437 matches
-
-A. Kugener, Marc le Diacre. Vie de Porphyre, évêque de Gaza, Assoc. G. Budé, Paris 1930 (text, trad., introd. și comentariu). Versiunea georgiană: P. Peeters, La vie georgienne de saint Porphyre de Gaza, AB 59 (1941), 65-216. Trad. it.: C. Carta, Vita di san Porfirio scritta da Marco Diacono, Gerusalemme 1971. d) Chiril din Schitopole Chiril s-a născut la Schitopole, capitala provinciei Palestina II. A devenit călugăr cu puțin înainte de noiembrie 543; cum, de obicei, renunțarea la cele lumești avea
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
au observat evoluția unor organizații precum Liga Națiunilor sau Națiunile Unite și au conturat câteva importante relații viitoare interstatale în secolul XIX.”<footnote Stephen Ryan, The United Nations and international politics, Editura Martin`s Press, New York, 2000, p. 5; footnote> Carta O.N.U. este cea care conturează obiectivele majore ale organizației: menținerea păcii și securității internaționale,dezvoltarea relațiilor de prietenie între națiuni, cooperarea în rezolvarea problemelor internaționale și promovarea respectului pentru drepturile omului, dar nu în ultimul rând să fie
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
internațional, Comitetul pentru utilizarea în scopuri pașnice a spațiului extraatmosferic, Comitetul pentru folosirea în scopuri pașnice a fundului mărilor și oceanelor dincolo de limitele jurisdicției naționale, Grupul de lucru pentru elaborarea Cartei drepturilor și îndatoririlor economice ale statelor, Comitetul special pentru Carta O.N.U. și întărirea rolului organizației, Comitetul special pentru aplicarea Declarației asupra acordării independenței țărilor și popoarelor coloniale, Comitetul consultativ pentru chestiunile administrative și financiare. (4) Conferințe internaționale importante, convocate de O.N.U. în perioada de referință, au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de veto, exercitarea acestuia în Consiliu ar trebui să aibă loc numai în cazuri excepționale, în interesul păcii mondiale 31. Este necesar să fie precizat că elementele de ordin principial și propunerile formulate de România vizând modificările de interes în Carta O.N.U. au fost incluse intr-un amplu document prezentat celei de-a XXX-a sesiuni a Adunării Generale, la 12 noiembrie 1975, intitulat: Poziția României cu privire la îmbunătățirea și democratizarea activității Organizației Națiunilor Unite, la întărirea rolului său în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
să consolideze dezvoltările și principiile democratice, să contribuie la asigurarea unei Europe unite, pașnice și democratice. C.S.C.E. oferea, astfel, perspectiva unei astfel de Europe, rămânând forumul esențial pentru realizarea acestui obiectiv. Documentul care urma să fie semnat la nivel înalt Carta de la Paris pentru o nouă Europă s-a negociat la Viena, în paralel cu negocierile privind reducerea forțelor armate convenționale din Europa dintre cele două blocuri (acestea din urmă au început în 1972, odată cu procesul de la Helsinki). Summitul C.S.C.E. de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
nu reușească, în final, să asigure securitatea și stabilitatea statelor. La sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, nou înființata Organizație a Națiunilor Unite (O.N.U.) a preluat de la Liga Națiunilor problema securității internaționale. Articolele 41 și 42 din Carta O.N.U. prevăd acțiunile statelor membre pentru a menține și a reinstaura pacea și securitatea internațională. Provocările la adresa securității internaționale sunt complexe și multiple. De aceea, este necesară o înțelegere profundă și o apreciere corectă a mediului de securitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
fermitatea pentru prevenirea și curmarea actelor de agresiune sau a oricăror alte acțiuni care ar primejdui pacea și securitatea internațională" și a chemat statele membre să acționeze în acest sens. Ca urmare a inițiativei românești, a fost creat Comitetul pentru Carta O.N.U., care a dobândit statutul de organ subsidiar permanent al Adunării generale, și a fost antamat un proces de ample dezbateri privind reforma Organizației, proces ce continuă și în prezent. A contribuit la fundamentarea conceptuală a poziției României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în I.P.S.A.; World Future Studies Federation (W.F.S.F.); European Center for Research and Documentation în Social Sciences (Viena); International Council for Science Policy. Cărți referitoare la Diplomație și Negocieri Pagini din trecutul diplomației românești, 1966; Diplomația, Școli și Instituții, 1970; Carta O.N.U., 1970; Romanian Diplomacy. A Historical Outlook, 1970; Teoria și practica negocierilor, 1972; Mathematical Approaches to International Relations (redactor), 3 vol. 1977-1978; Mecanisme de reglementare pașnică a diferendelor dintre state, 1982; Innovative Negociations 2003; Tablouri din Războiul Rece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țări, organizată și dirijată de la nivel internațional, prin folosirea de forțe militare și civile pentru a completa procesul politic de soluționare a conflictului și a reface starea de pace. Impunerea păcii reprezintă acțiunea conformă cu capitolul al VII-lea din Carta O.N.U., folosind mijloace militare pentru refacerea păcii în zona de conflict. Aceasta poate include conflicte între state sau conflicte interne, care comportă o nevoie umanitară, unde instituțiile statului s-au dezintegrat masiv. Construcția păcii include acțiuni post-conflict în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
perioadă analizată, care acoperă spațiul istoric de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și până în prezent, aduce ca element de referință crearea Organizației Națiunilor Unite și semnarea Cartei O.N.U., la San Francisco, la 26 iunie 1945. În Carta O.N.U., documentul care reprezintă sursa fundamentală a dreptului internațional în vigoare, nu există, însă, nici o dispoziție prin care să se interzică, direct sau indirect, expres sau tacit, formarea unei alianțe. Conferința de la San Fancisco nu a formulat nici o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fundamentală a dreptului internațional în vigoare, nu există, însă, nici o dispoziție prin care să se interzică, direct sau indirect, expres sau tacit, formarea unei alianțe. Conferința de la San Fancisco nu a formulat nici o propunere sau sugestie cu o asemenea finalitate. Carta O.N.U. conține, totuși, unele prevederi cu privire la definirea și înțelegerea statutului juridic al alianțelor. Concret, sunt permise doar alianțele care urmăresc promovarea relațiilor de bună vecinătate între state, consolidarea păcii și securității generale, promovarea cooperării internaționale. Pe de altă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
paralele reprezintă un sistem folosit pentru a transfera obligații, bunuri sau funcții între organizațiile internaționale. După natura juridică, ele sunt tratate în formă simplificată. Acordurile încheiate între unele organe ale O.N.U. nu se confundă cu acordurile internaționale. În Carta O.N.U. se folosesc foarte des expresiile „tratat’ și „acord internațional", dar nu apare foarte clar ce trebuie înțeles prin aceasta. Convenția este un termen frecvent folosit pentru instrumentele multipartite, dar și pentru cele bilaterale. Schimbul de note constituie
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
un acord de voințe. Protocolul ca tratat poate fi instrumentul prin care se aduc amendamente sau completări la tratatele deja existente. În activitatea O.N.U, sunt cunoscute și alte denumiri pentru a desemna un tratat: declarații, modus vivendi, memorandum. Carta O.N.U, este o adevărată constituție a unei organizații internaționale și nu un simplu tratat de cooperare. Acordurile încheiate de organizațiile internaționale sunt de două tipuri: - acorduri formale - cele constatate într-un instrument care îmbracă aspectul unui tratat solemn
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de audit este stabilit printr-o rezoluție formală a Consiliului de administrație, iar misiunea sa este confirmată prin intermediul unui document scris - Carta comitetului de audit, așa cum rezultă din exemplul prezentat în Anexa 1 - Exemplu de Cartă a comitetului de audit. Carta ar trebui să ofere comitetului de audit suficientă flexibilitate pentru a-și îndeplini rolul și în același timp să permită Consiliului de administrație să evalueze satisfacția sa în ceea ce privește sarcinile comitetului de audit. În SUA, SEC, pe baza recomandărilor Comitetului „Panglica
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fragmentului în discuție, este deci cifra 4. Pe baza acestui numitor comun, Hipolit creează un scenariu inedit și pasionant, al cărui protagonist real este timpul (istoria chiar). În plus, am putea spune fără a exagera prea mult, acest pasaj reprezintă „carta” teologiei politice/antipolitice a lui Hipolit. El însuși lasă să se înțeleagă acest lucru, prima dată în capitolul 28, în care face o scurtă recapitulare a tuturor punctelor interpretării sale și din nou, în capitolul 29, atunci când face apel la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
5 societăți de ajutor reciproc, 25 de sindicate, 10 grupări democratice și 7 secțiuni socialiste constituie Partidul Muncitoresc Belgian. Muncitoresc și nesocialist, încă de la apariția sa, noua organizație manifestă o oarecare indiferență față de teorie și de marxism, așa cum o arată Carta de la Quaregnon, adoptată în 1894. Dacă aici "colectivismul" este definit ca fiind "incomparabil cu capitalismul", accentul va fi pus mai ales pe caracterul etic al socialismului. Compoziția POB în care sindicatele, cooperativele și societățile de întrajutorare sînt omniprezente, explică reformismul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu două luni mai devreme, de un eveniment de rău augur: în timp ce socialiștii englezi și germani refuză să sprijine acordul din 18 aprilie 1951, instituind crearea CECA, socialiștii francezi, olandezi și belgieni sînt favorabili acestuia. Este semnificativ felul în care Carta de la Frankfurt rămîne tăcută în legătură cu CECA, în timp ce constituirea Internaționalei Socialiste o urmează atît de puțin pe aceasta din urmă. Această tăcere dovedește incapacitatea definirii unei poziții comune față de unitatea europeană: divergențele sînt atît de mari, încît se preferă pur și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Ludovic II 95, 96 Ludovic IV Copilul 128 Ludovic al VI-lea cel Gros 140 Ludovic VII 141, 172, 175 Ludovic VII 186, 187 Ludovic IX 187, 188, 189 Ludovic X 191 Manuel Comnenul 174,175,206, 208, 209 Marea Cartă 192, 193 Marele Interregn 199 Mauriciu 47, 48 Mercatores 160 Merovingieni 24,25,31,84,97, 100, 102, 121 Metodiu 41, 58, 59 Miezsko II 204 Mihai Anghelos 212 Mihai Paleologul 214 Mihail II 54, 57 Mihail III 57, 58
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
populație autohtonă cu toate drepturile ce decurg pentru populația balcanică militează “Mișcarea Vlahilor și Românilor” din Serbia sub președinția domnului Dimitrie Crăcinovici, Partidul Independent al Vlahilor condus de Cedomir Pasatovici din Cladova. Este timpul să se afle că în Balcani Carta Drepturilor Omului nu a pătruns peste tot. Declarații explicite s-au formulat la congresele românilor organizate anual la Timișoara sub coordonarea Prof. Cristea Sandu Timoc și la Herculane cu sprijinul guvernului român. Perspective încurajatoare au fost expuse la Simpozioanele de la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
astfel laolaltă pentru a alcătui dubla elice. În prezent, datorită cercetărilor intensive efectuate printr-un efort internațional conjugat al geneticienilor s-a reușit ca în luna aprilie a anului 2003, la Institutul Național pentru Cercetări Genetice din Statele Unite să fie cartat întregul genom uman. Surprizele geneticienilor aveau să apară destul de curând, atunci când cercetările lor aveau să arate, contrar așteptărilor, că genomul uman avea numai aproximativ 30.000 de gene, adică numai cu 300 mai multe decât un șoarece, asemănările dintre om
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
agresiune nu are și nu trebuie să aibă caracter exhaustiv. Există părerea generală că este necesar să se facă distincție între actul de agresiune propriu-zis, care justifică riposta armată a victimei agresiunii, aflată în legitimă apărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta O.N.U., și acele acte de folosiră ilicită a forței, cum ar fi cazurile întâmplătoare, sporadice, de ciocniri la frontieră etc. (incidentele minore), la care se face referire în ultima parte a articolului 2. O astfel de distincție este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
unul din scopurile esențiale ale Națiunilor Unite este menținerea păcii și securității internaționale, luarea măsurilor colective eficace în vederea prevenirii și înlăturării amenințărilor la adresa păcii, și reprimarea actelor de agresiune sau altor încălcări ale păcii; Reamintind că potrivit articolului 39 din Carta O.N.U. Consiliul de Securitate constată existența unei amenințări la adresa păcii, a unei încălcări a păcii sau a unui act de agresiune și recomandă sau hotărăște măsurile ce urmează a fi luate, conform articolelor 41 și 42 pentru menținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
românească le-a fost totdeauna credincioasă. Aceasta cu atât mai mult cu cât noi acte politico-diplomatice de importanță capitală pentru Europa, destinate proiectării schimbărilor care interveniseră pe continent, completau Actul final de la Helsinki. Erau încă proaspete și obligau la acțiune Carta pentru noua Europă, adoptată la Conferința șefilor de state de la Paris din 1990, care înregistrase încetarea Războiului Rece, alte reuniuni și documente care au urmat și care au pus bazele unor mecanisme, activități și modele de coabitare fundamental schimbate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cunoaște unele abateri (acomodări la situația de fapt), în cazul unor tratate și organizații internaționale, când responsabilitatea fiind inegală, apare și o diferențiere între ele; avem în vedere cazul membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate (art. 23 și 27 din Carta O.N.U.), cel al votului ponderat în F.M.I. și B.I.R.D., cel al Antarcticii (statutul privilegiat al celor 12 state-părți originare, luarea deciziilor și ratificarea modificărilor numai de către statele din anumite categorii art. IX și XIII), al Tratatului cu privire la neproliferarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nu ca parte în Tratatul de pace. Resuscitând spiritele din faza finală a războiului (când România era ocupată de Armata Roșie), avem și o insinuare (amenințare), care pare să se asemene ori să decurgă din prevederea din art. 107 din Carta O.N.U., în ceea ce privește libertatea de acțiune pe care și ea și-o arogă împotriva fostelor state inamice. Pe lângă asemenea aserțiuni atât de artificial ornamentate, încât să nu poată fi luate în considerare, se poate vedea, în mod clar, faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]