620 matches
-
în cursul operației, respectiv în cursul clampării triunghiului carotic. În cazul folosirii acestei tehnici, se poate efectua chiar și un test de toleranță la ischemia cerebrală, care constă în evaluarea neurologică a pacientului după trei minute de clampare a arterei carotide comune (ACC), arterei carotide externe (ACE) și a arterei carotide interne (ACI). În acest timp pacientul vorbește și mișcă membrul superior și inferior contralateral. Dacă nu apar modificări ale stării de conștiență și de motilitate, se consideră că EAC se
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
în cursul clampării triunghiului carotic. În cazul folosirii acestei tehnici, se poate efectua chiar și un test de toleranță la ischemia cerebrală, care constă în evaluarea neurologică a pacientului după trei minute de clampare a arterei carotide comune (ACC), arterei carotide externe (ACE) și a arterei carotide interne (ACI). În acest timp pacientul vorbește și mișcă membrul superior și inferior contralateral. Dacă nu apar modificări ale stării de conștiență și de motilitate, se consideră că EAC se poate desfășura în siguranță
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
cazul folosirii acestei tehnici, se poate efectua chiar și un test de toleranță la ischemia cerebrală, care constă în evaluarea neurologică a pacientului după trei minute de clampare a arterei carotide comune (ACC), arterei carotide externe (ACE) și a arterei carotide interne (ACI). În acest timp pacientul vorbește și mișcă membrul superior și inferior contralateral. Dacă nu apar modificări ale stării de conștiență și de motilitate, se consideră că EAC se poate desfășura în siguranță cu arterele clampate; dacă apar modificări
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
ei. După incizia fasciei de-a lungul marginii anterioare a SCM, acesta este mobilizat pentru a evidenția teaca carotică. Aceasta se incizează de-a lungul marginii mediale a venei jugulare interne (VJI), care se retractă lateral pentru a expune artera carotidă comună. La acest nivel, nervul vag ocupă planul cel mai posterior, însă există posibilitatea ca acesta sa fie plasat într-un plan anterior. Se mobilizează în continuare VJI de-a lungul marginii sale mediale iar afluentul acesteia, vena facială comună
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
infiltrat perivascular cu neutrofile, fără necroză fibrinoidă și fără celule gigante. 7.2. Clasificare (Chapel Hill, 1993) 1. Vasculite ale vaselor mari • Arterita temporală cu celule-gigant. Arterită granulomatoasă a aortei și a ramurilor ei principale. Afectează preponderent ramurile extracraniene ale carotidei și, în special, artera temporală. Survine după vârsta de 50 de ani. Se asociază cu polimialgia reumatică. • Arterita Takayasu. Inflamație granulomatoasă a aortei și a ramurilor ei principale. Survine, de obicei, înainte de vârsta de 50 de ani. 2. Vasculite ale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și diabetul zaharat) și a altor localizări ale bolii ateromatoase. b) Stenoza prin displazie fibro-musculară se datorează unei boli vasculare neaterosclerotice și neinflamatorii rare care afectează mai ales arterele de calibru mic și mijlociu, cel mai frecvent arterele renale și carotide, la femeile tinere, de rasă albă. Din punct de vedere anatomo-patologic, în funcție de localizarea predominantă a displaziei în peretele arterial, se definesc trei tipuri de fibrodisplazie: intimală, medială (60%) și periadventicială. în displazia mediei, zonele de stenoză alternează cu dilatații anevrismale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pentru sincopă, se exclud cauzele amenințătoare de viață care ar fi putut induce sincopa și care necesită gesturi terapeutice/ internare imediată în spital:IMA;tamponada cardiacă;disecția de aortă;pneumotorax cu supapă;hemoragie internă;aritmie cardiacă malignă;disecția de arteră carotidă/vertebrală. Anamneza oferă date prețioase asupra cauzelor declanșatoare și permite diagnosticul etiologic în 50% dintre cazuri. Culegerea de date se va face de la pacient (dacă este posibil) și de la anturaj, iar prezența unui martor ocular este extrem de folositoare. Se va
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
dispnee severă până la sufocare.Tratamentul este chirurgical și constă în excizia segmentului afectat, urmată de reconstrucția conductului traheal. Fistulele traheale Fistula traheoarterială, practic nu e sechelă, ci o complicație (mortalitatea este de 94%), prin fisurarea traheei în trunchiul brahiocefalic, artera carotidă dreaptă sau aortă. Fistula traheoesofagiană rezultă din presiunea între tubul Levin esofagian și balonașul sondei IOT, ce duce la necroza pereților în contact (0,5%). Evoluția este progresivă, nu are tendință la cicatrizare (fig. 3.46). Abordul chirurgical variază de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
sânge în cavitatea pleurală. Rezolvarea chirurgicală constă în anastomoza T-T sau mai frecvent interpoziție de proteză de Dacron. Sindromul de furt subclavicular se consti¬tuie atunci când obstrucția porțiunii proximale a arterei subclavii duce la derivarea fluxului sanguin prin artera carotidă, poligonul Willis și returnarea sângelui prin artera vertebrală. Se produce ischemie cerebrală și cerebeloasă. Pentru stabilirea diagnosticului se recomandă examen CT, MRI, ecografie Doppler color, angiografie. Tratamentul constă fie în revascularizare percutanată (angio¬plastie transluminală percutanată sau stentare), fie în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
I șa turcească normală, dublu contur st. II șa global mărită, fără modificări de contur, pereții subțiați, lama patrulateră verticalizată st. III șa turcă mărită sau normală cu pereții distruși st. IV șa complet distrusă, șa fantomă. 3. Calcificări paraselare: carotida int., ligamentele interclinoide craniofaringiom, meningiom intraselare: tumori necrozate. 4. Extensia tumorilor hipofizare se clasifică (după Hardy) în patru grade: 0 fără extensie supraselară A balonizarea diafragmului + chiasma optică fără compresie B amprentarea trabeculului + compresie chiasmatică C expansiune majoră orif. Monro
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de o capsulă conjunctivă. Mici fragmente aberante de țesut tiroidian se găsesc uneori în afara capsulei (glande tiroide accesorii), în special de-a lungul ductului tireoglos obliterat, dar și lateral, inclusiv în mușchi; vascularizația este asigurată de arterele tiroidiene superioare (din carotida externă) și inferioare (din trunchiul tiro-cervical). Uneori există o arteră tiroidiană ima (din crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în special în ganglionii limfatici jugulari interni; o secțiune
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în special în ganglionii limfatici jugulari interni; o secțiune transversală a gâtului la nivelul istmului tiroidian arată relațiile tiroidei cu traheea, esofagul, carotida, vena jugulară, nervul recurent, vagul, mușchii sternocleidomastoidian, sternohioidian, sternotiroidian, mușchiul lung al gâtului (fig. 16). In vivo, aceste relații normale, precum și unele raporturi anormale în cazul tiroidei mărite (gușă) pot fi analizate prin ultrasonografie, computer tomografie sau imagine în rezonanță
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nodulare tiroidiene, aprecierea stării funcționale tiroidiene etc. }inând cont de importanța actuală a ecografiei tiroidiene, considerăm util să insistăm asupra datelor normale. Glanda tiroidă, bine delimitată, se situează lângă trahee, în spatele mușchilor gâtului. La partea sa externă are rapoarte cu carotida și vena jugulară internă. Pe secțiunile transversale ecografice tipice se observă diversele structuri anatomice: pielea hiperecogenă; mușchii anteriori ai gâtului sub formă de structuri hipoecogene cu orientări laterale; diversele septuri musculare; traheea, în situație mediană și anterioară, apărând sub forma
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sub forma unui arc hiperecogen cu con de umbră posterior; de cele 2 părți și în spatele mușchilor hipoecogeni ai gâtului se găsește tiroida, cu ecogenitatea sa omogenă; de o parte și de alta a celor 2 lobi tiroidieni se evidențiază carotida și vena jugulară internă; în spatele tiroidei se poate individualiza uneori mușchiul lung al gâtului. Pe secțiunile longitudinale se notează: în spatele tiroidei, apofizele transverse ale vertebrelor cervicale; în partea internă se recunoaște, în special când istmul este gros, traheea cu inelele
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
folic de 2,5 mg/zi. Nu se știe dacă tratamentul cu folați reduce efectiv incidența afectării cardiovasculare. Un studiu al lui van Guldener et al. [2000] pe 54 de pacienți hemodializați nu a relevat nici o modificare a complianței arterei carotide după tratament cu acid folic, 5 mg/zi, timp de 1 an. Thambyrajah et al. [2000] nu au constatat nici o ameliorare a funcției endoteliale (estimată prin vasodilatația endoteliu-dependentă, concentrația serică a nitraților, nitriților și a factorului von Willebrand) după tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ansamblu la fixarea de aproape a detaliului. Dezavantajele sunt reprezentate în principal de − riscul de fistulă LCR cranio-nazală, risc ce este apreciat diferit mergând de la 0,3-45%; − spațiul relativ redus ce limitează accesul spre extensiile tumorale situate lateral de artera carotidă; − eventualele leziuni vasculare care sunt extrem de greu de manageriat; − curba de învățare este de mai lungă durată; − absența vederii stereoscopice și în consecință aprecierea cu dificultate a profunzimii câmpului operator, dezavantaj surmontat de introducerea endoscopiei 3D, aflată deja la a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
durată; − absența vederii stereoscopice și în consecință aprecierea cu dificultate a profunzimii câmpului operator, dezavantaj surmontat de introducerea endoscopiei 3D, aflată deja la a doua generație [6]. Abordul subfrontal Abordul subfrontal oferă o bună vizibilitate asupra nervilor optici, chiasmei, arterelor carotide, cisternei supraselare, tijei pituitare și șeii turcești. Este esențial ca acest volet să fie coborât cât mai în bază, pentru a evita o tracțiune excesivă pe lobul frontal. Complicațiile cele mai frecvente ale acestui abord sunt deschiderea sinusurilor frontale, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
olfactiv o strategie utilă este de a coagula și divide toate aferențele vasculare extradurale, prin care se realizează o reducere semnificativă a aportului sanguin tumoral. Prin decompresiunea internă a tumorii se poate progresa circumferențial, identificându-se elementele vasculare normale (artera carotidă cu bifurcația și ramurile ei) care uneori pot fi înglobate în tumoră, iar disecția acestora este pe cât de delicată pe atât de importantă. Nervii optici sunt, chiar în tumorile de mari dimensiuni, separați de capsula tumorală printr-o membrană arahnoidiană
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
gigante de șanț olfactiv), toate celelalte localizări tumorale pot fi complet rezecate pe un volet fronto temporal sau fronto-lateral;− Devascularizarea extradurală prin coagulare bipolară; − Rezecția exostozelor sau hiperostozelor; − Devascularizarea intradurală a bazei de implantare prin coagulare bipolară; − Identificarea și izolarea carotidei, nervilor optici, chiasmei; − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Coagularea și dividerea circumferențială a vaselor la nivelul pseudocapsulei; − Hemostaza definitivă; − Închidere cu plastie durală. Meningioamele de etaj mijlociu − Volet „half-and-half” sau fronto-orbito-zigomatic (meningioame sfeno-cavernoase); − Volet subtemporal; − Acces cât mai bazal (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
În sens cranoiocaudal, în interiorul sinusului, sunt situați nervii oculomotor comun (III), trochlear (IV), și ramurile oftalmică și mandibulară a nervului trigemen (V); suspendat prin fine trabecule între peretele lateral al sinusului și sfenoid este situat nervul abducens (VI) și artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic. Arterele regiunii sunt reprezentate de: segmentul supraclinoid al arterei carotide interne (ACI) și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente de pe fața medial, respectiv artera Comunicantă posterioară (ACoP
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oftalmică și mandibulară a nervului trigemen (V); suspendat prin fine trabecule între peretele lateral al sinusului și sfenoid este situat nervul abducens (VI) și artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic. Arterele regiunii sunt reprezentate de: segmentul supraclinoid al arterei carotide interne (ACI) și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente de pe fața medial, respectiv artera Comunicantă posterioară (ACoP) și artera coroidoană anterioară pe fața laterală; artera cerebrală anterioară (ACA), care reprezintă ramura medial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu tendință de progresie rapidă. În cazul formelor agresive, cu invadarea sinusului cavernos, recomandăm abținerea de la intervenții eroice, restul tumoral putând fi supus radioterapiei conformaționale hiperfracționate (fig. 4.127). Se pot observa nervul optic drept, chiasma, nervul optic stâng, artera carotidă până deasupra bifurcației. Patul tumoral a fost tapetat cu Surgicel. e) Tratamentul recidivelor. În opinia celor mai mulți autori cu experiență în domeniu, tratamentul recurențelor trebuie să fie în primul rând chirurgical, abordul endonazal endoscopic fiind soluția cea mai frecvent utilizată. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și hipotalamice, de germinoame, hamartoame, teratoame; PNET. În cazul pacienților adulți, diagnosticul diferențial al craniofaringioamelor trebuie făcut, în ordinea frecvenței, cu următoarele afecțiuni: adenoame hipofizare; chistele pungii Rathke, meningeoame, chiste dermoide, epidermoide, chiste coloide, cavernoame, tuberculoame, metastaze, anevrisme de arteră carotidă internă [2,6]. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Nu există un consens cu privire la managementul chirurgical optim al craniofaringioamelor. Strategia rezecției chirurgicale complete a tumorii într-un singur timp operator este controversată. Scopul intervenției chirurgicale, în opinia lui Chakrabarti și colab. [11] este rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]