2,329 matches
-
scrierile lui Barthes sînt mai mult. Faptul că el debutează în volum în 1953, adică simultan cu mișcări de deconstrucție artistică, mișcări care succed avangardelor și preced postmodernismul, nu poate fi neglijat. În acest context, deci, Barthes face o reflecție cardinală, cred eu, pentru oricine se apucă să emită ceva public. Voi parafraza din corespondența cu Robert David, pentru că nu am încă permisiunea să citez. Există, scrie Barthes într-o cheie pe care nu trebuie să ne sfiim s-o numim
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
miercuri, 19 februarie 1941”, deci la o lună după începerea colaborării la „Vremea”, fostul secretar de redacție de la „Jurnalul literar” îi comunică lui G.Călinescu pseudonimele sale: la redacția pentru reportajele „externe”, „PAUL ȘTEFAN” și „P.Ș.”; la rubrica „Puncte cardinale”, „RADU COSTIN” și „R.V.”; la rubrica „Cultura- Cartea”, „DAN PETREA” și „D.P.”. Vl.Donescu l-a angajat colaborator extern din prudență, deoarece revista ajunsese, în primăvara lui 1941, la un tiraj de peste 20.000 de exemplare. Lecturile lui Ivașcu - mărturisește
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
pentru opiniile politice ale lui Titulescu și cele ale lui G.Călinescu.8 Probabil, rebeliunea legionară l-a împiedicat să colaboreze la numărul revistei din 26 ianuarie 1941, astfel că revine în numărul următor, din 2 febr., la rubrica „Puncte cardinale”, unde, sub pseudonimul Radu Costin, aduce informații minuțioase, adesea tehnice, despre Aviația americană. Cronicarul socotește aviația „o armă modernă”, în susținerea tezei sale apelând la surse americane, elvețiene, engleze, precum și la declarații oficiale ale lui Roosevelt și Churchil. Aruncă, la
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
pag. 8, Dan Petrea semnează recenzia Poeme de Hölderlin, Novalis, Morilke, Rilke, traduse din limba germană, cu o introducere de Al.Philippide. În „Vremea” nr.597, din 6 aprilie 1941,10 G.Ivașcu semnează pe aproape toate paginile: la „Puncte cardinale”, Australia în război (cu hartă) de D.P.; Paul Ștefan, „Mersul războiului”; Radu Costin, Jugoslavia la răscruce, unde se prevede că războiul se va extinde în Balcani etc. Apoi, Radu Costin semnează articolul Importanța actuală a recensământului, urmat de un amplu
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
eseul 345 ani de la nașterea lui René Descartes. În „Vremea” - nr. 600 din 10 mai 1941 - apare pseudonimul Victor Pancu, pe care dl. N. Manolescu l-a identificat a fi al lui Alexandru Gregorian. Victor Pancu semnează, la rubrica „Puncte cardinale”(p. 6), amplul foileton Bătălia petrolului. Elveția și Europa. Paul Ștefan (G.I.) publică la rubrica „Mersul războiului”, Bătălia transportului. Perspectivele războiului în Atlanticul de Nord, unde analizează declarațiile lui Hitler despre Balcani, remarcând faptul că liderul Germaniei „... n-a exprimat
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
e esența lor, acea articulație fără de care materia efemeră care dă ființă regnurilor nu s-ar putea închega. Altfel spus, numărul e axis mundi, e pivotul (în latină cardo, cardinis) în jurul căruia se mișcă toate, și expresia modernă de „numeral cardinal” păstrează ceva din intuiția inițială a pitagoreicilor, aceea că ordinea nu e posibilă decît într-un cadru ale cărui repere sunt fixe, și acele repere sunt chiar pivoții pe care se sprijină cadrul, adică numerele cu rol de țîțîni ai
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
sunt chiar pivoții pe care se sprijină cadrul, adică numerele cu rol de țîțîni ai universului. Orice dezordine presupune o „scoatere din țîțîni” prin abatere de la tiparul cifrelor, haosul fiind o declinare nefericită de la predestinarea numerică. În limbaj modern, numeralul cardinal are întîietate față de cel ordinal, și numai lipsa de fler poate face ca cele două categorii morfologice să fie privite ca echivalente sub unghi filosofic. Ca să existe o ordine trebuie să existe un pivot al ei. Cardinalul bate ordinalul. Potrivit lui
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
face ca valoarea vieții să stea în numere, cu împingerea în fundal a cadrului de spirit care dă valoarea. În termenii lui Pitagora, dispare cadrul metafizic al sufletelor care trăiesc pe Pămînt un ordalițiu de expiere. În termeni moderni, numeralele cardinale sunt înlocuite cu numeralele ordinale, deoarece dispare valoarea dată de succesiunea pe verticală. În loc de „cel dintîi”, „al doilea” și „al treilea” apare mulțimea fără distincții interioare. Ierarhia e înlocuită cu statistica, grație opticii egalitariste: nu mai există al doilea sau
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
european. Dealtfel, nu facem decât să învățăm de la țările mai vechi din UE care au relații extraordinare, parteneriate strategice cu China și relații comerciale extraordinare, și nu știu de ce să nu facem și noi la fel. Lumea are patru puncte cardinale și noi suntem membri ai UE, ai NATO, dar e un semn de mare miopie să crezi că, dacă ai relații bune cu alte țări din afara UE, înseamnă că ești împotriva UE. Repet, mergem pe drumul pe care au mers
Ponta răspunde criticilor: E un semn de mare miopie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33926_a_35251]
-
sugerînd că părțile lumii se mișcă unele față de altele fără putința de a preciza dacă există un centru nemișcat al întregii butaforii. Privit dinspre Pămînt, baletul acesta îți dă fiori prin lipsa unui reper stabil. Pleroma universului nu are puncte cardinale. De pildă, Pămîntul se mișcă cu 30 km/s în jurul Soarelui, Soarele se mișcă cu 230 km/s spre centrul Căii Lactee, aceasta cade la rîndul ei cu 90 km/s spre galaxia Andromeda, care se deplasează cu 6000 km/s
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
Bologa, pentru că rătăcirea lui Gavrilescu se dovedește, până la urmă, tot o odisee, prin regăsirea Hildegardei, iubirea abandonată în tinerețe). Plecând de la seducția frontierelor, incursiunile literare ale Corinei Ciocârlie ajung, de fapt, la coordonatele fundamentale ale condiției umane și la temele cardinale ale marii literaturi: iubire, destin, libertate, moarte. De altfel, dinspre literatură poate veni și „revanșa“ popoarelor mici asupra (fatalității) istoriei: „Atuul major al popoarelor minore este tocmai «oglinda strâmbă» a ficțiunii, «lanterna magică, fata morgana, fantasticul și fantasmagoria care se
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
măgar, taur, porc, câine și maimuță) ne trimit cu gândul la tradiția chineză ancestrală. Așa cum se știe, cinci este un număr „magic” în numerologia chineză. La nivel macrocosmic cinci sunt elementele fundamentale (apă, foc, lemn, metal, pământ), cinci sunt punctele cardinale (nord, est, sud vest și centru), cinci sunt munții sacri care sprijină cerul. La nivel microcosmic, uman, acestora le corespund cele cinci viscere (ficat, inimă, splină, plămâni, rinichi), cele cinci simțuri (auz, văz, gust, miros, simț tactil), cele cinci arome
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
existențiale ale lumii moderne. Ultima dintre aceste lucrări analizează stările Eului, sugerate, imaginate sau observate în variate producții culturale ale secolului al XX-lea: discursuri mai mult sau mai puțin ficționale (Herman Hesse, Nathalie Sarrauté, Marguerite Duras, Samuel Beckett, Marie Cardinal etc.), relatări analitice (Pierre Rey, Marie Cardinal, Vasile-Dem. Zamfirescu), relatări ale psihoterapeuților (Irvin D. Yalom) sau reflecții filozofice de sorginte psihanalitică (Freud, Jung, Zimmer, Andre Green, Clarissa Pinkola Estes etc.) pe care autoarea le numește dezvrăjitoare. Prin mijloace discursive specifice
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
lucrări analizează stările Eului, sugerate, imaginate sau observate în variate producții culturale ale secolului al XX-lea: discursuri mai mult sau mai puțin ficționale (Herman Hesse, Nathalie Sarrauté, Marguerite Duras, Samuel Beckett, Marie Cardinal etc.), relatări analitice (Pierre Rey, Marie Cardinal, Vasile-Dem. Zamfirescu), relatări ale psihoterapeuților (Irvin D. Yalom) sau reflecții filozofice de sorginte psihanalitică (Freud, Jung, Zimmer, Andre Green, Clarissa Pinkola Estes etc.) pe care autoarea le numește dezvrăjitoare. Prin mijloace discursive specifice fiecărui gen de scriitură și fiecărui creator
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
noaptea din tufărișul viu cu vii rădăcini crescut pe fâșia îngustă dintre ușă și geam simțisem o singură clipă sau poate mai mult de atât cum flutură poalele lunii negre nespus de vesele pe un braț descărnat al asprei cruci cardinale de care se vorbise în neștire la știri o să treacă și iarna mi-am spus precum îmi trecuse prin față copil fiind șopârla aceea nenorocoasă fără direcție căreia i-am tăiat coada dintr-o mișcare cu un topor uite-așa
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
de cravate pedagogice. Dar au servit o dată chiar de lasouri aruncate către bezmeticele cirezi din mine, spre hergheliile speriate, împrăștiate de nu știu ce vânt, de nu știu ce mici, mari cutremure, îmbulzindu-se, încălecându-se, în nechez și muget, prin pulberea dintre punctele cardinale. (Îmi compuneam atunci o ținută demnă, nu se cădea să-mi fie obrazul schimonosit, boțit gulerul, nu trebuia ca petele dinăuntru să iasă prin tencuială, ca igrasia). Dar au fost, din când în când, și capcane pentru niște hiene confuze
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
de altă parte, nu poate fi ignorat impactul depozitării "Depozitaților" asupra învățământului de artă. A împiedica pe studenți să cunoască temeinic creația artiștilor care reprezintă cel mai consistent plastica românească de azi, revine la a-i priva de o ingredientă cardinală, indispensabilă în dezvoltarea, oricât de liberă, a propriei lor personalități. Articolul prezent nu se vrea polemic. Sfada publică între curatori și artiști se poate prelungi indefinit. Dar spectacolul, chiar în momentele de suspans prizate uneori de public, rămâne în esență
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
Iar îndeplinirea acestei cerințe a "așezării juste" a poverii cheltuielilor publice pare să fie sarcina exclusivă a legiferării guvernamentale, deoarece: Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale..."13. Cum Constituția nu este deloc explicită în ceea ce privește această problemă cardinala a "justiției taxării" (justice of taxation), atribuind guvernului o putere de care ar putea abuză, ne-am adresat Codului Fiscal în vigoare, în speranța că această lege organică ar putea prescrie într-un mod mai precis activitatea guvernamentală, precum și limitele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
hotărâtor către o analiză normativa integrată a bugetului de venituri-și-cheltuieli ale statului a fost făcut de marele economist suedez Knut Wicksell, care, în studiul său celebru "A New Principle of Just Taxation"23, a oferit contururile teoretice generale ale problemei cardinale a distribuției juste și eficiente a resurselor în societățile moderne. Ce înseamnă, totuși, distribuția justă? Așa cum observa încă Aristotel, justiție poate exista numai între egali. La rândul său, Wicksell notă: "Justiția de sus în jos miroase întotdeauna a condescendenta sau
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
teamă să-mi spun chiar numele - că nu cumva - cât timp îl rostesc - să se schimbe - și de tot să mă rătăcesc masă la care scriu are - mereu alte dimensiuni - patul - în care dorm - mă trezește - mereu spre alte puncte cardinale - decât cele patru - pe care le știam - cândva soarele este într-un continuu apus - indus - iar luna a disparut a renunțat la identitate - de mult am invatat să-mi smulg cojile de pe rănile în curs de cicatrizare: durerea modulata permanentizata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
liric protestul d-sale sarcastic-interogativ: , Somnul în corpus hermeticum I. se cuvine să înțeleg. și înțelegînd să/ admir și să fiu fericită. dar estului nu i se cere iertare./ cum să ceri iertare unui număr prim? estul este un punct cardinal de unde/ răsare, senzuală, moartea. cine i-ar cere iertare morții?" Și nu doar atît, ci și o riscantă enumerare a stigmatelor care, deliberat, iese din cadrele ,poesiei": ,adevăruri istorice care nu pot fi tratate cu armele poesiei. transplant/ de retorică
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
Dicționarul limbii române - DLR, Tomul XII, partea a 2-a, Litera U, 2002) - , se consideră cu dreptate că pentru numeral cea mai răspîndită este forma unul, "cu excepția cazurilor cînd se folosește la numărare, la calcule sau în componența unor numerale cardinale compuse". În româna actuală folosirea numeralului primei unități e reglementată de fapt de două condiții - una lexico-gramaticală și una stilistică (sau sociolingvistică) - care au produs o anume specializare a formelor. Din punct de vedere lexico-gramatical, forma unu e singura folosită
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
vedere lexico-gramatical, forma unu e singura folosită în situațiile de pură operare cu cifre: unu, doi, trei...; unu plus unu; unu la unu; o sută unu, în indicarea orei (ora unu), în genere în structurile de tip apozițional unde numeralul cardinal e echivalent cu un ordinal (etajul unu, numărul unu, Formula Unu etc.). În rest, forma numeralului este omonimă cu aceea a pronumelui nehotărît (de care adesea nici nu se poate disocia perfect, valorile fiind în bună măsură suprapuse). Opoziția dintre
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
cercurile de stânga a invalidării modelului de societate promovat de gândirea pozitivista la încheierea primei mari conflagrații mondiale. Pentru punerea în practică a acestui efort intelectual complex, Gramsci a dezvoltat mai multe concepte, pornind de la interpretări anterioare, având ca idee cardinala cucerirea puterii politice. La Gramsci, " statul integral" care a rezultat ca urmare a Primului Război Mondial este expresia unificării dintre acesta și societatea civilă. Aceasta s-a realizat prin consolidarea hegemoniei clasei ce i-a cuprins pe moderații care au dominat instituțiile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și iar etc... Eu știu din profundius că Dumnezeu își trimite tainic cercetașii divini prin grădinile preocupărilor mele și tocmai de aceea îmi tot A X I O M E Punct de vedere OMUL PE CRUCE sunt doar patru puncte cardinale omul le ghicește după aștri toatele ne sunt primordiale și fixate-n cei mai duri pilaștri. pleci spre frunte soarele-ți răsare și te duci...te duci spre răsărituri calea-i lungă și pe lunga cale vei culege infinite mituri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]