563 matches
-
de Amontillado ar încheia ziua într-un mod strălucit. Îl convinge pe, aparent, derutatul Montresor că va îndeplini el acțiunea degustării și îl însoțește decis pe călăul satisfăcut spre catacombele palatului său, unde se află buclucașa butelcă de Amontillado. Aceste catacombe, cu rol de pivniță nobiliară, sînt, din start, foarte stranii. Deși băut, Fortunado observă ciudățenia decorului. Incinta pare imensă, are extensii dubioase, se adîncește pe măsură cei protagoniștii înaintează și cumva terifiant este plină de oseminte umane. La întrebările legitime
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
departe și să guste din rîvnitul vin de Amontillado! Sesizîndu-i obtuzitatea, Montresor își permite chiar să se joace puțin cu focul. Îi cere lui Fortunado să renunțe la efort, întrucît locul e prea umed (o altă bizarerie, să spunem, "venețiană": catacombele se află sub apă, sub un rîu mai precis, iar pereții lor sînt, ca atare, plini de igrasie!). Plusează ipocrit: "Ești bogat, respectat, admirat, iubit, ești fericit, cum am fost și eu odată." Să pretindem, și de data aceasta, că
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ești fericit, cum am fost și eu odată." Să pretindem, și de data aceasta, că nu am înțeles prea bine ce vrea să zică Montresor (ceea ce, de altfel, nici nu este departe de adevăr), dar să păstrăm detaliul undeva în "catacombele" creierului nostru analitic! Și el ne va fi de folos mai tîrziu. Orgoliosul Fortunado devine, previzibil, incitat de asemenea remarci și solicită imperios să-și continue expediția către vinul de Amontillado. Pe parcurs, se mulțumește să bea orice altceva găsește
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
rîndul nostru, că nu le-am auzit sau că nu le-am citit cu atenție. Puțin mister nu strică analizei noastre. Se leagă mai bine de atmosfera creată de Poe în povestire. Eroii ajung în punctul cel mai îndepărtat al catacombelor, acolo unde, în interiorul unui zid, Montresor pretinde că s-ar găsi mult-căutatul recipient bahic. Fortu-nado introduce, lacom, mîna în nișa indicată, iar Montresor îl "prinde" de cealaltă cu un lanț (ce iese din zid) dinainte pregătit. Bufonul beat este, finalmente
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al unui complex muzeal cuprinzând douăsprezece muzee și case memoriale: "Dosoftei", "Vasile Alecsandri", "Constantin Negruzzi", "Mihai Eminescu", "Ion Creangă", "Vasile Pogor", "Nicolae Gane", "Mihail Sadoveanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", "G. Topîrceanu", Muzeul Teatrului. O altă clădire, anexă, protejează rețeaua de catacombe, cuprinzând hrube de veac XVI, folosite în diverse scopuri (refugiu, depozitare etc.).35 La începutul anului 2002, au fost inaugurate Galeriile "Pod Pogor-fiul", printr-o inspirată valorificare a podului casei. Construit într-o manieră modernă, cu o polifuncționalitate propice deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Stăpână pe conceptele vehiculate, înainte de a se aventura pe spinosul teritoriul autohton, Liliana Naclad rememorează succint parcursul istoric și tipologiile discursului religios fondator, apostolic, epistolar, patristic. Abia apoi își îngăduie să evoce supraviețuirea, în condiții de persecuție demne de timpul catacombelor, a discursului religios românesc dintre 1944 și prăbușirea comunismului. Și, sub inspiratul titlu Un Patriarh, o Biserică, două perioade istorice, comentând sinusoidele trudnicei tranziții de la dictatură la originala noastră democrație, autoarea evocă, lucid și, mai ales, cu dreaptă măsură, inegalabila
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Domnului" . Am avut o Biserică mărturisitoare și ar trebui să purtăm recunoștință veșnică celor ce au făcut posibilă pe de o parte existența ei ca instituție, pe de altă parte celor care, din închisorile comuniste, au luminat, asemeni martirilor din catacombe, viața noastră creștină. Sunt mulți pe care doar Dumnezeu îi cunoaște, însă nu putem trece cu vederea câteva mari nume: Părintele Ilie Lăcătușu, Valeriu Gafencu, Elisabeta Rizea, Nicolae Ciolacu, Mircea Vulcănescu, Pr. Gherasim Iscu, Pr. Ioan Negruțiu, Dumitru Bordeianu, Costache
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și responsabilitățile sunt multiple, vinovățiile sunt distribuite, iar nuanțele de gri predomină, în dauna albului și negrului. Pe baza materialului documentar accesibil până în prezent nu se poate vorbi de existența unei rupturi între o "Biserică oficială" și o "Biserică a catacombelor". Evident, în interiorul instituției ecleziastice au existat numeroase divergențe, chiar dispute, dar care nu au condus la schisme, la rupturi de corpul Bisericii, spre deosebire de situațiile din alte state foste comuniste. Documentele arată că a existat adesea o strânsă legătură între activitatea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
3. Padova, joi, 13. 14 Florența, vineri seara, 8. Pisa, sâmbătă, 15. Fiesole, duminică, 16. -"- marți, 18, dies Ille (Cascinele). -"- miercuri, 19, Viale. Joi, 20, ora 3, Roma. (Vineri), 21, Quirinalele. Sâmbătă, 22, Tivoli. Duminică, 23, Nemi. Luni, 24, Ostia, catacombe. Marți, 25, Neapole, Solfatari. Miercuri, 26, Pompei. Joi, 27, Capri. Vineri, 28, Veneția, 12 noaptea. Luni, 1, plecare. Marți, 2, Buc, ora 12 noaptea. Reîntoarcerea din Italia". Oricâte conjecturi am face asupra mobilului ascuns al intempestivului voiaj, discreția criticului ne
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
legate de cultul mortuar și de viața de apoi. Picturile Egiptului antic înfățișând scene din viața celor decedați, ca și portretele funerare ale artei elenistice, statuile etrusce cu caracter funerar, măștile mortuare ale romanilor, și nu în ultimul rând, imageria catacombelor creștine, toate acestea poartă încărcătura spirituală a trecerii dinspre viața lumească, efemeră, spre cea eternă, imaginile create producând "un transfer de suflet între reprezentat și reprezentare"275. Régis Debray justifică această idee prin însăși atitudinea specifică determinată de conștientizarea firii
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
referire la un portret al apostolului Ioan, deținut și tratat cu venerație de un discipol al acestuia. 372 Leonid Uspensky, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Anastasia, București, 1994, p. 38. 373 Printre imaginile simbolice regăsite cu predilecție pe pereții catacombelor, acolo unde creștinii practicau cultul funerar, se numărau: peștele, ancora, tridentul, cheia egipteană, pheonixul, porumbelul, păunul, vița de vie, mielul ș.a. (Cf. Frédérick Tristan, Primele imagini creștine, Editura Meridiane, București 2002, pp.15-131). Simbolul peștelui avea o semnificație cu totul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
îți este acordat ție Petronius. Maestru al templului lui Osiris, Petronius ești uns ca Preot al rozei cruci. Horus se topi absorbit de lumina eternă. Noul cavaler preot al rozei cruci, își mișcă spontan brațele. Începu să leviteze. Ieșind din catacombele piramidei, se înălță ceva mai sus de vârfurile piramidelor, survolând spațiul sacru, îndreptându-se spre templul lui Osiris la Teba. Pastoforii, hierofanții și neocorii îl așteptau. MAGICIANUL 1 Împăratul caldeean Nabucodonosor trecu prin sabie și foc Iudeea, după care părăsi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Se urcă către tâmplă în nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormântul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mână de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de ghiață în noapte-nfășurat Cu giulgiul nepăsării, un fulger iaca trece Și de-a virtuții raze tot templu-i decorat. În nimbul ce-ncunună mormântul se zărește: Lipnițul, Grumăzeștii și Balta și Ciceu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și apoi de temniță al ziariștilor inculpați, își deconspiră, prin depoziție, statutul de informator. Coroborând informațiile oficiale cu altele autobiografice argheziene, cercetătorul conchide cu obiectivitate: "Istețimea agentului copoi delator de a se strecura printre redactorii Gazetei Bucureștilor și apoi în catacombele de la Văcărești a restructurat ideile poetului și publicistului despre libertate, conștiință și omenie, înclinând voluntar spre aerul glacial al mizantropiei"126. Odată cu acest conflict, divergențele, in crescendo, cu Nicolae Iorga și cei de la Neamul românesc se vor redefini însă pentru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Micene, cu măști funerare din aur, 1500. Frescele debordând de viață din necropolele etrusce, 800. Alaiurile bocitoarelor din prima ceramică grecească, în aceeași perioadă. Frescele cu Pluto și Persefona din mormântul regelui Filip al Macedoniei, 350. Basoreliefurile din mormintele romane. Catacombele creștine. Necropolele merovingiene din secolul al VI-lea, cu fibule de aur în formă de păsări. Raclele cu oseminte, relicvariile din Evul Mediu timpuriu. Gisanții de bronz din secolul al XI-lea, măștile din cupru aurit din secolul al XIII
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tardivă și secundară. Imageriile nemuririi (fiindcă abia de curând morții din Occident mor pentru totdeauna) au precedat doctrinele supraviețuirii. Unde apare, în secolul al IV-lea, iconografia creștină, care nu era prevăzută în programul Părinților Bisericii? Pe sarcofage și în catacombe. Și ce relatează aceste alegorii încă abstracte? Triumful credinței asupra morții, învierea lui Christos, supraviețuirea martirilor. Primele imagini ale acestei credințe noi care afirma că refuză imaginea au fost stimulate de miturile biblice ale nemuririi sufletului. Ideea de nemurire nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nostru conservator: îmbălsămătorul. Prima piesă "art deco", recipientul pentru rămășițe, canopă, urnă, crater sau casetă. Nici măcar adepții lui Christos n-au putut rezista pulsiunii imaginare, deși făcuseră din interdicția lor mozaică un semn al diferenței în interiorul unei romanități idolatre. De la catacombă la bazilică, apoi la capelele medievale, acele "camere cu relicve" (Duby), vedem scheletul "ieșind" de sub pământ și crescând, înălțându-se în slavă, printr-o succesiune de încastrări. Tibia sau viscerele uscate ale sfântului local cer un relicvariu; deci un oratoriu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spectru ce acoperea condiția umană în toată amploarea ei, nelăsându-te să știi niciodată dacă în clipa următoare te vei întâlni cu un clochard sau cu un prinț, cu cel umil sau cu semețul din el, cu cel hârșit prin catacombele vieții sau cu spiritul înalt, apt de severe geometrii morale? Dacă, în acest etern travesti, purtarea lui nu putea fi dinainte ghicită, judecata, în schimb, rămânea totdeauna neclintită și mergea întotdeauna, fără abatere, la țintă. I-am povestit odată cum
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
zborul și să-și păstreze strălucirea expresiei. Singurele exemple care-mi vin în minte, în afară de 14 Nietzsche, sunt Huizinga, Heinrich Zimmer, Auerbach, poate Erwin Rhode. Ca mare elenist ce era, Petru Creția a pătruns și a locuit lungă vreme în catacombele unui timp mort și ale unei limbi moarte. Câți filologi mai ies vii din această lume a umbrelor? Și câți, mai ales, le mai pot învia pentru noi? GABRIEL LIICEANU lămurire preliminară Cele două studii cuprinse în acest volum, toate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
spectru ce acoperea condiția umană în toată amploarea ei, nelăsându-te să știi niciodată dacă în clipa următoare te vei întâlni cu un clochard sau cu un prinț, cu cel umil sau cu semețul din el, cu cel hârșit prin catacombele vieții sau cu spiritul înalt, apt de severe geometrii morale? Dacă, în acest etern travesti, purtarea lui nu putea fi dinainte ghicită, judecata, în schimb, rămânea totdeauna neclintită și mergea întotdeauna, fără abatere, la țintă. I-am povestit odată cum
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ia zborul și să-și păstreze strălucirea expresiei. Singurele exemple care-mi vin în minte, în afară de Nietzsche, sunt Huizinga, Heinrich Zimmer, Auerbach, poate Erwin Rhode. Ca mare elenist ce era, Petru Creția a pătruns și a locuit lungă vreme în catacombele unui timp mort și ale unei limbi moarte. Câți filologi mai ies vii din această lume a umbrelor? Și câți, mai ales, le mai pot învia pentru noi? GABRIEL LIICEANU lămurire preliminară Cele două studii cuprinse în acest volum, toate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în afara pățaniilor mărunte la autostop - Anna, temându-se de un un napolitan și de însoțitorul acestuia, mi-a strecurat pe furiș briceagul ei elvețian - și de întâlnirea cu călugăr capucin bărbos, care ne-a arătatcu mândrie și râzând răsunător, în catacomba de care avea grijă, colecția lui de cranii umane așezate unul peste altul, nu mi-a rămas decât vizita la pictorul, venerat de noi, Giorgio Morandi. Eram destul de tineri și de obraznici ca să întrebăm de casa acestuia din Bologna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sau matur, cînd întreg, cînd multiplu. Stupefiat de multitudinea vîrstelor ca de tot atîția „eu“. Întinerind iarăși: tînărul V., erectil fără liniște, căutînd mereu altceva: datorie, plăcere, plictiseală. Nimic nu te mai mulțumește odată ce a început Căutarea. Colinzi deșerturi și catacombe, escaladezi sublimul și storci sferele venale. Și deși nu găsești, tot reușești ceva: te-ai pierdut puțin cîte puțin, pe unde ai colindat, ai mînjit lumea infectă cu tine și acum nu mai vezi nimic cînd te privești în oglindă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Elena Marin Alexe Ieri m-am rătăcit în catacombele inimii mele, fără lumină, flămândă, uscată de sete, cu buzele arse de chin, până târziu spre apus, când ultimele săgeți ale soarelui muribund au atins legământul. Trezit, sufletul respira ușurat, scuturându-se de zdrențele incertitudinilor. O clipă mi-a fost
Prin catacombe by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83273_a_84598]
-
sfătoși, oricând pregătiți să-ți recite din Coșbuc. Oamenii se întorceau în facultate și după 20-30 de ani de la absolvire, convinși că fac ce trebuie. Pe unii îi mai găseai prin bibliotecă, uitaseră să copieze ceva. Biblioteca arăta ca o catacombă. Hruba te îmbia mai degrabă la comemorări, decât la învățătură. Cărțile se lipeau de pereți, reci și îmbălsămate. Majoritatea putrezeau prin cotloane și adâncituri întunecoase, unde doar bibliotecarele cu vechime reușeau să se mai descurce; când răsfoiai paginile, n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]