532,837 matches
-
Odată, când a venit Emilia pe la Glăvile, a apucat-o noaptea și cum avea ordin de la părinți să nu doarmă la nimeni decât la madam Anania, a venit la noi. Nouă ne veniseră unchii de la București În vizită și era casa cam ocupată, dar mama nu putea să refuze pe Emilia În această situație și a Început să facă socoteala care cu care se culcă să avem loc confortabil toți. Când a ajuns la Emilia i-a spus : - Dumneata domnișoară, te
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
pus pe râs și a liniștit-o că se va rezolva situația. Atunci mi-am dat eu seama pe cât eram de mic cum poate judeca Emilia, care de fapt nu s-a măritat toată viața. Emilia m-a luat În casă unde trăia cu o soră și mama sa, m-a recomandat, femeile au fost foarte bucuroase când au auzit cine sunt, Întrebându-mă ce face mama cu sănătatea și alte lucruri În legătură cu familia și au bufnit În râs: - El e
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
dat pe la mămica, i-am spus cele Întâmplate, ne-a servit cu o dulceață și un pahar cu apă rece ca de obicei și ne-am continuat drumul la Glăvile. Mama (așa Îi spuneam bunicii) ne-a primit În pragul casei, lucru rar cu acea plăcere, a pupat-o și pe Emilia, cu un râs ironic care a făcut-o să roșească, nea dat un pahar cu apă rece și o miere de tei, bine venite după atâta drum. Emilia a
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
terenul minat al sentimentelor, ci și o cascadă poetică, a cărei traducere și-o putea asuma numai un autor, cineva care știe să perceapă și să "mânuiască" materia magică a cuvintelor. Arhitectul Antonio Dorigo, obișnuit să cumpere plăcerea într-o casă de prostituție, cade în plasa unei pure-impure, o profesionistă a lupanarelor care știe să păstreze misterul. Era un chip hotărât, inteligent, ingenuu, viclean, curat, provocător. își aminti o Madonna a lui Antonello da Messina". Din primele gesturi, de o copilărească
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
parte, cele de mai sus. Partea a doua. O întîmplare misterioasă Mă aflam încă sub influența povestirii prietenului meu cînd, iată, în timpul unei vizite la Madrid, am cumpărat o umbrelă într-o prăvălie de umbrele care se găsește chiar în casa unde trag de obicei; numărul 27 de pe strada Desengaño. Din cîte umbrele am pierdut, nici una nu s-a bucurat de o prețuire atît de mare. Era înzestrată cu un sistem magnific de spițe duble și am comandat chiar acolo, în
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
cu certitudine asemenea lucruri, barometrele sînt supraestimate, deoarece ele nu indică decît presiunea atmosferică. Dar nu trebuie să-i pretindem unui barometru atîta precauție profesională. Ne dăduserăm întîlnire la intrarea pe pod și m-am îndreptat într-acolo. Ieșind din casă, am văzut umbrela la locul ei, ca și cum ar fi încercat să mă prevină cu privire la ceva, dar nu i-am dat importanță. Nici nu am coborît bine patru trepte, cînd o senzație ciudată a pus stăpînire pe mine, am avut un
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
unei dimineți minunate și, după ce am mîncat, ne-am petrecut mai bine de trei ceasuri jucînd cărți, după cum e obiceiul în timpul acestor excursii la țară. Un tunet ne-a făcut să ne-ntoarcem la realitatea exterioară și, ducîndu-ne la ușa casei unde mîncaserăm, am văzut cerul acoperit de nori și am ghicit apropierea unei furtuni. Toți s-au uitat atunci către umbrela mea, cuprinși de remușcare pentru că o făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a presimțit umbrela mea furtuna, incitîndu-mă să
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
nou pian de concert; ...iar elevii școlii de muzică din localitate au primit de-a lungul anilor mai multe pianine destinate studiului. Eforturile de ultimă oră vizează conservarea și amenajarea clădirii în care va ființa Centrul European de Cultură denumit Casa �Albert"; este rememorat numele unui important cărturar sas ce a trăit în aceste locuri cu mai bine de un secol în urmă. Iată că la Sighișoara, în centrul țării, se petrec importante fapte de cultură, de muzică, de solidaritate umană
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
măcar la ce folosesc? * Tocmai cînd îl lăudam mai tare, prezentatorul ultimei etape din Turul Franței a dat-o în bară, confundînd clădirea Adunării Naționale cu a (ce-o fi asta?) Muzeului Militar. Poate, Ecole Militaire. Se întîmplă și la case mai mari. * Dacă Botezau, Schrotter și Săvuică au fost figurile cele mai de seamă care ni s-au perindat prin fața ochilor cînd am privit la t.v. activități ale partidului de guvernămînt, Pinalti începe să fie definitoriu pentru imaginea P.N.L.
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
adulatori, președintele va trebui, în cel mai scurt timp, să-și întărească rândurile dramatic subțiate. (Cea mai spectaculoasă evadare este aceea a ministrului culturii, Răzvan Theodorescu, umil preș în fața aberațiilor anti-cultură ale lui Năstase; involuția revoltătoare a actualului șef de la Casa Scânteii a fost, de altfel, perfect descrisă de către doamna Zoe Petre, într-un incendiar articol din �Ziua"). Să nu ne mirăm dacă alături de Petre Roman și ce va putea aduce din P.D. și - nu protestați, că știu ce spun! - chiar
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Gospodăria PCR, alături de bunurile familiei regale, bunuri din CC al PMR alături de averea lui Carol I. Dar cum de se afla o splendidă tapiserie de secol XVII la "gospodăria de partid" nu a interesat pe nimeni. Trec prin fața Uniunii Scriitorilor, Casa Monteoru. Apare un tip hirsut ieșit, s-ar zice, direct din filmul Filantropica și-mi taie calea: "Dragostea mea, spune necunoscutul, vrei să te fac scriitoare?". Asta mi-ar mai lipsi!
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
face între rolurile interpretate și propriul destin al actrițelor din echipa de "senioare" sunt valabile până la un punct: în piesă, artistele britanice nu mai joacă și locuiesc acum la un cămin-azil de bătrâni special; interpretele lor din România joacă, dar Casa Artiștilor este încă o promisiune. Reiese însă limpede că, în confruntarea cu vârsta - acceptarea sau respingerea ei - sistemul, afilierile politice, valuta în care ai fost plătit sunt doar elemente formale. Condițiile exterioare contează, însă și casa unde actrițele britanice își
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
din România joacă, dar Casa Artiștilor este încă o promisiune. Reiese însă limpede că, în confruntarea cu vârsta - acceptarea sau respingerea ei - sistemul, afilierile politice, valuta în care ai fost plătit sunt doar elemente formale. Condițiile exterioare contează, însă și casa unde actrițele britanice își trăiesc așteptarea din anticamera morții le oferă o ambianță confortabilă. Toaletele țin de eleganța vremurilor trecute. Rămân problemele universale: boala, gloria însoțită de uitarea aferentă, diferențele între fostele vedete și fostele "purtătoare de tavă", capriciile, eșecurile
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
încă reconfortant, spre a intra în Purgatoriul sordidului, al citadinismului mizer, al "eternității" ce se batjocorește pe ea însăși. "Speranța" nu-și mai are locul într-un asemenea context decăzut decît în chip convențional, apendice al "cuviinței" demonetizate: "blocuri de case ursuze și afumate/ împodobite cu lujeri de viță uscată// un bețiv rămas într-o rînă/ murmură rugăciuni cere milă/ gunoiului adunat ambiguu// nici o floare nici un fir de iarbă/ menite să zîmbească femeilor extenuate/ care în balcoane sprijinite-n cîrje/ atîrnă
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
meu pe cer străin ierburilor o Doamne mă chinuiește steaua care înoată prin somnul meu cu moartea și dimineața sufletelor curate Doamne ochiul meu vede ceea ce te apasă iar plânsul îmi poartă copiii în sânge o Doamne ochiul meu vede casa zidarului și chinul lumii deopotrivă și nu știe pe ce drum s-o apuce așa cum iarna copacul mă doboară-n tăcere cuvântul meu norocul meu plânsul meu. Nu mai știu nici o stradă care duce undeva nu mai știu nici o stradă
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
care mă năpădește țipătul? Mă tem o Doamne mă tem de sufletul meu și de ziua care sprijinită de zid mă taie-n bucăți o Doamne mă tem mă tem de noaptea care stă deja în fața satelor și-n spatele casei (noaptea) care urlă în vite și dansează cu stelele o Doamne mă tem de tine și de tristețea care-mi zdrobește gura îmi tem Doamne mormântul și destinul meu sumbru o Doamne moartea. * * * Moartea este limpede în râu și sălbatică
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
Constantin Țoiu Casa lui Călinescu (martie 1961). Exiguitate extremă. "Bordeiul" de lângă poartă. Impresie de Stat major refugiat într-o cazemată. Totul este proiectat înăuntru. Megalomania nu suportă în jur decât o lume liliputană. Geniul, poate?... Poetul mic de statură, cu o figură inocentă
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
tulbure pînă la derută două pagini aflate față în față. În trena protocroniștilor care ne-au atribuit primate sud-est europene (și nu numai), pagina 10 ne întristează cu informația că la 29 aprilie 1896 au loc la Budapesta proiecții ale casei Lumière, iar la 24 mai același an la Belgrad (înaintea celor de la București), dar pagina de vizavi ne reanimă bucuria cu știrea fermă că "primele proiecții cinematografice" se produc în "Ungaria (Budapesta)" abia la 11 iunie 1896. Alteori șocul e
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
înghețate" statuar și apoi fără milă unele din ele au fost părăsite în cioplirea statuii. ( Omul adună și trebuie să știe mereu a fi gata să renunțe la ceea ce ostenește, în numele unei trepte mai înalte). Emisiunea Beethoven la radio (Sfințirea Casei, Lieduri, Romanța în sol, Bagatele). îmi place enorm. Într-adevar energia creatoare este deasupra "euforiei" sau dramei. Dar oare aceasta înseamnă umbrirea eticii? în muzică îmi place omul, care, se știe că a fost moralist (tolstoian). <2 martie 1972> în
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
pornind înapoi spre Cernăuți de la podul de peste Sena, de unde poetul nefericit s-a aruncat în apele rîului. Popasul făcut de Celan la București îi permite publicistului german să evoce perioada avangardei românești, atmosfera epocii și - dacă bine-mi amintesc - și casa d-voastră? N.C.: Nu, nu e chiar așa. Cartea mea de debut am publicat-o după plecarea lui Paul din România. Noi am fost însă prieteni. El a fost mai influențat și s-a situat mai mult pe orbita poeziei
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
Ei, și la o vîrstă mai lucidă, am simțit nevoia să comentez cele însemnate și acest lucru l-am făcut aici în România în perioada lui Ceaușescu. Erau însemnări ceva mai prudente, pentru că oricînd putea să-mi intre cineva în casă, să-mi găsească jurnalul și să trag consecințele pe care, cum s-a văzut, le-a avut de tras Gheorghe Ursu. În America, am început să fac comentariu la comentariu. Ce n-am putut să scriu în România, începeam să
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
discordie extrem de neplăcută. Am vrut să mă întorc. Cum nu m-am avut bine cu autoritățile, n-am avut parte de mare respect din partea lor. După ce mi-am obținut totuși repatrierea, am încercat să primesc de la primărie o repartiție în casa verișoarei mele. Nu mi-au dat-o. Ba, mai mult, după moartea verișoarei, viceprimarul de atunci m-a dat afară din casă! M-a gonit din nou din România. (Rîde sarcastic) Iar acuma, ba stau la prieteni, ba la hoteluri
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
respect din partea lor. După ce mi-am obținut totuși repatrierea, am încercat să primesc de la primărie o repartiție în casa verișoarei mele. Nu mi-au dat-o. Ba, mai mult, după moartea verișoarei, viceprimarul de atunci m-a dat afară din casă! M-a gonit din nou din România. (Rîde sarcastic) Iar acuma, ba stau la prieteni, ba la hoteluri. Asta e. R.B.: ...și în Statele Unite? N.C.: În Statele Unite stau într-o insulă numită Rooswelt Island, vizavi de Manhattan, de la fereastra mea
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
stabilit. Cum sifonarul era mereu distrat, trăiam de fiecare dată pericolul exploziei care transforma corvoada într-o aventură palpitantă. O altă operație ciudată era curățatul sobei de bucătărie cu nume de zeiță, Vesta. Soba avea uși și ușițe, ca o casă de pitici și un căzănel interior plin cu apă care rămînea caldă mult timp după ce focul se stingea. Plita era curățată cu un praf special și marginile nichelate erau frecate cu șmirghel (Schmirgelpapier), pînă cînd ajungeai să te oglindești în
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
plapumă, în timp ce eu îmi vedeam de treaba mea. Urmăream cu ochii larg deschiși spectacolul de pe terasa plină de zăpadă: o veveriță, venită probabil de pe Tîmpa, peste acoperișuri, dădea un spectacol acrobatic pe balustradă. Era o veche cunoștință: o consideram veverița casei și îi puneam în fiecare zi nuci și alune într-un colț al terasei. Dar niciodată nu mai mulțumise în felul acesta, niciodată nu se dăduse atîta peste cap și nu se jucase cu atîta gingășie în fața ferestrei pline de
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]