1,078 matches
-
lui Raufenberg, filipinezul venit cu o bocceluță pe mare și a ajuns părintele națiunii, primul rege vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă36 a rezistat la șapte asedii. Totuși, acele întâmplări, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
vremea lui Raufenberg, filipinezul venit cu o boceluță pe mare și ajuns părintele națiunii, primul rege vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă36 a rezistat la șapte asedii. Totuși, acele întâmplări, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
am văzut, ambele rute au fost exploatate încă din neolitic de primele civilizații agricole care s-au înrădăcinat în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste culoare, romanii au întemeiat, în Podișul Transilvaniei și la adăpostul Munților Apuseni, două castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective aveau să devină capitalele Transilvaniei: Apulum și Napoca. Urbanizarea indusă de cucerirea romană a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii Transilvane 43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite În Oltenia, inventarul arheologic scos la iveală evidențiază bine aspectele vieții economice, sociale și politice din Dacia romană de la sud de Carpați la care se adaugă sistemul de castre romane menit să asigure stăpînirea provinciei, inclusiv pacea și liniștea În rîndul populației autohtone cucerită, destul de numeroasă și pe o arie de cuprindere În toată zona dintre Carpați, Dunăre și Olt. Se poate aminti astfel sistemul de castre Drobeta- Putinei-Cătunele-Pinoasa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sistemul de castre romane menit să asigure stăpînirea provinciei, inclusiv pacea și liniștea În rîndul populației autohtone cucerită, destul de numeroasă și pe o arie de cuprindere În toată zona dintre Carpați, Dunăre și Olt. Se poate aminti astfel sistemul de castre Drobeta- Putinei-Cătunele-Pinoasa(VÎrț) Bumbești-VÎrtop-Porceni care asigura printr-un drum strategic legătura cu capitala Daciei romane prin pasul VÎlcanului din județul Gorj. Reîntoarcerea luptătorilor, Învingători și Învinși, la viața pașnică , purtînd acum amprenta conviețuirii ce avea să se imprime definitiv, organizarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
determinant În procesul de romanizare a populației locale, se poate dovededi concret și aportul tradiției autohtone la crearea unei civilizații daco-romane, În mod deosebit În domeniul olăriei așa cum o atestă săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de Îndeletniciri casnice. În același timp descoperirile arheologice și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Gorjul, ținut al Daciei romane, a fost martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă simbioza daco-romană după anul 106, atestate În așezările rurale și civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă simbioza daco-romană după anul 106, atestate În așezările rurale și civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din județul Gorj, dar mai ales așezările
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din județul Gorj, dar mai ales așezările rurale din Oltenia. Județul Gorj reprezintă, prin bogăția așezărilor străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din județul Gorj, dar mai ales așezările rurale din Oltenia. Județul Gorj reprezintă, prin bogăția așezărilor străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele, satul Valea Perilor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele, satul Valea Perilor, lîngă șoseau națională Motru-Baia de Aramă, avînd la sud-est pîrÎul Chivădarul cu albia mult mai seacă, iar la sud-vest albia rîului Motru; este de formă dreptunghiulară avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rîului Motru; este de formă dreptunghiulară avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria” spre sud. Ceea ce se vede din construcția sa la suprafața solului, sînt cele 4 laturi formate dintr-un val de pămînt, cu un șanț destul de vizibil În față. Castrul are o lungime de 156 meri și o lățime de 114 metri. Secțiunea I. Pentru a lămuri faza de construcție a incintei cu toate elementele sale (șanț de apărare, bernă, agger și via sagularis), s-a trasat o primă secțiune
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
2 metri fiind inundabil. Fundul lui destul de larg era Împărțit În două fire de apă avînd impresia că sînt două șanțuri despărțite printr-un pinten de pămînt argilos, de culoare galbenă. Secțiunea II. Această secțiune s-a rasat În afara incintei castrului. İmediat după Înlăturarea pămîntului vegetal, prin apariția fragmentelor de tuburi de Încălzire, bucăți de mortar, tuburi de aducțiune a apei s-a ajuns la concluzia că acestea sînt termele soldaților. Pereții Încăperilor de la băi erau făcuți din planșee de nuiele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala compartimentelor ce se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala compartimentelor ce se Încălzeau. Obiectele de metal descoperite constau În chei de fier, balamale, vîrfuri de lance, cuișoare, piroaie. În castrul de la Cătunele s-a descoperit o monedă aparținînd Împărătesei Lolovina, soția Împăratului Gallienus (253-268) care are o mare importanță În privința vieții În castru. Popilian Gh., Ceramica romană În Oltenia Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Încălzeau. Obiectele de metal descoperite constau În chei de fier, balamale, vîrfuri de lance, cuișoare, piroaie. În castrul de la Cătunele s-a descoperit o monedă aparținînd Împărătesei Lolovina, soția Împăratului Gallienus (253-268) care are o mare importanță În privința vieții În castru. Popilian Gh., Ceramica romană În Oltenia Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta, continuă spre nord pe malul stîng al acestui rîu, ocolind dealul Înalt și abrupt al Bujorăscului. Drumul roman de pe valea Motrului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vîrfuri de lance, cuișoare, piroaie. În castrul de la Cătunele s-a descoperit o monedă aparținînd Împărătesei Lolovina, soția Împăratului Gallienus (253-268) care are o mare importanță În privința vieții În castru. Popilian Gh., Ceramica romană În Oltenia Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta, continuă spre nord pe malul stîng al acestui rîu, ocolind dealul Înalt și abrupt al Bujorăscului. Drumul roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta, continuă spre nord pe malul stîng al acestui rîu, ocolind dealul Înalt și abrupt al Bujorăscului. Drumul roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]