449 matches
-
cărunt, după ridurile de pe față, după corpolență. N-avea mai mult de un metru înălțime. Purta ochelari negri, avea gura roșie și crâmpoțită, barba îi era cam nerasă pe fața lucioasă și roșiatică. Brațele, lăsate la vedere de cămașa-n carouri cu mânecile suflecate, erau tot roșiatice, micuțe și cu pielea fragedă, doar pe falangele degetelor cu puțin păr. Se ținea de speteaza scaunului din față, iar picioarele îi atârnau în abisul de sub scaun. Tulburător era faptul că acest om tremura
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ea însăși percepu o imperceptibilă schimbare. Aerul devenea tot mai roșiatic, dar atât de-ncet, încît părea că la fiecare metru de galerie străbătută o singură moleculă vira în acel roz dureros de crepuscul. La fel de lent, podeaua căpăta elasticitate, și carourile dalelor, cândva la fel de bine delimitate ca pe o tablă de șah, începeau să-și întingă culorile una-ntr-alta, să-și dizolve contururile, asemenea tablourilor, căminelor și trofeelor de pe pereți, ce-și pierdeau încet formele, tinzând să se resoarbă în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
unde o dusese Vasilica, deja prietenă cu Ștefan, cu care în cele din urmă se măritase și-l făcuse pe Marian, nepoțelul drag al Mariei. Cu capul întors spre perete, lipit de pernă, cu corpul fierbinte sub pătura subțire, în carouri, de cămin muncitoresc, fata își aluneca ușor palma dreaptă . peste sâni, mîngîindu-și sfârcurile întărite, o cobora pe burtă și pătrundea cu degetele sub dunga de elastic a chiloților, mfundîndu-le în părul des și sârmos de pe pubis. Își mângâia transpirată, excitată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
balcanice, pe-o singură zonă albastru-cenușie care deodată, umplând lentila, devenea o grădină de vară cu garduri vii, grătar de mititei și mușterii stând la mese pe scaune de răchită, tărcați pe fețe, pe fustele lungi și pe costumele în carouri cu pete de aur și vânt de la soarele prefirat prin frunzișul copacilor. Alegeam apoi o singură femeie, cea roșcată de la măsuța de lângă intrare, figură viclenuță în rochie pembe îmbumbată până la gât, cu perle cenușii pe piept, cu brațul sprijinit de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
căsuță de la marginea orașului, prin a cărei ușă deschisă se zărea mereu o fâșie de pictură olandeză: un cer nesfârșit de înalt, cu nori mari și luminoși, un pământ neted și jos, de iarbă suflată de vânt, împărțit în mari carouri de canalele de irigație și presărat cu vaci minuscule-n depărtare. Firește, mori de vânt, bătrâne și primitive ca niște râșnițe cu care nu mai sfărâmă nimeni piperul, dar care stau încă, decorative, pe polițe. Străinul trebuie să fi auzit
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se distingea nasul puternic, acvilin, era încadrat de o barbă impunătoare, cârlionțată, până pe piept; părul lung și albit, îi cobora pe spate în mare dezordine, dându-i înfățișarea unui barbar. Tipice colonilor din câmpie erau, în schimb, pantalonii săi în carouri colorate și jacheta cu glugă lungă. Pe sub sprâncenele stufoase, privirea din ochii săi verzi era vie și pătrunzătoare, nu ușor de susținut. Când Divicone își opri calul în fața sa și sări jos, chipul lui încruntat se lumină aproape dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
urc întotdeauna în al treilea vagon din față, exact vagonul unde fusese pus pachetul. Când am aflat asta, mi-a înghețat inima. Îmi aduc aminte bine cu ce eram îmbrăcată: palton, cizme din velur; pe dedesubt aveam un pulover în carouri și o fustă gri. La firmă, în afară de zilele în care aveam ședințe, nu era nevoie să ne îmbrăcăm la costum. Așa cum am spus și mai devreme, se pare că am inhalat sarinul în stația Kodemmachō, deoarece, cum a plecat trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
bunica așa de morocănos la o întrebare atât de importantă. „Nu-i place cum arăt!” își spuse Sorina. Se duce, iarăși, în dormitor. Se mai privește o dată în oglindă. Asta e! Nu prea-i stă bine cu rochia asta-n carouri. Uite, cea cu picățele parcă ar aranja-o mai mult. Ei, da, dar cealaltă, tricotată, i-ar veni și mai bine. Ia, s-o îmbrace. „Parcă nu-i rău!” zice Sorina, ca și cum ar vrea s-o audă și oglinda. Sorina
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de mătase de nuanță închisă, prinsă cu un ac de aur. Picioarele, pe care le ținea întinse și depărtate mult unul de celălalt, erau vârâte în pantofi maro din piele de căprioară, un model italian, iar faptul că șosetele în carouri ieșeau la iveală de sub tivul pantalonilor era un detaliu care nu-i putea scăpa lui Madame H. Aceasta stătea ca o sculptură pe marginea scaunului și inerția ei îți anula orice speranță că va servi o cafea sau un fursec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
partea ta? Îți propune să fii din nou coasociat, singura ofertă valabilă, dacă vrea într-adevăr să repare lucrurile, adică tot răul pricinuit? Fratele meu, în schimb, ridică doar din umeri, lui îi era totuna dacă cineva poartă șosete în carouri la un costum uni, în ziua de azi asta chiar că nu mai contează, în vreme ce eu mă vârâsem în cadrul ușii glisante dintre camera de zi și sufragerie, mă uitam la parchetul proaspăt lustruit și m-am pomenit vorbind: — Atunci n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mai ales la semnătură, acel strigăt care să-l identifice în masa de clovni de pasaj pe care o pune la bătaie un circ. Semăna mult cu marii clovni, avea un palton lung și plin de buzunare peste bluza în carouri și pantalonii cu bretele, o pălărie pe cap, uneori neagră, alteori roșie, un fel de lavalieră lăbărțată și, ceea ce lipsea multora, avea chemarea pentru a fi clovn. În tradiția circului există ideea că trebuie să te naști clovn pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
fi vreodată sigur de ce înțelegea celălalt. Vorbele îi sunară incriminator chiar în timp ce-i ieșeau pe gură. Până și el auzea contradicția grosolană. Weber se uită la mulțimea din sala arhiplină. O femeie atrăgătoare, de vârstă mijlocie, într-o rochie în carouri, țineaîn mână o cameră de filmat miniaturală. Alții aveau reportofoane. Începe să semene un pic cu momentul în care prădătorii își sfâșie prada, glumi el. Își alesese oarecum prost momentul. Publicul tăcu, încurcat. Până la urmă intră într-un ritm, limitând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vei sta toată noaptea. Este ziua de naștere a unui coleg de clasă. Îl cheamă Nedelcu Ștefan și are bere, vin, suc și sandvișuri cu brânză și salam Torpedo. Mai are și chec și cornulețe. Costumul tău este maro În carouri și dansezi toată noaptea twist, cha-cha și rock. Tango dansezi o singură dată cu o fată Marilena, care joacă handbal la școala sportivă nr. 2. Miroase a cauciuc de teneși și a piele de minge. E frumos la chef, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mea îmi limitează drastic alegerile. Am hotărât să le fac pe plac Lisei și Mariei și să port singura pereche de blugi care-mi venea ca lumea și cea mai puțin jignitoare cămașă, singura care nu era din bumbac, cu carouri și roasă la nasturii de la mânecă. Aș fi preferat un tricou într-o seară atât de caldă, dar, după ce am văzut-o pe Tally cu maioul ei sexy, nu prea mai aveam încredere în hainele care mă făcuseră cândva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
aveam nici un fel de haine unduitoare, iar rochia mov era șifonată ca naiba după noaptea trecută. Asta însemna că trebuia să mă întorc la garderoba mea obișnuită, la blugi. Vremea se răcise a toamnă, așa că mi-am adus cămășile în carouri preferate aflate la păstrare sub pat. Când spun „ale mele“ vreau să spun de fapt „ale noastre“, pentru că le împărțeam cu Mark. Cumva uitaserăm de ele în timpul marii împărțeli cu o lună în urmă. Am ales-o pe cea roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
i-a făcut. De data asta, era mai hotărâtă ca oricând să scape de el. Numai bine că, peste câteva zile, s-a înființat la ușa ei Vandam. Acum îl vedea mai bine - un puști în blugi și cămașă-n carouri, negricios, țânțăros și vânos. Nu doar pentru că a băut câteva pahare de lichior în plus se înfierbântase Mirela, ceva ca un tremur îi fremăta în piept. Îi era cam frică. În prima clipă crezu că o caută ca să se răzbune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
multe locuri o crustă neagră, când ar fi trebuit să fie complet aurii. Noi, la restaurant, suntem împotriva oricărei cruste formate prin prăjire. Mi-am amintit de auriul cartofilor scoși din baia de ulei, de curățenia mânerului friteusei și de carourile podelei. Așa mai înțeleg bucătărie - o melodie cunoscută a început să mi se plimbe prin cap. Pe de altă parte, știam unde fusese pregătită mâncarea de aici, într-o bucătărie tristă, pe un aragaz cu presiune mică, sub un tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nu cel mai vârstnic dintre frați, de la moartea moșului Pitulice, rămăsese șeful clanului. obicei, se puseseră din timp la cale toate încât în tot satul se știa că nea Sandu e socru mare. Nașul, Auraș Cireașă, comandase costum nou în carouri, cu șapcă de jocheu care-i strângea țeasta. Cu fălcile lui sângeroase și priviri înguste, se pozase lângă nașa, naltă, frumoasă, în rochie violetă cu aripioare de fluture. La casa veche a Pitulicilor se ridicase în curte un umbrar, cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sus, dar dacă le pieptănai bine bretonul și le chinuiai îndeajuns, cu puțin noroc puteai desluși câteva litere scrijelite-n plastic). Mai existau (nu tocmai simultan) următoarele: un cal roșu cu roți negre în loc de copite, doi urși, o maimuță în carouri cu salopetă și moacă debilă căreia i-am făcut bujori cu carioca, niște câini de pluș (care nu erau, de fapt, ai mei și cu care nu aveam voie să mă joc, dat fiind că rolul le era pur decorativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
centrul Americii nu Însemna decât bucata mare de pământ pe care trebuia să o traverseze În drum spre Los Angeles, un tărâm vast, cu o compoziție necunoscută, populat de oameni grași, Îmbrăcați În trening, haine În culori pastelate sau În carouri, prietenoși și simpli, conservatori În ceea ce privește politica, religia și schimbarea. — Unde anume locuiești În New York? — În Upper East Side. — Deci nu prea ai văzut oameni care stau În rulote mizerabile, nu? — Nu, recunoscu Kitty. — Nici cartierele mărginașe? insistă el grav. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fim în armonie cu vibrația Vieții? Poate că este anul emancipării feminine, când bărbații sunt plimbați cu zgardă la gât. Sau s-ar putea să fie la modă un lifestyle simplu, în care blugii spălăciți și cămașa de bumbac în carouri sunt suficiente să ne exprimăm întoarcerea la rădăcinile vieții. Dacă vrei să mergi la sigur, îți poți pune oricând haine care să semene a lenjerie intimă și să rostești discursuri despre sexualitatea corpului feminin. Cu fiecare nou album, Madonna nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
fi să o am aievea în fața ochilor, doar peste câteva clipe), îl văd numai cum apare într-un diapozitiv color, pe care și-i făcuse vara trecută la mare. Acolo e uimitor de frumoasă. Poartă o cămașa subțire, bărbătească, în carouri, și părul lung, drept, doar ușor buclat, de culoarea stejarului, îl are pieptănat cu cărare într-o parte, în fundal se vede marea, verzuie, cu valuri de spumă, iar fața Ginei, întoarsă spre privitor, are înfățișarea tânjitoare, îndurerată. Ochii îi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cuier și alături observă un dressing. Fără nici o intenție, fără nici o curiozitate, deschise ușa și găsi hainele ei. Una, două, trei... Jos erau pantofi micuți, cu toc, cum purta ea atunci. Pe unul din umerașe îi atrase atenția ceva în carouri. Scoase umerașul și deodată își dădu seama că era cămașa lui, purtată cu ani în urmă. Își aminti că era cămașa ce îi dispăruse fără urmă, după ce o adusese de la Nufărul. O căutase, pentru că îi era dragă. Negăsind-o, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de la plecarea din București, să afle cât mai multe despre viața ei petrecută aici. Totul începuse să se închege ca un mozaic. Un mozaic refăcut din atâtea piese disparate... Parcul, aleile, casa, scrinul cu ametist, Jurnalul, scrisorile, atelierul, cămașa în carouri... Avea însemnate, într-un carnețel, din "Jurnalul lui Clotilde" câteva din "obiectivele" ei care, paradoxal, figurau și printre cele ce-și mai propusese și el să vadă în cele trei luni de ședere aici. Își cumpărase o hartă a Parisului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lumânare și două feluri de chibrite. După cum, doar cei care țin la mine fără să pună condiții gustă momentul când, istoviți după vreun urcuș, poposim într-o poiană și încingem un prânz pentru care am transportat fața de masă în carouri portocalii, șervețele, tacâmuri și veselă asortate. Numai cine mă iubește ca atare simte câtă dreptate am să târâi după mine trusa tehnică pentru situații extreme (un mic fierestrău, un clește patent, o soluție de lipit orice pe orice, un set
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]