1,285 matches
-
brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată printr-un tun. Subarboretul mi-a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar sideroxylonul se nălță mai ca balonul. Un arin, castan porcesc, toate ne reînfrățesc. ********************************************* Frumusețea nu îmbătrânește niciodată. Umblați ușor, treziți morții. Să ai aripi și să nu zbori este o tragedie
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
mass-media canadiană ca să le expun ziariștilor motivul ce m-a împins la această acțiune extremă. Memoriul urma să-l trimit, a doua zi, directorului Serviciului de Imigrație din Montreal. Din întâmplare, în aceeași zi m-am întâlnit cu doamna Silvia Carpen, fiica unei familii de imigranți din anii 1900, translatoarea noastră de la imigrație. Ea m-a rugat să-i dau o copie a memoriului. Fără să-mi spună ce vrea să facă, doamna Silvia Carpen a vorbit la telefon cu directorul
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
m-am întâlnit cu doamna Silvia Carpen, fiica unei familii de imigranți din anii 1900, translatoarea noastră de la imigrație. Ea m-a rugat să-i dau o copie a memoriului. Fără să-mi spună ce vrea să facă, doamna Silvia Carpen a vorbit la telefon cu directorul Serviciului de Imigrație din Montreal și cu onorabila doamnă Louise Robic, Ministrul Imigrației și, în același timp, Ministrul Comunităților Culturale din Québec. Cele două personalități, aflând motivarea cererii noastre, compătimindu-ne, au dispus rezolvarea
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
mă așteaptă în stradă, într-o mașină. Am ieșit cu soția, imediat. Într-adevăr, în fața blocului era staționată o mașină neagră, luxoasă și înăuntru, pe primele bănci, erau două doamne. Apropiindu-mă de geamul mașinii am recunoscut o pe doamna Carpen. Dânsa ne-a făcut semn cu mâna să urcăm în mașină. Nu ne-a spus unde mergem. Abia când am ajuns în fața intrării clădirii de pe 1616 Dorchester (acum, René Levesque) am realizat că suntem la sediul Serviciului de Imigrație din
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
sub genericul „157 de ani de la Unirea Principatelor Române. Cultura de intelligence și securitatea națională. Scriitori români de ieri și de azi,” reușind să adune laolaltă ofițeri, scriitori, profesori, elevi. Printre invitați s-au aflat Filip Teodorescu, Ion Vișan, Paul Carpen, Constantin Dobrescu, Mădălina Paula Drăgănuță. Searata a început în acordurile muzicii clasice interpretate de un grup de elevi de la Colegiul „Carmen Silva” din Ploiești, sub coordonarea doamnei inspector Magda Georgescu. A fost lansată revista „Atitudini” a Casei de Cultură „I.L.
EVENIMENTELE LUNII IANUARIE SĂRBĂTORITE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380980_a_382309]
-
Pentru o mai bună informare a oamenilor spre a se putea descurca în anumite situații, acum 7 ani ACMRR a editat revista „Vitralii - lumini și umbre” și SRI a organizat cursuri de contraspionaj pentru demnitari și pentru populația civilă. Paul Carpen, fost ofițer de Securitate și scriitor, a cărui activitate „este un apel la adevăr, rațiune, demnitate, concordie, apărarea valorilor materiale și spirituale ale poporului român”, în timpul seratei de la Ploiești a adus în discuție aspecte ale evenimentelor din decembrie 1989, a
EVENIMENTELE LUNII IANUARIE SĂRBĂTORITE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380980_a_382309]
-
revista „Vitralii - lumini și umbre”, numărul 25 din 2015/2016, care ca și în numerele trecute a încercat să spargă secretomania care a caracterizat societatea comunistă. Colegiul de redacție este alcătuit din: director - col. (r) Filip Teodorescu, redactor-șef - Paul Carpen, secretar de redacție - gl.bg. (r) Maria Ilie, membri - gl. mr. (r) Dumitru Bădescu, col. (r) Mihai Constantinescu, col. (r) Hagop Hairabetian, gl. mr. (r) Marin Ioniță, gl.bg. (r) Nechifor Ignat, gl. bg. (r) Vasile Mălureanu, col. (r) Gheorghe
EVENIMENTELE LUNII IANUARIE SĂRBĂTORITE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380980_a_382309]
-
Aurel V. David. Articolele din numărul prezentat sunt împărțite în câteva secțiuni: „Editorial”, „Noapte de decemvrie”, „Memorie profesională”, „Atitudini”, „Pagini de istorie”, „În sprijinul culturii de securitate”, „Primim la redacție”, „Pagini literare”, „Din activitatea ACMRR-SRI”, semnate de autori precum: Paul Carpen, Alex Mihai Stoenescu, Virgil Mihalca, Liviu Zaharie, Neculai Troncotă, Ion Bădițescu, Ioan Burdulea, Vasile Coifescu, Filip Teodorescu, Hagop Hairabetian, Mihail Andreescu, Vasile Mălureanu, Corvin Lupu, Mircea Dorin Istrate, Sorin Ioan Boldea, Dumitru Dănău, Gheorghe Trifu, Alex Ene, Mihai Maxim, Constantin
EVENIMENTELE LUNII IANUARIE SĂRBĂTORITE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380980_a_382309]
-
MÂINE, revistă apărută la Călărași, sporadic, între 14 mai și 14 iulie 1933. Redactori: V. Oprescu, George Lotru, Numa Carpen. Publicația își propune să promoveze viața culturală locală, afirmând, în articolul inaugural Pas nou, că „orice licărire timidă de talent își va găsi adăpost în coloanele noastre”. Se publică versuri de Octav Sargețiu, N. Carpen ș.a., poeme în proză de
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
V. Oprescu, George Lotru, Numa Carpen. Publicația își propune să promoveze viața culturală locală, afirmând, în articolul inaugural Pas nou, că „orice licărire timidă de talent își va găsi adăpost în coloanele noastre”. Se publică versuri de Octav Sargețiu, N. Carpen ș.a., poeme în proză de George Lotru, proză de V. Oprescu. M. mai cuprinde cronici literare la romanul Oraș patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
de vedere al planificării fiscale. Exploatarea rațională a domeniilor forestiere a devenit imperativă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile fiscale și-au dat seama de lipsa tot mai acută a lemnului. Multe din pădurile bătrâne de stejar, fag, carpen și tei fuseseră grav afectate de tăierile planificate și neplanificate, iar regenerarea lor nu era atât de rapidă pe cât se sperase. Perspectiva scăderii producției era alarmantă, nu numai pentru că amenința fluxul de venituri, ci și pentru că putea conduce la distrugeri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o furtună care doboară copacii bătrâni și mari dintr-o anumită specie Îi cruță pe arborii bătrâni din alte specii și pe cei tineri, protejați În acest fel; bolile sau insectele care amenință, de exemplu, stejarii lasă neatinși teii și carpenii. Armatorul care, neștiind ce obstacole vor trebui Înfruntate pe mare, trimite mai multe vase de tipuri, greutăți și mărimi diferite Își sporește șansele ca majoritatea acestora să ajungă la destinație, comparativ cu cel care mizează pe un singur tip de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
românești de avangardă, însă nici cele din Bust, nici cele rămase în revista „unu” nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de fecioară vanilie, Bust de pasăre concentrică, Bust de cocoșați impecabili etc. Teribilisme juvenile, în genul celor practicate de Geo Bogza, ratează efectul scontat, sfârșind în prozaic. Simple experimente, ele sunt de altfel curând abandonate. Forță lirică au, în
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
care viața lui o are asupra planetei.Natura este singurul mediu familiar omului, în care el poate trăi și munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi aer curat. Suntem înfrățiți cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul și crinul, cu ghiocelul și nufărul. Respirăm miresmele lor și ne bucurăm ochii cu paleta fermecătoare de culori, neîntrecută de niciun pictor. Azi, mai mult ca niciodată, omul simte nevoia să iasă în natură. De aceea, el
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
greu”, publicația are simpatii pentru modernism și ermetism. Conținutul ei rămâne însă foarte modest. Se publică versuri, proză scurtă, recenzii, articole pe teme estetice și culturale, semnate de un grup restrâns de colaboratori, între care, alături de redactori, se numără Ilariu Carpen, Valeriu Brustur, Șt. Dincă, Florea Călin, I.O. Suceveanu, Cristache Gh. Milian, Mircea Georgescu. I.M.
POEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288861_a_290190]
-
93. Constantinescu Gheorghe, str. Arion 23 94. Popescu Maria, str. 30 August 18 95. Chiliban Ion, str. Constantin David Țica 35 96. Ducu Maria, str. Col. Gh. Iacobini 4 97. Radu Dumitru, str. Cpt Mărgărit 17 98. Mihalache Udrea, str. Carpenului 38 99. Stanciulescu C-tin, str. Castanului 19 100. Ionescu Zoe, str. Cosmeti 6 101. Dulgheru Florea, str. Const. David Țica 45 102. Tarneviceanu Nicolae, str. 13 Decembrie 6 103. Maria Ileana Gherase, str. Eroului 12 104. Nedelcu Valeriu, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
în mahala), Magda Isanos, V. Spiridonică, Ștefan Ciubotărașu, Ion Aurel Manolescu ș.a., iar Ionel Teodoreanu figurează cu proză (Fabula mea și Între nas și trompă). Apar cronici literare și, sporadic, comentarii mai ample: Carol Drimer, Schiller în literatura românească, Ilariu Carpen, Un barbă albastră în istoria contemporană a literaturei române (însemnări polemice la adresa lui N. Iorga, prilejuite de apariția Istoriei literaturii românești contemporane), Jean Pascal, Octavian Goga, socialist..., Alexandru Talex, Rânduri pentru „Pamflet”. Sub pseudonimul Toma Alimoș, în numărul 35-36/1936 este
PAMFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
Eminescu, Radu D. Rosetti, Un uitat: Haralamb G. Lecca. Publicația mai cuprinde un „Caleidoscop literar”, cu scurte prezentări ale materialelor literare apărute în alte reviste, cugetări, anecdote, poșta redacției, anunțuri. Mai pot fi consemnate însemnări diverse de Nicolae Graur, N. Carpen, M. Suciu-Sibianul, V. Modorcea-Ossian. T.H.
PAUNASUL CODRILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]
-
TOPORUL - Ia, cumătră, și neta, că cumătrului îi mai torn o țâră din is’lant. - Tare, hâh ! fac cei doi țărani, zborșindu-se și scuturând din cap. Petrache Curcă, gazda, și Dumitru Răcoare, cu nevasta, cinstesc o coadă nouă din carpen pe care meșterul Curcă a întocmit-o pentru toporul lui Răcoare. - Bună sculă, apreciază Curcă întorcând pe toate fețele unealta. - O am de două ierni, aprobă cu satisfacție cumătrul, când am fost pe Diudiu după lemne de foc... Am umplut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o jumătate de milă mai în față! îi răspunse Audbert, strigând, la rândul lui. Balamber, ajungând lângă el, scutură capul cu putere și îi arătă în fundul văii largi o căsuță din piatră, ce abia se vedea dintr-un pâlc de carpeni încovoiați de vânt. — Ce ai, ești orb? Uite, jos - strigă - casa, n-o vezi? Audbert se uită și se întoarse imediat spre el. — E mai bine s-o ținem drept: acolo stă Malaberga! Fără să-l asculte, hunul sări pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Bine. S-o luăm din loc, atunci. începură coborâșul în șir indian, încă urmând, pentru o bucată bună, cotiturile cărăruii ierboase pe care merseseră până atunci. Apoi marcomanul o apucă pe un traseu ce se afunda într-un desiș de carpeni, iar hunii ținură aproape. Deși copacii nu erau încă acoperiți cu totul de frunze, ramurile lor alcătuiau o boltă naturală, care, pe unele porțiuni de drum, ferea grupul de privirile celor care s-ar fi putut afla prin preajmă, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
urmăritorilor pe puntea de lemn, vocea precipitată a Fredianei îi ajunse la urechi ca din altă lume. — Pădurea! E o cărare. Aici, la dreapta! în pădure! în pădure! o auzi strigând. Tânărul desluși cu greu capătul unei cărări strâmte printre carpeni. Cu o sforțare supraomenească, trase violent de frâul lui Rutilan, apoi, îmboldindu-l cu furie, îl îndreptă în acea direcție, aruncându-se cu capul înainte în desiș. Nu mai înțelegea nimic; durerile cauzate de săgeată continuau să-l sfâșie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
părăsiră luminișul și se pierdură în pădure. 37 Mica armată merse ore întregi, urmând cel mai adesea cărări abia schițate, urcând sau coborând coaste pietroase ori urmând defileuri întunecoase și împădurite. Se deplasau printr-o pădure de fagi, tise și carpeni, mulți dintre ei seculari, îmbrăcați în noua haină de frunze a primăverii, iar pe anumite porțiuni cărarea se strâmta atât de mult încât trebuia să se aplece pentru a nu se izbi de ramurile copacilor sau era nevoie să depărteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Câinii ăștia burgunzi nu îndrăznesc să ne înfrunte la lumina zilei, în câmp deschis. Dar o să-i obligăm să o facă. — Ce ai în minte? întrebă Mandzuk. întorcându-se spre Odolgan, Balamber făcu un semn înainte, către un pâlc de carpeni și mesteceni - copaci mai rari și cu puține tufișuri printre ei - ce înainta de-a curmezișul în câmpie. Drumul trecea printre copaci pentru a urca apoi, traversând un câmp cultivat cu grâu încă verde, urmând o pantă domoală, în vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
copacilor, mângâindu-și fiecare cu mâna gâtul sau botul calului, de teamă ca nu cumva, printr-un nechezat, sau chiar printr-o mișcare bruscă, să dezvăluie dușmanilor ambuscada ce li se pregătise. Cercetașii se apropiară, dar Balamber, îngenuncheat în spatele unui carpen rămuros și plin de frunze, privea dincolo de ei, observându-l pe războinicul ce părea să-i conducă pe burgunzi: constată că era încălecat pe un magnific roib și îl găsi foarte tânăr, puțin mai mare decât un băiețandru. Ori poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]