626 matches
-
din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6]. ARTERA VERTEBRALĂ (AV) Vascularizează porțiunea posterioară a emisferelor cerebrale și toate structurile de la nivelul fosei posterioare. Artera vertebrală ia naștere din artera subclaviculară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
PW) Este situat la nivelul cisternei interpedunculare, este delimitat de chiasma optică, tija pituitară și corpii mamilari [7] (fig. 5.2). ARTERELE SUPRATENTORIALE Sunt reprezentate de: - Artera cerebrală anterioară (ACA) este ramul terminal de calibrul cel mai mic al arterei carotide interne și este împărțită în trei segmente [4,8] (fig. 5.3): segmentul A1 (orizontal), segmentul A2 (vertical cu ramurile: artera recurentă Heubner [5,8], artera orbito-frontală medială, artera frontopolara, artera calosomarginală, artera para-centrală) (fig. 5.4), artera pericaloasă. - Artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ACM) este cea mai mare arteră cerebrală și este alcătuită din patru segmente [6,9,10]: segmentul M1 (sfenoidal), segmentul M2 (insular), segmentul M3 (opercular) și segmentul M4 (cortical) (fig. 5.5). - Artera comunicantă posterioară (ACoP) face conexiunea între bifurcația carotidei și artera cerebrală posterioară [10]. - Artera choroidiana anterioară (AchoA) are originea la nivelul arterei comunicante posterioare sau la nivelul arterei cerebrale mijlocii și este compusă din două segmente [11]: segmentul cisternal și segmentul plexal. - Artera cerebrală posterioară (ACP) reprezintă ramul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
apară dilatații fuziforme 368 sau ectazii ale vaselor intracraniene care în unele cazuri sunt asociate cu boli ale țesutului conjunctiv sau ateroscleroză. Majoritatea anevrismelor saculare apar la nivelul circulației anterioare cerebrale în special la nivelul arterei cerebrale anterioare (35%), artera carotida internă (30%) și artera cerebrală medie. Aproximativ 10% apar în circulația posterioară [3,4]. Incidența maximă a anevrismelor cerebrale este între 60 și 80 ani și se formează mai rar la vârste sub 20 ani. MALFORMAȚIILE ARTERIOVENOASE Sunt malformații vasculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
elocvent - 1 p.) și modelul de drenaj venos (superficial - 0 p. sau profund - 1 p.). MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE DURALE (Sinonim fistule arterio-venoase durale) O malformație vasculară care constă dintr-un șunt arterio-venos, localizat între foițele durale, cu aport sanguin din arterele carotidă sau vertebrală, înainte de a intra în dura mater. ANGIOMUL VENOS Este cunoscut și sub denumirea de anomalie venoasă de dezvoltare. Sunt cele mai frecvente malformații vasculare intracraniene. Ele constau dintr-o aglomerare de vene mai dilatate care sunt înconjurate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intimei sinusului asociat. Lezunile sunt de obicei solitare dar pot fi și multiple [2]. Fistula poate avea un singur vas nutritiv sau se poate dezvolta dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile meningeene ale arterelor carotide interne sau externe sau trunchiului vertebro-bazilar. Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și externă [5,6]. Aportul vascular se realizează cel mai frecvent din vasele durale și mai rar din vasele pia-arahnoidiene (fig. 5.48). Explorarea computer tomografică poate pune în evidență prezența unui hematom, infarct sau hemoragie intracerebrală. În cazurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Study) [32] din cauza rezultatelor identice în grupul chirurgical și medical la analiza intermediară a eșantionului. Tehnicile de bypass rămân, deci, foarte controversate în contextul ischemiei cerebrale cronice. Echipele experimentate rețin cu prudență cinci indicații posibile: 1) ocluzia aterosclerotică a arterei carotide interne extracraniene, 2) ocluzia sau stenoza severă de origine aterosclerotică a arterei cerebrale medii, 3) insuficiența circulatorie vertebro-bazilară severă, 4) vascularitele cerebrale evoluând cu stenoze severe ale vaselor mari intra craniene, 5) maladia Moya-moya [33]. INFARCTUL PSEUDOTUMORAL - CRANIECTOMIA DECOMPRESIVĂ MIHAELA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
secunde sau minute și se datorează afectării arterei centrale a retinei prin reducerea temporară a fluxului sangvin sau printr-un embol la nivelul arterei oftalmice. METODE DE DIAGNOSTIC Ecografia Duplex carotidiană combină echo B-mode cu echo-Doppler și permite vizualizarea arterei carotide și ramurilor sale și măsurarea vitezei fluxului sangvin (fig. 5.61 a,b,c). Printre limitările acestei metode se numără: - imposibilitatea evaluării segmentului proximal al ACC și trunchiului brahiocefalic; - imposibilitatea evaluării segmentului distal al ACI și proțiunii intracraniene; - nu poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de extinderea plăcii de aterom (culoare gălbuie). În acest moment pacientul se heparinizează cu 434 5000 UI heparină iv, se plasează clipuri pe artera tiroidiană superioară și în următoarea ordine pe ACI, ACC si la sfârșit pe ACE. Se secționează carotida comună pe o distanță de aproximativ 2 cm, se continuă incizia și pe carotida internă. Se detașează placa de aterom de intimă mai întâi din carotida comună, apoi printr-o tehnică de eversie din carotida externă, apoi din carotida internă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
434 5000 UI heparină iv, se plasează clipuri pe artera tiroidiană superioară și în următoarea ordine pe ACI, ACC si la sfârșit pe ACE. Se secționează carotida comună pe o distanță de aproximativ 2 cm, se continuă incizia și pe carotida internă. Se detașează placa de aterom de intimă mai întâi din carotida comună, apoi printr-o tehnică de eversie din carotida externă, apoi din carotida internă. După sutură (cu sau fără patch) se declampează în ordine ACE, ACC si la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și în următoarea ordine pe ACI, ACC si la sfârșit pe ACE. Se secționează carotida comună pe o distanță de aproximativ 2 cm, se continuă incizia și pe carotida internă. Se detașează placa de aterom de intimă mai întâi din carotida comună, apoi printr-o tehnică de eversie din carotida externă, apoi din carotida internă. După sutură (cu sau fără patch) se declampează în ordine ACE, ACC si la sfârșit ACI [14]. Ca orice procedeu chirurgical și endarterectomia carotidiană este grevată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sfârșit pe ACE. Se secționează carotida comună pe o distanță de aproximativ 2 cm, se continuă incizia și pe carotida internă. Se detașează placa de aterom de intimă mai întâi din carotida comună, apoi printr-o tehnică de eversie din carotida externă, apoi din carotida internă. După sutură (cu sau fără patch) se declampează în ordine ACE, ACC si la sfârșit ACI [14]. Ca orice procedeu chirurgical și endarterectomia carotidiană este grevată de complicații: - Infarctul cerebral: cea mai de temut complicație
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
secționează carotida comună pe o distanță de aproximativ 2 cm, se continuă incizia și pe carotida internă. Se detașează placa de aterom de intimă mai întâi din carotida comună, apoi printr-o tehnică de eversie din carotida externă, apoi din carotida internă. După sutură (cu sau fără patch) se declampează în ordine ACE, ACC si la sfârșit ACI [14]. Ca orice procedeu chirurgical și endarterectomia carotidiană este grevată de complicații: - Infarctul cerebral: cea mai de temut complicație, datorată embolizării cu resturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivelul gâtului, paralizie de nerv laringean controlateral, traheostomă, leziuni inaccesibile chirurgical, restenozare post-endarterectomie, leziuni severe bilaterale) [15]. Sub control angiografic se puncționează artera femurală și se plasează distal de leziune un filtru de protecție. Cu ajutorul unui balonaș se predilată artera carotidă. Se introduce stentul și apoi cu ajutorul unui balon cu dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează angiografic permeabilitatea arterei (fig. 5.62). Printre complicațiile stenting-ului carotidian se numără: - Complicații neurologice: infarctul cerebral, crizele epileptice, hemoragia intracerebrală și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează angiografic permeabilitatea arterei (fig. 5.62). Printre complicațiile stenting-ului carotidian se numără: - Complicații neurologice: infarctul cerebral, crizele epileptice, hemoragia intracerebrală și sindromul de hiperperfuzie cerebrală. - Complicații cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, IMA, disecție de carotidă (< 1%), vasospasm (10-15%), restenozare. - Complicații legate de instrumentar: alterarea stentului, migrare (< 1%) sau complicații locale (infecții, hematom). CONDUITA TERAPEUTICĂ În afara vârstei și comorbidităților asociate care au un impact clar asupra prognosticului bolii obstructive carotidiene, decizia terapeutică trebuie sa ghideze în funcție de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
metodelor de revascularizare versus tratament medicamentos nu s-a putut stabili cu exactitate pentru pacienții cu sau fără simptomatologie clinică care asociază comorbidități importante (clasă IIb, nivel B); - nu se recomandă revascularizare pentru pacienții cu ocluzie totală cronică a arterei carotide (clasă III, nivel C); - nu se recomandă revascularizare pentru pacienții cu stenoză < 50%, decât în condiții excepționale (clasă III, nivel A). INSUFICIENȚA CIRCULATORIE HEMODINAMICĂ MIHAELA COȘMAN, ALIN IORDACHE DEFINIȚIE Insuficiența hemodinamică este o entitate patologică rar recunoscută și diagnosticată atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării cu bulbul rahidian - gaura occipitală, nervii cranieni, vena jugurală precum și pentru artera carotidă, vertebrală și arterele meningee. Denumirea osului Poziția Principalele elemente anatomice Detalii anatomice 1. Osul frontal Partea anterioară Ia parte la formarea bolții și bazei craniului fruntea - partea verticală a osului prezintă o față exocraniană și una endocraniană porțiunea orizontală formează
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
modificări semnificative există indicație de certitudine pentru coronarografie, care este cea mai precisă metodă pentru dovedirea/excluderea stenozelor coronariene. Dacă sunt depistate stenoze semnificative, există indicația de cură chirurgicală a acestora înaintea includerii pacientului în lista de așteptare. Evaluarea arterelor carotide este un factor independent de predicție a stării arterelor coronare, ceea ce face ca examinarea acestora prin metoda Doppler/duplex să fie utilă pentru evaluarea sitemului cardio-vascular [19]. Deși nu există un consens în acest sens, la pacienții care au istoric
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pentru sincopă, se exclud cauzele amenințătoare de viață care ar fi putut induce sincopa și care necesită gesturi terapeutice/ internare imediată în spital:IMA;tamponada cardiacă;disecția de aortă;pneumotorax cu supapă;hemoragie internă;aritmie cardiacă malignă;disecția de arteră carotidă/vertebrală. Anamneza oferă date prețioase asupra cauzelor declanșatoare și permite diagnosticul etiologic în 50% dintre cazuri. Culegerea de date se va face de la pacient (dacă este posibil) și de la anturaj, iar prezența unui martor ocular este extrem de folositoare. Se va
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
strict de scădere a hemoglo binei glicozilate sub valori de 6,5% nu este încurajat, din cauza riscului mare de deces prin fenomene hipoglicemice, însă aceste considerații privesc ansamblul populației, nu numai pacienții în vârstă (26). Stenozele în porțiunea extracraniană a carotidei interne sau la nivelul bulbului carotidian, de origine aterosclerotică, sunt frecvente la populația vârstnică. Acestea pot fi inițial asimptomatice și puse în evidență în urma unui examen de rutină. Studii recente indică o rată anuală de apariție a AVC ischemic la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
dispnee severă până la sufocare.Tratamentul este chirurgical și constă în excizia segmentului afectat, urmată de reconstrucția conductului traheal. Fistulele traheale Fistula traheoarterială, practic nu e sechelă, ci o complicație (mortalitatea este de 94%), prin fisurarea traheei în trunchiul brahiocefalic, artera carotidă dreaptă sau aortă. Fistula traheoesofagiană rezultă din presiunea între tubul Levin esofagian și balonașul sondei IOT, ce duce la necroza pereților în contact (0,5%). Evoluția este progresivă, nu are tendință la cicatrizare (fig. 3.46). Abordul chirurgical variază de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
sânge în cavitatea pleurală. Rezolvarea chirurgicală constă în anastomoza T-T sau mai frecvent interpoziție de proteză de Dacron. Sindromul de furt subclavicular se consti¬tuie atunci când obstrucția porțiunii proximale a arterei subclavii duce la derivarea fluxului sanguin prin artera carotidă, poligonul Willis și returnarea sângelui prin artera vertebrală. Se produce ischemie cerebrală și cerebeloasă. Pentru stabilirea diagnosticului se recomandă examen CT, MRI, ecografie Doppler color, angiografie. Tratamentul constă fie în revascularizare percutanată (angio¬plastie transluminală percutanată sau stentare), fie în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]