367 matches
-
seamă... Cine e? Îl cunoști de mult? ― Hu, acum l-am văzut pentru prima oară. Era în hol și mi-a oferit c revistă. Am impresia că-mi face curte. Mi-a spus că locuiește la al doilea. ― Cum, tu catadicsești că stai de vorbă cu bărbați suspecți pe care-i cunoști întîmplător prin hoteluri? ― Nu înțeleg! Ce rău am făcut cu asta? ― Nu-mi place să faci cunoștințe singură. Acum înțelegi? Și mai cu seamă cunoștințe dubioase. ― Mai întîi nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
celor două liceene. "În ce clasă sunteți?", le-a întrebat. Dar ele, nimic, nicio reacție. Sloi de gheață. Erau frumoase și plictisite și nu-i dădeau nicio atenție. "A unsprezecea?", a insistat bătrânul vagabond. "A douăsprezecea?" Una dintre liceene a catadicsit să dea rece din cap, privind ostentativ în altă parte; cum s-ar zice: mda, ești pe-aproape, insistă. Era ca și cum bătrânul vagabond le-ar fi întrebat: ce carte citiți, domnișoarelor? Și ele i-ar fi arătat plictisite coperta: poftim
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vorbă pe canapeaua de culoarea porumbului, motanul roșcat care tot încercase să-i atragă atenția Ioanei, ba torcând frenetic la picioarele ei, ba mieunând în răstimpuri pe un ton sfâșietor, sfârși prin a-i sări în poală. De-abia atunci catadicsi ea să-și treacă dege tele prin blana lui ruginie. — Ce rol au avut animalele în viața ta? am întrebat-o, observând încântarea care-l cuprinsese deodată pe mota nul Petrușka. — Am atâtea povești să-ți spun despre iubitele viețu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
stătuse! Bătuse, știau bine, la ora nouă și patru minute, iar acum arăta nouă și treizeci și șapte și era amiază! După ce că nu vestise nimic, se mai și stricase! O rablă! Meșterul se făcea că habar nu are. Nici nu catadicsea să se arate. În atelier nu era; probabil că își făcea de lucru în cealaltă încăpere. Ori se urcase în pod, la hulubi. Au început să-l strige în cor. Nu aveau de gând să îi facă rău, se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Se apropie de măsuță, ocupă scaunul din spatele ei și îmi făcu semn să iau loc. Ceilalți continuară să stea în picioare. Amănunt care nu-i spuse nimic. Așa cum nu-i sugeră nici faptul că inculpatul ședea deja și că nu catadicsise să se ridice la venirea sa. Nimic nu mi se înfățișa normal. Totul își pierduse firescul. Parcă m-aș fi trezit într-o realitate întoarsă pe dos. O stranie tulburare mă încercă. Ori ăștia nu mai sunt în toate mințile
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
puse celuilalt sub nas un document bătut la mașină. Funcționarul îl parcurse în tăcere de două ori, apoi își drese glasul și tuși, potrivindu-și mai bine ochelarii, care-i alunecaseră pe nas. În cele din urmă, după ce se dumiri, catadicsi să spună: Tovarășul ministru e ocupat și nu vă poate primi... Lăsați aici o cerere și reveniți peste o săptămână-două... Și, cu un dispreț suveran, vru să-i dea o coală de scris, dar Sever refuză, lăsând coala să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
De-asta vă ține partidul și guvernul la școală?... Iar dumitale, tovarășe, continuă vigilentul, întorcându-se cu trupul lui mătăhălos spre tânărul poet, cine ți-a permis să faci aici agitație dușmănoasă?... Poetul se uită o clipă la matahală, apoi catadicsi să spună, ridicând nonșalant din umeri și privindu-i pe studenți, cu aerul că doar lor merita să li se adreseze: Haideți acasă, măi băieți, că aici s-a stricat atmosfera! după care, salutându-i pe toți cu un mucalit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de oboseală. Domnia ta niciodată nu poți fi găsit. De sub braț scosese o foaie mare, făcută sul, pe care se tot căznea să o desfășoare sub ochii lui Dante. — Poate pentru că mă ocup cu ceva, replică poetul cu răceală, fără să catadicsească a privi spre foaie. — Dar priorii nu ar trebui să se Îndepărteze de Palat, pe timpul mandatului... știi asta. — Așa spune norma. Dar viața iubește excepțiile, i-o reteză Dante, deranjat de acel contratimp. Ce-i așa de important? — Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
yoga de multă vreme? Lulu n-a zis nimic și, o clipă, m-am întrebat dacă vorbele mele vor rămîne în aer, așa cum se întâmplase și în lift. Ea s-a întors și s-a uitat la mine. Apoi a catadicsit să vorbească, aruncându-mi cuvintele de parc-ar fi dezgustat-o la fel de mult pe cât o dezgustam și eu. — Claire, oamenii nu „fac“ yoga, oamenii „practică“ yoga. și nu totul e o competiție, știi? mi-a răspuns ea iritată, agățându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
unei curviștine n-o poate digera: cea dintre un penis vîrtos și niște ciorăpei bine mulați pe glezne. O auzi ridicîndu-se tiptil în vîrful picioarelor, îndreptîndu-se repejor spre toaletă, dar nu se întoarse, hotărît s-o ignore pînă ea va catadicsi să-i răspundă la acea întrebare care îl frămînta de cîțiva ani de zile, mai precis de cînd Marele Cîrmaci, Geniul din Carpați, Comandantul Iubit, Părintele Poporului fugise cu elicopterul acela manevrat de trădătorii de neam și țară, ca mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Unității îl latră o droaie de cîini flămînzi, îi dau tîrcoale mîrîind, plini de bale, zburliți, nici vouă nu vă mai aruncă nimeni de mîncare, se gîndește pînă ce soldatul de gardă îl recunoaște în sfîrșit, coboară din post și catadicsește să-i deschidă. Cu ce treburi pe la noi, dom’ Regizor? încearcă să fie amabil, o mică chermeză cu băieții? se uită la ceas, nu e cam devreme? La ora asta unitatea e încă plină de tot felul de nepoftiți, o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în ușă, doar, doar o să-l audă cineva dinăuntru. — Ce te-apucat? Vrei să rupi ușa? reuși să citească pe buzele lui Timișoara care începu să gesticuleze iritat în dosul geamului, zornăind prin aer un mănunchi de chei. Dacă nu catadicseați să-mi deschideți, pe cuvînt că mi-aș fi luat tălpășița și aș fi scăpat toate plicurile astea la primul coș de gunoi, se oțărî Poștașul dînd să intre. — Să te ștergi bine pe picioare, îi tăie Timișoara avîntul, făcîndu-i
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu înseamnă nimic, i se pare. — Bravo, îmi place că vă dați seama ce am pierdut, zice Roja, actul de prezență, păi ce poate fi mai important decît asta? Cum poți să ai pretenții într-o întrecere dacă nici măcar nu catadicsești să participi? — Cum o fac ceilalți chiar în clipele astea, îi răspunde Curistul, stînd departe de ce se întîmplă în stradă, dînd telefoane peste telefoane, apăsînd pe butoanele care trebuie. — E simplu, zice Părințelul, am sperat degeaba că o să găsim o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pus să mă opresc exact la Oltenia, cînd Victoria era la doi pași, și nici nu se putea compara cu cocina aia. Unde mai pui că nesimțitul de recepționer m-a ținut un sfert de ceas în frig pînă a catadicsit să se ridice din pat și să-și urnească hoitul pînă la poartă ca să-mi deschidă. Înmărmuri cînd în cadrul ușii apăru Bulgarul cu ochii abia mijiți, umflați se somn, făcîndu-i semn să intre de parcă totul s-ar fi petrecut normal
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fel de-a zice, pentru că noi muncim după program. E lipit pe ușă. Știi dumneata de ce Îi este de trebuință domnului profesor un geamantan? Întrebă calm domnul Zegrea În timp ce zâmbea complice lui Isaak Babel care, la rândul său, zâmbea oricui catadicsea să răsfoiască Armata de cavalerie din raftul cu cărți vechi. Nu știu, păcatele mele, cum să știu, se tângui librarul În mintea căruia bătrânelul putea ocupa cele mai neașteptate funcții. Mai sus de C.L.D.C. Pe cei de-acolo i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
meu, pe baza diferitelor experiențe mistice orientale, că trupul, de fapt, este o închisoare pentru spirit. Și că, o dată spiritul eliberat, el capătă o libertate binecuvântată și că devine, la o scară redusă, nemuritor, asemeni lui Dumnezeu. - Bunică-mea, curălăreasa - catadicsi Genel scârbit să-i descurce - zicea că toți oamenii, când moare, se transformă în niște gândaci. - E discutabil, înlătură spectrul politicos ipoteza. Însă nu această chestiune pe care ați ridicat-o a fost așezată sub contro- 156 DANIEL BĂNULESCU Dinspre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-o noi, tinerii de la «Wattier», cu Wellington și compania...”. Înainte de a-l zări pe Byron, care Își joacă la Început, când sosesc invitații, rolul de gazdă alături de ceilalți „clubiști”, Lady Wilson remarcă nepăsarea ostentativă a lui Brummell. Acesta nici măcar nu catadicsește să se ridice din fotoliu, să salute, să facă reverențe, deși e chiar regele neîncoronat al „Wattier”-ului. Dezinvolta doamnă se apropie apoi, ca atrasă de magnet, de un bărbat Înveșmântat Într-o haină lungă până la pământ, maronie, Încinsă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe care Beyle (Stendhal) a uitat să o scrie și care l-ar fi ispitit pe Montesquieu. Din nefericire, nu sunt nici Montesquieu, nici Beyle, nici vultur și nici lynx; m-am străduit totuși să limpezesc ceea ce mulți nici nu catadicseau măcar să Înțeleagă. Iar rodul acestei deslușiri ți-l dăruiesc acum ție, dragul meu Daly.”2 Întâia ediție a primului tratat de dandysm din lume datorat, iată, unui francez Împătimit de Brummell se epuizează rapid. Și pentru că, În cercurile autorului, tema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe care Beyle (Stendhal) a uitat să o scrie și care l-ar fi ispitit pe Montesquieu. Din nefericire, nu sunt nici Montesquieu, nici Beyle, nici vultur și nici lynx; m-am străduit totuși să limpezesc ceea ce mulți nici nu catadicseau măcar să Înțeleagă. Iar rodul acestei deslușiri ți-l dăruiesc acum ție, dragul meu Daly. Ție Îți dedic acest studiu despre un om care și-a datorat celebritatea eleganței, tocmai ție, pentru că simți grația ca o femeie și ca un artist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o podoabă. O ducesă Îi spunea În plin bal fiicei sale, riscând să fie auzită (știut fiind câtă trufie presupunea un titlu În saloanele londoneze), să-și controleze cu grijă ținuta, gesturile, cuvintele, dacă, din Întâmplare, domnul Brummell ar fi catadicsit să i se adreseze. Căci, În această primă etapă a vieții sale, el se mai amesteca Încă prin mulțimea dansatorilor de la baluri, unde cele mai frumoase mâini zăceau așteptând-o pe a sa. Mai târziu, Îmbătat de poziția extraordinară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Cred că s-a întors în satul ei din Castilia, ca să-și sfârșească zilele printre ai săi. Adăugă apoi cu jumătate de gură: — N-ar fi trebuit să plecăm niciodată din Granada. — Poate că ne vom întoarce acolo. N-a catadicsit să răspundă. Mâna ei a măturat aerul din fața ochilor, alungând parcă o muscă stăruitoare. — Cere-mi mai degrabă noutăți despre fiica ta. Chipul i s-a luminat. Al meu așijderea. — Așteptam să-mi vorbești tu despre ea. Nu îndrăzneam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
oarecare bucurie sau surpriză, la această veste cât se poate de oficială, am fost profund înciudat. Harun păru brusc preocupat de o pată de noroi de pe marginea mânecii sale bufante. După ce frecă și suflă peste ea ca să șteargă orice urmă, catadicsi să rostească, într-o notă de pioasă frivolitate: — Între Roma și Constantinopol, spui tu? Și în ce scop? — Al păcii. N-ar fi minunat ca, jur-împrejurul Mediteranei, creștinii și musulmanii să poată trăi și face negoț împreună fără războaie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de voiaj gri-petrol, de a căror culoare distinsă eram foarte mândru, fie și numai pentru că aduceau o oarecare variație În aglomerația monotonă de negru și bej care Îmi defila prin față. Mai exact, ar fi putut aduce, dacă mai și catadicseau să apară - fapt ce Întârzia inexplicabil. Banda transportoare efectuase deja două rotații complete - Îmi luasem ca reper o valiză de un roșu strident, al cărei posesor nu părea să se grăbească -, numărul bagajelor se Împuțina văzând cu ochii, dar nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
arate mai preocupată de lista de coduri, varianta descifrată, pe care o tot parcurgea cu privirea de la cap la coadă și retur. Mă cam vexa cu chestia asta, dar nu Într-atât Încât să-mi diminueze aplombul demonstrativ. Când a catadicsit să deschidă gura, am avut surpriza să constat că mă urmărise cu mai multă atenție și interes decât lăsase să se vadă. - Și eu Încep să cred că n-avem de-a face cu mai multe parole. Comoara este una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
toată mișculația. Pentru ce toate astea? Uite-așa, ca un bobârnac, ca o leapșă trasă fandoselilor strepezite ale criticilor noștri care fie o vor ignora, fie o vor expedia din vârful buzelor În derizoriul maculaturii comerciale, asupra căreia dumnealor nu catadicsesc să se aplece pen’ că s-ar compromite, mă-nțelegi; ei se ocupă de capodopere, de chestii abisale, fundamentale și național-universale, că de-aia pică mapamondu-n posterior de-atâta problematică majoră când la București apare ultimul bestseller În 350 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]