituri pe care le poate primi un om eu le-am primit din partea unor așa-ziși prieteni)"6. Lui Ion Maxim îi scrie tot în registru grav, suspendându-și ironia, în virtutea experienței carcerale comune. Epistolierul admiră caracterul celui care nu s-a dezis de convingerile sale, plătind această atitudine demnă cu ani grei de detenție. Acestui "frate de destin" (formulele de adresare din scrisori sunt "Frate Ioane", "Frate Maxim" etc.) îi împărtășește Sîrbu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]