330 matches
-
aceleași semne și alunițe, ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului.“ Această definiție este valabilă, schimbând doar numele provinciei romane, și pentru oricare dintre celelalte limbi romanice surori: sarda, italiana, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza (dalmata a dispărut la sfârșitul secolului 19, prin moartea ultimului vorbitor). Trebuie, așadar, să nu uităm că limba română continuă latina, asemenea celorlalte limbi surori, dar, evident, cu multe schimbări, în urma evoluției firești la care este supusă orice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Pe mine, apariția subită a lui Fumero În relatarea părintelui Fernando Ramos mă Înghețase, Însă efectul asupra lui Fermín fusese fulgerător. Pălise și mîinile Îi tremurau. Mi-a scăzut tensiunea, improviză Fermín cu un firicel de voce. Uneori, clima asta catalană ne mortifică pe noi, cei din sud. — Pot să vă ofer un pahar cu apă? Întrebă preotul, consternat. — Dacă luminăția voastră nu vedeți nici un inconvenient... Și poate și o ciocolățică, pentru treaba cu glucoza... Sacerdotul Îi turnă un pahar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
argentinian a fost, și-a cântat patria preocuparea sa constantă), pământurile natale și tradițiile naționale. Lull, Ramón. Numele catalan corect al Fericitului este Ramon Llull (În spaniolă, Raimundo Lulio). Scriitorul catalan (1235-1315) este considerat făuritorul limbii poetice, literare și filosofice catalane. În tinerețea laică, a cultivat poezia trubadurescă, care nu s-a păstrat. În urma unei crize spirituale, În jurul vârstei de 30 de ani, renunță la familie, Își vinde bunurile și se dedică vieții contemplative. Studiază filosofia, limba arabă și filosofia Islamului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
iluminat. Combate doctrina lui Averroes la Paris și predică În sinagogile din Catalonia. Face planuri pentru recucerirea Locurilor Sfinte. Lapidat În Tunisia, moare pe nava care Îl readuce acasă. Se păstrează 243 de opere ale sale, scrise În latină și catalană, dintre care cele mai importante sunt: Árbol de la ciencia (Arborele științei), Libro del gentil y de los tres sabios (Cartea păgânului și a celor trei Înțelepți), Libro de contemplación (Cartea Contemplării) etc. Lunfardo. Argoul (probabil < fr. lombard) delincvenților (care și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
însă că în ultimele decenii am avut mai mult succes în străinătate decât în țară. Ultima mea carte de versuri, Patria mea A4 a fost tradusă până acum în engleză, spaniolă, italiană, iar la toamnă va apărea în poloneză și catalană. A.-I. P.: Personal, dintre propriile scrieri, aveți vreuna care vă este cea mai dragă sufletului? A.B.: Volumul de nuvele Proiecte de trecut. A.-I. P.: Obișnuiți să recitiți, peste ani, ceea ce scrieți? A.B.: Foarte rar, dar, când
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o fundație care să realizeze și să administreze proiectul Memorialului Sighet, adoptat de înaltul for internațional"520. Sigle și abrevieri art. = articulat; cap. = capitolul; cf. = conform; ed. cit. = ediția citată; et./ etim. nec. = etimologie necunoscută; fr. = franceză; gr. = greacă; kat. = catalană; lat. = latină; op. cit. = opera citată; M. O. = Monitorul Oficial; n. = nume; n. p. = nume propriu; n. n. = nota noastră; n. r. = nota recentă; ngr. = neogreacă; nr. = numărul; op. cit. = opera citată; orig. nec. = origine necunoscută; p. = pagina; pl. = plural; pol. = poloneză; prov. = provensală
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și Barcelona fiind singurele cu mai mult de douăzeci de locuri. Sistemul este astfel părtinitor în favoarea celor două mari partide naționale, dar este și destul de acceptabil pentru partidele naționaliste sau regionale, care sunt puternic înrădăcinate în provincii; astfel, partidele naționaliste catalane sau basce sunt bine reprezentate în parlament. Pe de altă parte, partidele mai mici al căror sprijin este disperat, precum partidele comuniste și de centru, începând cu anul 1982, nu sunt bine reprezentate. Sistemele electorale precum cel spaniol au un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și s-a răspândit larg în corpul social. Cea de-a doua noțiune, mai psihologică, este încă puțin cunoscută în Franța, dar e foarte în vogă pe plan internațional, de mai bine de douăzeci de ani (Smith, Morita, Junger-Tas, Olweus, Catalano și Slee, 1999), chiar dacă e supusă unor critici. Delincvența, ca și violența, poate fi într-adevăr concepută ca o suită de delicte izolate fără legături logice obligatorii între ele. Acest fapt este valabil îndeosebi pentru experiența victimară în delincvența de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
criminelles, PUF, Paris. HAWKER D.S.J., BOULTON M.J. (2000). "Twenty years research on peer victimization and psychosocial maladjustment: A meta-analytic review of cross-sectional studies", Journal of Child Psychiatry and Psychiatry, 41, pp. 441-455. HAWKINS J.D., HERRENKOHL T.I., FARRINGTON D.P., BREWER D., CATALANO R.F., HARACHI T.W., COTHERN L. (2000). Predictors of School Violence, OJJDP, Washington DC. HELLMAN D.A., BEATON S. (1986). "The pattern of violence in urban public schools: The influence of school and community", Journal of Research in Crime and Delinquency
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1998, pp. 123-151. PERRY D.G.. WILLIARD J.C., PERRY L.C. (1990). "Peers' perception of the consequences that victimized children provie agressors", Child Development, 61, pp. 1310-1325. PINÇON M., PINÇON-CHARLOT M. (1997). Voyage en grande bourgeoisie, PUF, Paris. POSEY R., WONG S.. CATALANO R., HAWKINS D., DUSENBURY L., CHAITH.I P, (2000). Communities That Care Prevention Strategies: A Research Guide to What Works, Developmental Research and Programs, Inc, Seattle, WA. POUPEAU F. (2003). Une sociologie d'état. L'école et ses experts en
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Odile Jacob, Paris. SHAMAN L.W., FARRINGTON D.P., WELSH B.C., LAYTON MACKENZIE D. (2002). Evidence-Based Crime Prevention, Routledge, Londra/New York. SMITH P.K., SHARP S. (1994), School Bullying: Insights and Perspectives, Routledge, Londra. SMITH P.K., MORITA Y., JUNGER-TAS J., OLWEUS D., CATALANO R., SLEE P. (ed.), (1999), The Nature of School Bullying, A Cross-National Perspective, Routledge, Londra. SMITH P.K. (ed.) (2002). Violence in Schools: The Response in Europe, Routledge, Londra. SMITH P.K., COWIE H., OLAFSSON R.F., LIEFOOGHE A.P. (2002). "Definitions of bullying
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
situații concrete adunate din toată lumea: 1) dispariția a numeroase limbi și dialecte (în studii și documente internaționale este citată deseori Franța cu câteva limbi, importante în istoria ei, socotite fără un statut sau o protecție legală: basca, bretona, corsicana, occitana, catalana, alsaciana, flamanda etc.); 2) neliniștea unor populații însemnate numeric în ceea ce privește salvgardarea tradițiilor acestora, menționându-se numeroase cazuri concrete în Noua Zeelandă, în unele regiuni de coastă din Australia și chiar din America de Nord, în țări din America Centrală etc.; 3) creșterea proeminenței culturale
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
unguri, macedoneni, musulmani, germani, rromi, români, ruși, ruteni, slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata, greaca, franceza, franco-provensala, friuliana, ladina, occitana, sarda și slovena; în raport s-au făcut referiri și la rromi, ca minoritate fără legătură cu un teritoriu 20;Federația Rusă nu a stabilit o listă a minorităților și nu ia o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui Reinhart cap. = capitol cat. = catalană CAUS = morfemul cauzativ zero, în accepția lui Pesetsky (1995), Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) CP = Complementizer Phrase (engl.), grupul complementizatorului CRE = construcție reflexivă ergativă D = categoria funcțională determinant DP = Determiner Phrase (engl.), grupul determinantului D-Structură = structură de adâncime Dat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legat de selecția auxiliarului este acordul participiului perfect. Mackenzie (2006: 162) arată că acesta este un fenomen foarte răspândit în limbile romanice, dar foarte sărăcit sau absent în limbile care au pierdut auxiliarul 'a fi' (excepție de la această regulă este catalana, care a pierdut auxiliarul a fi, dar a păstrat acordul la persoana 3). Belletti (2001)18 analizează acordul participiului perfect ca fiind obținut printr-o relație specificator−cap, într-o proiecție joasă a acordului participial; acordul între subiect și participiul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2006: 70) arată că, în spaniolă, unde nu există testul selecției auxiliarului, nici testul cliticizării partitive, compatibilitatea cu subiectele "nude" este considerată ca fiind un diagnostic primar al inacuzativității − Aranovich (2003)27, Mendikoetxea (1999)28. Testul e valabil și pentru catalană, portugheză și italiană. Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 6) preiau de la Belletti (1988)29 și Alsina (1996)30 ideea că numai obiectele verbelor tranzitive pot fi realizate ca nume nude indefinite, pe când subiectele, nu, de unde rezultă că inacuzativele acceptă ca unicul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
c) atribuirea unei localizări, prin construcție prepozițională (Juan está en Jaca 'Juan este la Jaca'). În limbile spaniolă și portugheză se folosește estar pentru localizarea indivizilor, iar pentru localizarea obiectelor, estar dacă sunt mobile și ser dacă sunt statice. În catalană, italiană și română, în contextele de localizare, atât pentru indivizi, cât și pentru obiecte, se folosește verbul moștenit din esse (Cartea e pe masă). Deși în bibliografia consacrată problemei este prezentă ideea că existența unei delimitări temporale impune uzul verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spaniola, în care ser este asociat cu predicația de individualizare și estar, cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe copulative este oscilant, constantă fiind totuși selecția sistematică a verbului esse pentru fixarea în timp a unui eveniment. Deși considerarea lui a sta ca verb copulativ în română nu este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Procesul de desfășurare al naționalismului catalan se relevă a fi clasic; originea lui situată în reacțiunea îndelung amînată față de pierderea privilegiilor fostului regim va fi completată prin dinamica etnoculturală ce se va manifesta și aici în secolul al XIX-lea. Catalana rămăsese limbă oficială pînă la venirea Bourbonilor în Spania, în 1712, la fel cum și provincia își păstrase scutirile fiscale și instituțiile administrative sau judiciare separate (les fueros). Sentimentul de privare de drepturile ancestrale va fi însă temperat după 1750
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o linie conservatoare și romantică lipsită de orice agresivitate. Și dacă, după 1901, Liga regionalistă a arătat mai multă fermitate în revendicările sale, acestea nu aveau caracter separatist și rămîneau compatibile cu ideea de cooperare cu cele-lalte formațiuni politice non catalane. În sfîrșit, regularitatea acestei evoluții care culminează între 1914-1923 cu recunoașterea unui Mancommunitat al Catalaniei ce beneficia de o autonomie financiară extinsă nu va fi tulburată mai în profunzime decît prin cele două dictaturi ale generalilor Primo de Rivera și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
limba bască nu era practicată decît de o minoritate situată în doar cîteva zone, ceea ce a făcut ca afirmarea identității basce, la acest nivel, să ia forma unei acțiuni de cucerire în raport cu puternica rezistență spaniolă. Totodată, elitele politice și economice catalane s-au raliat mișcării autonomiste, lărgind-o și dirijînd-o pe o cale mai moderată. Omologii lor basci, dimpotrivă, au ignorat naționalismul, pentru a rămîne fideli intereselor lor față de spanioli. În felul acesta, activismul separatist a devenit, în Țările basce, afacerea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
catalan care produceau teamă noii Spanii."406 Însă, acest antrenament artificial s-a produs în contexte lingvistice sau istorice mai mult sau mai puțin propice. Ținutul Valenciei s-a putut folosi de persistența relativă a limbii, de altfel derivată din catalană. Insulele Baleare au beneficiat de același factor generat de extinderea unei zone cata-lofone ce numără 7 sau 8 milioane de locuitori. În plus, situația lor de insulari n-a făcut decît să accentueze atracția față de un regim autonom. O astfel
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
El Orden, Las Replesalias, El Municipio Libre sau La Revista Social. Socialismul a contribuit la creșterea numărului de ziare cu El Socialista, La Lucha de clases (Bilbao, 1984), La Aurora social (Asturias), La Guerra social și La República social (ambele catalane). Publiciștii catolici au încurajat și dezvoltat mijloacele de comunicare catolice, în ideea de a realiza un adevărat apostolat prin intermediul presei. În diferite provincii ecleziastice, episcopii au publicat pastorale colective, evidențiind gradul de limitare al mijloacelor catolice și nevoia de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În propriile privilegii. BibliografieTC "Bibliografie" Sunt semnalate numai lucrările și articolele cu caracter general. Bayet, J. (1929), Herclé. Etude critique sur les principaux monuments relatifs à l’Hercule étrusque, Paris. Bloch, R. (1976), Prodigi e divinazione nel mondo antico, Milano. Catalano, P. (1966), Contributi alio studio del diritto augurale, Torino. Clemen, C, 1936), Die Religion der Etrusker, Bonn. Cornelia, A. (1978), Il materiale votivo tardo di Gravisca, Roma. Cornelia, A. (1982), Il deposito votivo presso l’Ara della Regina, Roma. Cornelia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care pot fi încadrate în studiul matematic al regulilor de decizie socială. Primele două, Blanquerana (1282-1287) și De arte electionis (1299), aparțin lui Ramon Lull<footnote Despre Lull, McLean nota că: „Era nativ din Palma (Mallorca) și a scris în catalană, arabă și latină. [...] La vârsta de 30 de ani a devenit creștin fervent și și-a devotat întreaga viață muncii misionare și teologiei. În autobiografia sa, Lull scria că, atunci când a fost convertit, a avut o viziune în care Dumnezeu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]