1,466 matches
-
în general, lumea cumpèrè o sutè, Trèncènesc cu mine, eu inițiind cu ei un dialog fèrè noimè, despre vreme, despre furnizorii lor de castane, care sunt din Baia-Mare, orașul castanelor, existè și o sèrbètoare a castanelor acolo, când, în sfârșit, castanele sunt gata, luate de pe jèratec, puse în pungulițè, cântèrite cu grijè, când, în sfârșit, Matei plètește, mulțumindu-le, aproape aleargè spre Muzeul de Artè, închipuindu-și ce mult se va bucura de castane, chiar dacè nu se poate nici astèzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sèrbètoare a castanelor acolo, când, în sfârșit, castanele sunt gata, luate de pe jèratec, puse în pungulițè, cântèrite cu grijè, când, în sfârșit, Matei plètește, mulțumindu-le, aproape aleargè spre Muzeul de Artè, închipuindu-și ce mult se va bucura de castane, chiar dacè nu se poate nici astèzi sè facem dragoste, desi pentru o clipè mi-o închipui cedându-mi pe masa din biroul ei, voi fi fericit s-o vèd și sè mâncèm împreunè castane, Matei cunoaște muzeul, dar, civilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mult se va bucura de castane, chiar dacè nu se poate nici astèzi sè facem dragoste, desi pentru o clipè mi-o închipui cedându-mi pe masa din biroul ei, voi fi fericit s-o vèd și sè mâncèm împreunè castane, Matei cunoaște muzeul, dar, civilizat, întreabè la poartè despre doamna, portarul indicându-i drumul, Da, doamna e sus! O gèsește în biroul ei, aplecatè asupra calculatorului, scrie, vèzându-mè, culoarea i se schimbè în obraji, pèlește, îmi dau seama cè ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
aplecatè asupra calculatorului, scrie, vèzându-mè, culoarea i se schimbè în obraji, pèlește, îmi dau seama cè ceva se intamplase, eu, în palton, cu fularul cumpèrat de ea, înfèșurat în jurul gâtului, așa cum mè învèțase ea sè-l pun, încremenind cu pungă de castane în mânè, anunțând-o secretul pe care chipurile venisem sè i-l spun, Ninsese peste noapte, prima ninsoare, Da, știu! Asta e tot? Nu, Matei! Apoi, fècându-mi semn sè mè dezbrac, așteaptè, eu așez pungă cu castane calde pe masè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu pungă de castane în mânè, anunțând-o secretul pe care chipurile venisem sè i-l spun, Ninsese peste noapte, prima ninsoare, Da, știu! Asta e tot? Nu, Matei! Apoi, fècându-mi semn sè mè dezbrac, așteaptè, eu așez pungă cu castane calde pe masè, Castane! șoptește ea, dar nu se atinge de ele, venindu-i greu sè vorbeascè îmi mèrturisește cè asearè, dupè ce a plecat de la mine, n-a putut porni mașină cea nouè, cè s-a chinuit o jumètate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
în mânè, anunțând-o secretul pe care chipurile venisem sè i-l spun, Ninsese peste noapte, prima ninsoare, Da, știu! Asta e tot? Nu, Matei! Apoi, fècându-mi semn sè mè dezbrac, așteaptè, eu așez pungă cu castane calde pe masè, Castane! șoptește ea, dar nu se atinge de ele, venindu-i greu sè vorbeascè îmi mèrturisește cè asearè, dupè ce a plecat de la mine, n-a putut porni mașină cea nouè, cè s-a chinuit o jumètate de orè fèrè succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu șuvițele de păr despletite și umede. Râdeau și vorbeau. Aveau aura luminoasă, intangibilă și sălbatică a unor nimfe. Nicolae uită de foame, uită de icrele și măslinele dulci de Tesalia, de sarmalele cu mămăligă fierbinte, de curcanul umplut cu castane servit pe varză călită și de mult îndrăgitul purcel de lapte și își aminti o frază dintr-o lucrare de François Arago pe care o citise și răscitise, pentru că îl intrigase. Lumina adăugată luminii poate produce obscuritate. Abia acum, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acea troică improvizată, cu pocnete de bici și cu cele mai spurcate înjurături rusești și românești. Chiar el îl încuraja. Îi făcea bine să le audă. La un moment dat îi strigase să oprească. Coborâse și luase un pumn de castane coapte. Le luase cu mâna direct din tăvița sub care ardeau cărbunii. Nu-i mai păsa de arsuri. Mestecase vreo două așa, fierbinți, chiar dacă îl ustura limba. Cu gura plină, îi poruncise vizitiului să-i aducă muieri. După vreun sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
profesor va înțelege că nu se poate. Și coada fusese lungă, pe două rânduri, afară în stradă, până la prăvălia pălărierului, căci vânzătoarea cea nouă le încurcase pe toate, cornurile cu chiflele și amandinele cu feliile de tort cu pireu de castane. La sfârșit, fiecare din noi primea pe sub bancă ce comandase. În fundul clasei, Adina și Dan schimbau între ei cuvinte de amor, scrise pe bucățele de hârtie. Asemenea cuvinte de amor sună astfel: „Mă iubești?”, „Cât de tare mă iubești?”, „Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
din ceea ce deduc eu din scrisorile tale, aș îndrăzni să afirm că este îndrăgostită de tine. Când i-am spus asta lui Reiko, ea a reacționat cam așa: „Mi se pare normal. Și eu sunt îndrăgostită de Watanabe.“ Culegem ciuperci, castane și mâncăm în fiecare zi... chiar în fiecare zi... orez cu castane, orez cu ciuperci de pădure, dar mâncăm cu poftă și nu ne plictisim niciodată de ele. Reiko mănâncă tare puțin, deoarece pentru ea țigările sunt mai importante. Păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
este îndrăgostită de tine. Când i-am spus asta lui Reiko, ea a reacționat cam așa: „Mi se pare normal. Și eu sunt îndrăgostită de Watanabe.“ Culegem ciuperci, castane și mâncăm în fiecare zi... chiar în fiecare zi... orez cu castane, orez cu ciuperci de pădure, dar mâncăm cu poftă și nu ne plictisim niciodată de ele. Reiko mănâncă tare puțin, deoarece pentru ea țigările sunt mai importante. Păsările și iepurii sunt bine. La revedere. * La trei zile după ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
porcărie, vreun compus de..., de metilen, hăă...? Vorbește! Prin urmare... Garantezi tu, necondiționat, pe sănătatea ta, aia-n pioneze? Pe coeficientul tău de inteligență? Păi... Ce, păi? Ție ți se pare lucru de glumă? Pe unde și cum vom scoate castanele, dacă ne facem de comandă cu coniac lampant, dacă amețim brusc și ne lasă vederile? Ți-ai pus vreodată întrebarea la ce spital mergem și dacă mai apucăm să ajungem acolo? Și ce variantă idioată o să le servim ălora? Hai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
prin gropile urât mirositoare și, când reușea să-l atingă pe vreunul cu bățul, scotea un răcnet teribil. Victima trebuia să rămână ca paralizată. Vrăjitroaca îl târa de mână până la cuib, unde îi căra în cap un număr convenit de "castane" și, astfel botezat, cel prins devenea și el vrăjitroacă, își lua o mască și urmărirea continua. Pe înserate, când deasupra turnurilor uriașe ale morii, pe cerul încă albastru, sticleau primele stele, rămânea de obicei un singur supraviețuitor, hăituit de o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
treceau pe Ștefan cel Mare. A doua zi a fost ultima zi. În dimineața rece m-am întîlnit cu Luci și Sandu, prietenii mei, și ne-am suit în castan. Copacul făcuse fructe mari și țepoase. Am dezghiocat toată dimineța castanele lucioase. Sandu a găsit atunci, și îmi amintesc țipătul lui de surpriză, sub o coajă verde cu țepi, un cristal mare și greu, sclipitor. Era ca un ou de sticlă prin care lumina trecea lin. Când un castan face asemenea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bat drumul pân frig, degeaba ? Așa mă văz la colțu din Iancului, cum stau și mă socotesc, ce-mi plăcuse mie-nainte să trec iarna p-aici, cu tăticu și mămica, scotea mămica paraua și io alergam să-mi cumpăr castane coapte. Da acu nu mai era nici mangal, nici castane coapte, nu mai era nici mămica, era numa un om, rezemat de un gard, om cu stare trebe să fi fost înainte, că-l vedeam cum stă cu mâna-ntinsă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din Iancului, cum stau și mă socotesc, ce-mi plăcuse mie-nainte să trec iarna p-aici, cu tăticu și mămica, scotea mămica paraua și io alergam să-mi cumpăr castane coapte. Da acu nu mai era nici mangal, nici castane coapte, nu mai era nici mămica, era numa un om, rezemat de un gard, om cu stare trebe să fi fost înainte, că-l vedeam cum stă cu mâna-ntinsă, și-i era rușine să mai deschiză și gura să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
proporție de 100%: carnea, grăsimile animale, grăsimile vegetale, pâinea albă, intermediară, cozonacul, zahărul alb rafinat, ciocolata, sarea de bucătărie, rahatul, dulciurile gătite cu zahăr. Alimentele care se transformă 100% în baze sunt: cartofii copți, verdețurile, zarzavaturile, ceapa, țărâțele de grâu, castanele comestibile, germenii de grâu. Restul alimentelor sunt între cele două tipuri. Unele fructe sunt cumva neutre: bananele coapte, pepenii, merele coapte, roșiile. Cerealele crude fac să se obțină până la 60% baze dar prin fierbere își pierd această valoare bazică. Cei
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
că ai trecut de la epistolă la e-mail, de la telefonul fix la mobil, de la buzunarul vanitos la carduri, de la cămăruța de bloc la dea lul cu mesteceni vâlceni, de la vacanța prahoveană la cea lisboetă, florentină ș.a.m.d. Booon - am încasat castana și am ricanat cu fiere, neputincios la replică! Pe urmă, a venit valul apusenilor, adică al prietenilor francezi din Lille, pe care ni i-am făcut grație lui Mitterrand în primele luni ale lui 1990, când cu acțiunea „Offrez un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Bombay zboară rândunele...“!). După ce voi recupera handicapul bibliografic, promit să revin. Urmează seara de 16 septembrie crt., când am văzut filmul lui Radu Muntean Marți, după Crăciun, care m-a căpiat, pur și simplu, de plăcere. Mă rog, accept oricâte castane din partea amicilor care, în fața sălbaticului meu veleitarism cinematografic, m-au acuzat că n-am văzut nici Boogie, nici Hârtia e albastră și că tot așa m-am extaziat infantil anul trecut, când mi-am vărsat în Idei în dialog admirația
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din copilărie, cu care ai bătut mingea, ai fost în tabere, la concursuri, petreceri, înmormântări ș.a.m.d. a devenit între timp un scriitor de prim-plan, premiat, intervievat etc. Ție-ți tot vine să-i dai coate, bobârnace și castane, iar el e ditamai VIP-ul și are un CV cât masa. Până la un punct, lucrul este firesc, cu condiția să-ți depășești limita afectivă, adică să poți lega propriile-ți sentimente cu imaginea publică a subiectului. Oarecum în altă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
oprit pe trotuar, uitîndu-se după dog-cart. Ridică apoi ochii în sus și băgă de seamă că cerul e albastru, văzu un castan prăfuit, ce i se păru totuși verde și frumos, și, trăgând în jos o 162 cracă, apucă a castană sălbatecă și, apleeîndu-se ca la proașcă, o azvârli departe cu o traiectorie sigură. Nu trecea nimeni. Lică fluieră iar. Un alt fel de fluierat. Exprima astfel o gamă întreagă de sentimente. Nu degeaba feminista Nory îl botezase "mierloiu". înălță apoi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nici un nume. Și, din câte îmi aminteam, cunoscusem cândva motivul. Era o după-amiază senină, cu cer albicios și cald, iar lumina moale, filtrată prin crengile castanilor, îmi dădea o stare de toropeală aproape plăcută. Mă deranja doar zgomotul făcut de castanele coapte care cădeau pe pietre. La un moment dat, m-am pomenit în fața unei porți ruinate de ploi care s-a prăbușit când am vrut s-o deschid. Cimitirul se învecina cu incinta unei mănăstiri. Călugări îmbrăcați în sutane negre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
golit de griji, de probleme, sau pacea ceasurilor petrecute lângă niște banali ciulini înfloriți pe faleză, printre pietre de o strălucire cenușie. Asta mă deprimă la fel de mult ca boala și face din vremea când rămâneam la Costinești până ce căpătăm culoarea castanelor coapte sau închiriam la Venus o cameră izolată, culcîndu-mă pe plajă fără să mă sinchisesc de radiații, o amintire aproape dureroasă. Vara a încetat să-mi mai poarte noroc. Mi-a devenit ostilă. Aerul e, acum, atât de apăsător încît
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și alte distracții din comunism Petru Dumitriu, Non credo, oro George Banu, Monologurile neîmplinirii Maßgorzata Rejmer, București. Praf și sânge Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise (1998-2007) Mircea Diaconu, Scaunul de pânză al actorului Emil Brumaru, Veronica D. Niculescu, Cad castane din castani. Amintiri de ieri și azi Alina Purcaru, Povești cu scriitoare și copii în pregătire: Ioan Groșan, Lumea ca literatură. Amintiri
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
a instalat devreme în anul acela. La începutul lunii, temperaturile au scăzut pînă aproape de zero. Ca la un semn, negustorii au scos decorațiile de sezon din cutii, mai devreme decît de obicei. La colțurile de stradă au apărut vînzători de castane calde și de tot felul de nimicuri nefolositoare. Munca mea la birou și chiar școala lui David nu se terminau pînă nu era deja întuneric. Numai la sfîrșiturile de săptămînă puteam merge pe apa gri, înghețată. Eram totuși așteptați în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]