20,201 matches
-
prezența plăcii de aterom reprezintă un factor de risc tromboemboligen important. În decursul activității de cercetare mi-am propus să dovedesc corelația dintre leziunile ateromatoase carotidiene și prezența bolii coronariene cronice aterosclerotice sau arteriale periferice, precum și ponderea factorilor de risc cardiovascular implicați în procesul de ateroscleroză. Am determinat riscul de boală coronariană conform ghidului NICE exprimat în procente și l-am comparat cu riscul relativ de boală coronariană la pacienții ce asociau și modificări de ateromatoză carotidiană la ecografia Doppler carotidiană
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
fumatul (r 0,254 și p 0,007), cu sedentarismul evaluat prin numărul de ore de privit la televizor (r 0,37 și p 0), cu consumul de alcool (r 0,19 și p 0,04), cu riscul de evenimente cardiovasculare fatale în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,6 și p 0), cu boala coronariană ischemică (r 0,303 și p 0,001), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,405 și p 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
p 0,03), cu numărul de minute petrecute șezând pe parcursul unei zile (r 0,221 și p 0,02), cu numărul de ore petrecute de pacient pe zi în fața televizorului (r 0,405 și p 0), cu riscul de boală cardiovasculară fatală în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,482 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,437 și p 0) și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
seric (r 0,3 și p 0,001), pentru numărul de minute petrecute șezând zilnic (r 0,242 și p 0,011), pentru numărul de ore petrecute la televizor zilnic (r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
34% pacienți cu BCI fără AOMI, 26,13% pacienți ce prezentau concomitent și BCI și AOMI, 1,8% pacienți doar cu AOMI și 29,73% pacienți ce nu prezentau nici BCI și nici AOMI. Astfel, se observă că ponderea bolii cardiovasculare aterosclerotice cea mai mare este reprezentată de boala coronariană ischemică, în timp ce boala arterială aterosclerotică a membrelor inferioare de sine stătătoare are ponderea cea mai mică, această diferență de distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de boala coronariană ischemică, în timp ce boala arterială aterosclerotică a membrelor inferioare de sine stătătoare are ponderea cea mai mică, această diferență de distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și cei indemni fără boală cardiovasculară (30%) a fost semnificativ statistic crescută față de 0,50 de partea celor cu boală cardiovasculară (p = 0). Ponderea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
aterosclerotică a membrelor inferioare de sine stătătoare are ponderea cea mai mică, această diferență de distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și cei indemni fără boală cardiovasculară (30%) a fost semnificativ statistic crescută față de 0,50 de partea celor cu boală cardiovasculară (p = 0). Ponderea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și cei indemni fără boală cardiovasculară (30%) a fost semnificativ statistic crescută față de 0,50 de partea celor cu boală cardiovasculară (p = 0). Ponderea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți ce au avut un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cazul celor cu boală coronariană ischemică este sensibil egală cu cea a celor din grupul cu arteriopatie periferică și mai mare decât în cazul celor sănătoși. Din punct de vedere al grosimii intimă-medie carotidiană în primul grup, cel fără boală cardiovasculară, media IMT a fost de 0,71 ± 0,13 mm CI: 0,66-0,76 mm, în cel de-al doilea grup de pacienți cu boală coronariană ischemică, media IMT a fost de 0,82 ± 0,18 mm CI: 0,76-0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
treia categorie de risc pe baza plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, curba ROC înregistrează o AUC de 0,711, astfel că puterea de predicție crește semnificativ statistic (p = 0,01). Prin gruparea pacienților din studiu în funcție de boala cardiovasculară prezentată și compararea mediei IMT carotidiană pentru fiecare grupă în parte, am observat că cea mai mare valoare de 0,92 ± 0,22 mm s-a înregistrat în cazul pacienților cu arteriopatie periferică, în timp ce la grupul cu boală coronariană ischemică
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
74 ± 8,31 ani în cazul celor cu arteriopatie periferică, dar mai mare față de grupul pacienților sănătoși la care media calculată a fost de 63 ± 8,43 ani. Din compararea mediilor de vârstă reiese că în cazul pacienților cu boală cardiovasculară media de vârstă a fost mai mare decît în cazul celor sănătoși, deci la pacienții mai vârstnici, odată cu trecerea timpului, procesul de ateroscleroză evoluează atingând un nivel critic de la care apar manifestările ischemice. Dacă în cadrul evaluării procesului de ateroscleroză se
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
factorilor de risc pentru ateroscleroză este mai îndelungat, apariția leziunilor aterosclerotice nu mai este influențată atât de dinamica procesului, cât de timpul de acțiune și nivelul factorilor de risc implicați în procesul de ateroscleroză. De asemenea, ponderea pacienților cu boală cardiovasculară a fost semnificativ statistic mai mare decât a celor fără boală cardiovasculară, ceea ce reflectă riscul hipertensiunii arteriale asupra bolilor cardiovasculare. Din punct de vedere al bolii cardio vasculare prezente pe primul plan se află boala coronariană ischemică într-un procent
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
mai este influențată atât de dinamica procesului, cât de timpul de acțiune și nivelul factorilor de risc implicați în procesul de ateroscleroză. De asemenea, ponderea pacienților cu boală cardiovasculară a fost semnificativ statistic mai mare decât a celor fără boală cardiovasculară, ceea ce reflectă riscul hipertensiunii arteriale asupra bolilor cardiovasculare. Din punct de vedere al bolii cardio vasculare prezente pe primul plan se află boala coronariană ischemică într-un procent de 42,3%, urmată fiind de asocierea boală coronariană ischemică și arteriopatie
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de timpul de acțiune și nivelul factorilor de risc implicați în procesul de ateroscleroză. De asemenea, ponderea pacienților cu boală cardiovasculară a fost semnificativ statistic mai mare decât a celor fără boală cardiovasculară, ceea ce reflectă riscul hipertensiunii arteriale asupra bolilor cardiovasculare. Din punct de vedere al bolii cardio vasculare prezente pe primul plan se află boala coronariană ischemică într-un procent de 42,3%, urmată fiind de asocierea boală coronariană ischemică și arteriopatie periferică a membrelor inferioare - 26,13%, la polul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și p 0). Astfel am observat că în grupul pacienților cu boală coronariană ischemică ponderea cazurilor de arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară celei din grupul fără boală coronariană ischemică, ceea ce demonstrează evoluția concomitentă a celor două afecțiuni cardiovasculare în contextul procesului de ateroscleroză. Utilizarea criteriului ecografiei carotidiene în predicția a riscului de boală coronariană ischemică la pacienții hipertensivi este superioară criteriului NICE de probabilitate a bolii coronariene aterosclerotice doar în cazul grupei de vârstă sub 65 de ani
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
coronariene aterosclerotice este un model potrivit de predicție a bolii coronariene, mai ales dacă din punct de vedere ecografic ne raportăm doar la grosimea intimă-medie a arterei carotide comune. Astfel, efectuarea ecografiei Doppler carotidiene la persoanele cu factori de risc cardiovascular, dar asimptomatice, este foarte importantă deoarece reprezintă o probă martor pentru boala coronariană, boala arterială periferică, cât și pentru riscul tromboemboligen în teritoriul circulației intracraniene. În concluzie, putem afirma că pentru medicul de familie efectuarea ecografiei carotidiene la pacienții cu
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
importantă deoarece reprezintă o probă martor pentru boala coronariană, boala arterială periferică, cât și pentru riscul tromboemboligen în teritoriul circulației intracraniene. În concluzie, putem afirma că pentru medicul de familie efectuarea ecografiei carotidiene la pacienții cu multipli factori de risc cardiovascular ar trebui să reprezinte un standard în funcție de care să trimită pe o cale rapidă pacienții cu risc crescut la medicul cardiolog sau neurolog pentru investigații suplimentare în vederea stabilirii diagnosticului de boală cardiovasculară și a strategiei terapeutice de urmat. Consider că
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
carotidiene la pacienții cu multipli factori de risc cardiovascular ar trebui să reprezinte un standard în funcție de care să trimită pe o cale rapidă pacienții cu risc crescut la medicul cardiolog sau neurolog pentru investigații suplimentare în vederea stabilirii diagnosticului de boală cardiovasculară și a strategiei terapeutice de urmat. Consider că efectuarea ecografiei Doppler carotidiene la pacienții cu multipli factori de risc cardiovascular este un test neinvaziv ușor acceptat de pacient, necesar pentru evaluarea riscului de boală coronariană superioară algoritmului recomandat de ghidul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
o cale rapidă pacienții cu risc crescut la medicul cardiolog sau neurolog pentru investigații suplimentare în vederea stabilirii diagnosticului de boală cardiovasculară și a strategiei terapeutice de urmat. Consider că efectuarea ecografiei Doppler carotidiene la pacienții cu multipli factori de risc cardiovascular este un test neinvaziv ușor acceptat de pacient, necesar pentru evaluarea riscului de boală coronariană superioară algoritmului recomandat de ghidul NICE, în special la grupa de vârstă sub 65 de ani, sau a riscului de boală arterială periferică ce permite
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de ghidul NICE, în special la grupa de vârstă sub 65 de ani, sau a riscului de boală arterială periferică ce permite medicului de familie împreună cu medicul cardiolog, neurolog sau diabetolog aplicarea unor măsuri de profilaxie a factorilor de risc cardiovascular sau tratament al bolii cardiovasculare constituite și prevenirea apariției complicațiilor majore a bolii cardiovasculare precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau arteriopatia obliterantă periferică clinic manifestă ce scad calitatea vieții, speranța de viață, cresc cheltuielile în sistemul medical și produc
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
la grupa de vârstă sub 65 de ani, sau a riscului de boală arterială periferică ce permite medicului de familie împreună cu medicul cardiolog, neurolog sau diabetolog aplicarea unor măsuri de profilaxie a factorilor de risc cardiovascular sau tratament al bolii cardiovasculare constituite și prevenirea apariției complicațiilor majore a bolii cardiovasculare precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau arteriopatia obliterantă periferică clinic manifestă ce scad calitatea vieții, speranța de viață, cresc cheltuielile în sistemul medical și produc invaliditate sau decesul persoanei.
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a riscului de boală arterială periferică ce permite medicului de familie împreună cu medicul cardiolog, neurolog sau diabetolog aplicarea unor măsuri de profilaxie a factorilor de risc cardiovascular sau tratament al bolii cardiovasculare constituite și prevenirea apariției complicațiilor majore a bolii cardiovasculare precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau arteriopatia obliterantă periferică clinic manifestă ce scad calitatea vieții, speranța de viață, cresc cheltuielile în sistemul medical și produc invaliditate sau decesul persoanei.
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
generală alterată, pacienta conștientă, cooperantă, orientată temporo-spațial, facies suferind, tegumente și mucoase palide, deshidratate, afebrilă și fără frisoane la momentul examinării, normoponderală. Aparat respirator - cifoză toracală, normal percutoriu și auscultatoriu, murmur vezicular prezent bilateral, frecventa respiratorie = 14 respirații/minut. Aparat cardiovascular - matitate cardiacă în limite normale. Șoc apexian în spațiu V intercostal stg. Aa. Carotide și Vv. jugulare fără sufluri. Auscultatoriu - fără zgomote supraadăugate. hipotensiune arterială - TA= 80/60mmHg. AV-78/bpm, regulat. Abdomen mobil cu respirația nedureros spontan sau la palpare
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Journalistic/92030_a_92525]
-
scade agregarea). Rezultatele studiului demonstrează și efectul profibrinolitic al perindoprilului (scade PAI-1 și tPA antigen) probabil prin scăderea PAI-1 endotelial a cărui eliberare este mediată de angiotensină. Datele prezentate pot reprezenta o explicație adițională pentru eficacitatea perindopril în prevenția evenimentelor cardiovasculare. Potențialul antitrombotic al perindoprilului (efectele vasculoprotectiv, antitrombocitar și profibrinolitic) susțin ideea că acest produs este cardioprotectiv. În ce măsură și alți inhibitori ai enzimei de conversie au aceleași proprietăți antitrombotice rămâne o chestiune ce probabil alte studii o vor rezolva. Aspirina este
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
stress pozitiv sau o stenoză de ≥ 70% a unei artere coronariene epicardice și cu angină clasică. Studiul BARI 2D a urmărit două probleme. Prima întrebare a fost că revascularizația promptă (chirurgicală sau prin cateterizare) reduce rata deceselor și a evenimentelor cardiovasculare în comparație cu tratamentul intensiv medical. A doua întrebare a fost dacă există o diferență între diabeticii tratați cu insulină și sulfonil-uree și cei tratați cu metformin și tiazolidindione cât privește rata deceselor și evenimentelor cardiovasculare. Rezultatele la 5 ani rata de
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]