448 matches
-
spre Siria. Segmentul israelian trece paralel cu Falia Mării Moarte aflată mai la est. În timpurile preistorice trăiau în zona Levantului animale că elefanți, rinoceri,girafe și bivoli indieni, care au dispărut aici cu totul Lanțul muntos are o topografie carstica, pe cuprinsul lui găsindu-se și o peșteră cu stalactite în Parcul National Nahal Sorek dintre Ierusalim și Beit Shemesh, precum și aria în jurul așezării Ofra, unde s-au găsit fosile de floră și fauna preistorica. În Munții Iudeei, în partea
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
Grohotișurile de sub vîrful Omu formează adevărate „mări de pietre"; ele mai apar și sub vîrfurile Fărăoane și Oușoru creînd unele dificultăți în parcurgerea lor. În al doilea rînd, amintim mușuroaiele înierbate și microdepresiunile nivale etc. Calcarele cristaline explică apariția reliefului carstic, e drept, puțin dezvoltat, reprezentat prin dolinele din Muntele Rotunda și de pe versantul drept al văii Runcu. Caracterele morfologice de ansamblu, cît și unele aspecte de detaliu impun subdivizarea Munților Suhard în trei unități bine individualizate: Omu, Fărăoane și Oușoru
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor complexitate și diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multă personalitate în peisaj. în plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice și metamorfice — se face într-o
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
și Maria Alb, planul său fiind publicat, sub semnătura lui I. Viehmann, în lucrarea Peșteri din România. În anul 1975, T. Rusu stabilește originea apelor din peșteră și, împreună cu I. Viehmann și Maria Alb, întreprind o ridicare topografică a zonei carstice dintre Ponorul Văii Macră — Valea Luncilor și se cartează Peștera lui Cotuna, care face parte din același sistem carstic. În anul 1977, membrii Clubului Speologic „Z" din Oradea au forțat înaintarea .și, trecînd de a doua strîmtoare, au descoperit și
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
1975, T. Rusu stabilește originea apelor din peșteră și, împreună cu I. Viehmann și Maria Alb, întreprind o ridicare topografică a zonei carstice dintre Ponorul Văii Macră — Valea Luncilor și se cartează Peștera lui Cotuna, care face parte din același sistem carstic. În anul 1977, membrii Clubului Speologic „Z" din Oradea au forțat înaintarea .și, trecînd de a doua strîmtoare, au descoperit și cartat noi galerii subterane ridicînd lungimea peșterii la 1.170 m. În 1980, D. Borodan, de la C.S. „Z" Oradea
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
s-a explorat, dincolo de acea prispă, o galerie superioară de 62 m lungime ceea ce face ca, în prezent, peștera Moanei să aibă o lungime totală de 1.232 m. Peștera Moanei reprezintă cel de al doilea nivel, tempo-rar-activ, al sistemului carstic generat de apele din Valea Macră. Ea este formată dintr-o galerie ce răzbate la suprafață prin două intrări, suspendate cu 20 m și, respectiv, 23 m deasupra albiei Văii Luncilor. După unirea acestora se desfășoară un cavernament destul de spațios
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
desfășoară o galerie din ce în ce mai largă, de 141 m lungime, ce pătrunde într-o sală de mari dimensiuni (50 x 20 x 20 m), bogat concreționată, închisă cu dărîmături și depozite de colmatare. Peștera Moanei, care face parte dintr-un sistem carstic bine definit, a fost săpată de apele ce se pierd prin Ponorul Văii Macră și, probabil, de cele captate în subteran prin Ponorul de sub Stanul Ciuții.
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
până în Valea Dunării și Valea Nerei. Între Valea Râlii și Coronini (Pescarii), în partea de sud a Munților Locvei se desfăsoară Depresiunea Moldova Nouă, care a permis formarea ostrovului Calinovăț. Procesle actuale de modelare (șiroire, torențialitate) au generat un microrelief carstic cu văi torențiale cu aspect de mic canion. Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți se află parțial în Parcul Natural Porțile de Fier, pe direcția vest-est, de la Valea Cernei, în vest, până la extremitatea estică a parcului și coboară în altitudine de la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă izvorul râului Jaleș (Sohodol), un izvor carstic aflat la baza unul abrupt calcaros din sudul Munților Vâlcan.
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
altitudini de peste cu vârful Țapului de . Munții Rodnei sunt constituiți din șisturi cristaline epizonale și formațiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite și granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste ) la cele periglaciare, sub și carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
cu vârful Țapului de . Munții Rodnei sunt constituiți din șisturi cristaline epizonale și formațiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite și granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste ) la cele periglaciare, sub și carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
zone proteajate"), urmând ca în anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) să se restabilească limitele și suprafața parcului național. Acesta cuprinde zona carstică de pe cursul mijlociu al râului Nera (coloana vertebrală a parcului) și cursul pârâului Beu spre amonte, incluzând Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului și "Cascada Șușara". Parcul național reprezintă o zonă montană cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți: respectiv 18 sub-grupe montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
că aici, la altitudini sub 1800 m, precipitațiile ating 1400 mm, cantitate ce nu se găsește în alte părți din țară, decât la munți ce depășesc 2000 m. Relieful joacă un rol important în determinarea climatului, mai ales în zonele carstice. Din cauză că văile sunt adesea închise, sau există platouri cu relief sters, scurgerea aerului rece, de seară, nu se face normal; el se acumuleaza astfel pe fundul depresiunilor închise unde are loc o stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înălțimea. Totuși
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării faunei carstice (cu precădere cele două colonii de lilieci).
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din cele mai mari din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
pieziș spre Râmnicu Vâlcea. În partea de nord, la est de Olt și contactul cu Masivul Cozia - alcătuit din gnais ocular, rocă foarte rezistentă, dar cu anumite însușiri specifice la eroziune, prezintă povârnișuri abrubte cu microrelief extrem de variat asemănător celui carstic - se întâlnește cea mai mare depresiune, Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultată de pe urma unei eroziuni diferențiale, iar la vest de Olt, succesiunea benzilor de relief se repetă într-o formă mai complicată. La marginea munților înalți, ai cristalinului și
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
important punct de plecare pentru diferite drumeții care se pot face în Munții Apuseni. Cele mai importante obiective care pot fi vizitate aici sunt peștera „Poarta lui Ionele”, peștera „Pojarul Poliței”, peștera „Porțile Bihorului”, Groapa Ruginoasă, care reprezintă un fenomen carstic unic în România, Peștera Urșilor situată în județul Bihor sau Casa memorială „Avram Iancu”. De asemenea, se poate merge la Târgul de fete de pe Muntele Găina sau se pot vizita mănăstirile Lupșa și Posaga. A. M. G. Recomandări l Puncte de
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
(monument al naturii numit și "Peștera Ghiocelu") este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic) și, face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului. Este situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Bicazu Ardelean. Aria naturală se află spre la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita în Munții Hășmaș, pe partea stângă a apei Bicazului - în apropierea
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
tinoave care adăpostesc specii rare de plante. Zona a fost pusă sub protecție încă din anul 1969, fiind interzise orice activități de construcții, exploatări forestiere sau alte modificări asupra mediului. Poate fi practicat în localitățile din apropiere, bogate în fenomene carstice: Turiștii pot exersă, împreună cu localnicii, meseriile tradiționale în domeniul prelucrării lemnului: cioplire, scobire, chiar și construirea de case și cabane de vacanță. În microferme, pot practică: apicultură, creșterea animalelor, pastravaritul, dărăcitul (prelucrarea lânii), morăritul. Aproape toate casele sunt așezate în
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
de a identifica, explora, studia, cartografia și vizita locații subterane (peșteri, caverne). Cel care practică speologia se numește speolog. Cercetarea unei peșteri are ca scop general înțelegerea formării și evoluției ei, iar cunoașterea cît mai multor peșteri dintr-un sistem carstic duce la mai buna înțelegere de ansamblu. Încă de la începuturi, ea a fost practicată atît de către specialiști cât și de către amatori. În unele țări speologia este instituționalizată și aici putem vorbi despre profesia de speolog. Biologi, geologi și diferiți alți
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
fizic și financiar, se practică mai intens în țările cu nivel de trai ridicat. Această diferențiere în distribuția speologilor se manifestă și în interiorul țărilor cu decalaj al nivelului de trai între urban și rural. Spre exemplu, în România, deși zonele carstice se suprapun zonelor rurale montane, peșterile sunt vizitate și studiate aproape exclusiv de către orășeni. Suprafața uscatului este acoperită în procent de 20 la sută de roci carstificabile. Peșterile se pot forma și în alte tipuri de roci, dar cele în
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
multe ori aproape abrupte, uneori cu panta până la 90ș . Relieful contemporan al rezervației s-a format și a evoluat în rezultatul mai multor procese de morfogeneză. Dintre acestea un rol deosebit revine proceselor fluviale, eroziunii torențiale, proceselor gravitaționale și proceselor carstice. Procesele fluviale au determinat apariția văilor și a elementelor componente ale acestora. Valea râului Răut este secționată preponderent în calcarele Sarmațianului mediu. Adâncimea maximă a văii cuaternare atinge 120-130 m . Caracterul pitoresc al văii este accentuat de trei meandre (Mihăilașa
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]