877 matches
-
însă modul în care cele două variabile se asociază sau se disociază nu este ușor de identificat. În această situație analiza de corespondență poate ajuta foarte mult cercetarea. Analiza de corespondență este o metodă de factorizare a variabilelor de tip categorial și de reprezentare grafică a acestora într-un spațiu care dezvăluie asocierea acestora în două sau mai multe dimensiuni. Este o metodă similară analizei factoriale aplicate pentru variabile discrete. Adesea această analiză exploratorie este denumită în literatură ca o reprezentare
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de acest tip, ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate din perspectiva subiectivizată a Vitoriei, rămîn, multe dintre ele, la nivelul accesibilității comune. Ele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Images et représentations..., op. cit., p. 97 Primul cîmp reunește elementele de definiție, indisociabile de obiectul reprezentării. Ierarhia, într-o anchetă a lui Moliner pe marginea RS a afacerii la studenți, este un exemplu de cogniție de acest tip. Această entitate categorială va organiza, în sistemul periferic, scheme de interpretare a acestui obiect. Cîmpul normelor cuprinde "cogniții centrale investite cu o valoare pozitivă sau negativă în ochii indivizilor" (Moliner, op. cit., p. 98). Aceste elemente au o pregnanță evaluativă în măsura în care, aparținînd sistemului central
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în "savanți amatori"". Ibid., p. 53 Mișcarea schimburilor verbale o reproduce pe cea a influenței unei RS, fără a se reduce totuși la aceasta. Cuvintele, activitățile denominative (Moscovici, 1999) și chiar solilocurile copilului presupun o reprezentare prealabilă sau o referință categorială, socială, interactivă, în același timp exterioară și interioară cuvîntului, o imagine, un semnificat, una sau mai multe cogniții în curs de formare. Categorizarea socială, ritualurile, căutarea de consistență sau de explicații, apartenența la grupuri, conceptele de presupus și de implicit
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la "elementele universului semantic al termenului sau obiectului studiat [...], implicite sau latente, care ar fi scufundate sau mascate în producții discursive" (Abric, 1994, p. 66). Aplicarea acestei proceduri este ușoară și permite obținerea unei liste de cuvinte care constituie sistemul categorial al unei reprezentații. Munca de analiză are ca finalitate o mai bună cunoaștere a naturii și structurii asocierilor printr-o abordare semantică (sinteza semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constituie sistemul categorial al unei reprezentații. Munca de analiză are ca finalitate o mai bună cunoaștere a naturii și structurii asocierilor printr-o abordare semantică (sinteza semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să permită clasarea termenilor induși pe teme și sub-teme, calcularea frecvenței lor, co-ocurențe, dispersia, relația de opoziție sau de conjuncție) și lexicală (raport verbe/adjective, termenii cei mai des citați, fluiditate verbală, proporția numărului de termeni diferiți în raport cu totalul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cauzalitate internă sau "eroare fundamentală") al unui accident sau eșec la un examen. Categorizare socială: regrupează diverse abordări ale genezei categoriilor ce compun o RS. Una din grilele teoretice postulează faptul că un colectiv, reprezentîn-du-se social, este locul unei nivelări categoriale (asimilare în intern), în același timp cu opoziția la un alt grup (categorii identitare, create prin contrast cu ce-lălalt). Alte lucrări arată că anumite ansambluri pot produce definiții diferențiate despre ele însele, men-ținîndu-și în același timp o coeziune internă puternică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
accentuată față de anumite grupuri și membrii lor. Constituent esențial al activităților de propagandă, trimite la opozițiile radicalizate în termeni de viață și moarte sau de adevărat și fals, incitînd subiecții spre judecăți grăbite față de un individ, pe baza apartenenței sale categoriale și potențiale la o etnie, statut, religie, naționalitate sau clasă. Sistem de comunicare: ansamblu coordonat de mijloace de producție, de publicuri, de raporturi sociale, de sisteme de RS și de finalități financiare, comerciale, politice, ideologice sau distractive. Sînt reperabile trei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
De altfel, dacă ar exista un rapt atât de puternic încât să decretăm "sfârșitul modernității", nici terminologia însăși prin care descriem epoca modernă în ansamblu nu ar mai prezenta anumite continuități. În sprijinul acestei afirmații vine, spre exemplu, următoarea sistematizare categorială realizată de L. Vlăsceanu (v. Tabelul 2). Se arată astfel faptul că interogațiile fundamentale ale societății contemporane sunt constituite pe dubitația privind căutarea de cale și autodefinirea. Pe de o parte, societatea se dezvoltă pe căi nebănuite, iar pe de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu cât ne apropiem de sfârșitul etapei școlare mici. În psihologia generală gândirea se definește ca un proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea rolului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor. Perioada școlară mică corespunde unui stadiu al dezvoltării pe care psihologia îl numește stadiul operațiilor intelectuale concrete, al sentimentelor morale și sociale de cooperare, operațiilor concrete, care se caracterizează prin raportarea la
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
sunt esențiale și necesare, în acest moment, două gesturi autocritice, reflexive, de situare și adecvare metodologică: 1. Un prim gest este celaladecvării în privința atribuirii unui „conținut“ termenilor-cheie utilizați într-un studiu. Astfel, precizarea înțelesurilor și delimitarea conceptuală ori, după caz, categorială sunt decisive. Nu pot fi utilizați fără discernământ metodologic termeni precum: „experiență“, „sacru“, „ierarhie“, „divin“ etc. Fie se optează pentru utiliza rea lor în registrul comun - plurivoc și deci ambiguu, fie se precizează de la bun început accepțiunea și conotațiile prin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ca matrice stilistică la nivelul inconștientului, ce constituie precondiția de posibilitate a oricărui gest creator autentic (contribuție care nu a fost, până astăzi, pusă în lumină la adevărata ei valoare): „Spiritul uman, complex structurat, posedă deci două feluri de garnituri categoriale complete: categoriile receptivității cognitive și categoriile spontaneității plăsmuitoare. [...] Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. [...] Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale.“ Gestul creator este singurul care poate oferi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în care se manifestă forța totalizatoare a mitului, aceea "(...) cu care el ordonează toate fenomenele percepute la suprafață într-o rețea de corespondențe, de relații de asemănare și contrast" și care se datorează "unor concepte fundamentale în care este corelat categorial ceea ce înțelegerea modernă a lumii nu mai poate reuni laolaltă"227. În alți termeni, această forță unificatoare a mitului este transmisă mai departe, odată cu modernitatea, ideologiei, și de aceea e nevoie de o critică a sa. Prezența spiritului lui Marx
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină care îmbracă teritoriul denominat, în perspectivă diacronică ele apar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
astfel de microunități indivizibile și s-a putut infuza mai ușor pe o suprafață literară imensă, ignorând granițele formale între teritoriile prozei, ale dramaticului și chiar ale poeziei. Și totuși, caragialismul este mai mult decât o înșiruire muzeală de blazoane categoriale este un spirit pervaziv revelat prin străfulgerări proustiene într-o lectură intertextuală a literaturii românești, înțeleasă în sensul borgesian de "mare text". O sintagmă, o situație, un gest al personajului, o particularitate a stilului, etc. activează spontan acea memorie culturală
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de cea mai Înaltă clasă, maestru al camuflajului, multimedaliat, demn, c-un acut simț al onoarei, puternic și-și mai și apără camarazii (asasini). Secundo: lunetistul are de Îndeplinit misiunea patriotică În altă țară, aici, Panama. Victimele, cel puțin, aparțin categorial galeriei ticăloșilor neschimbați din pubertatea lumii: un general autohton rău, deși puțin confuz, nefiind foarte limpede de ce e rău, În fond luptă Într-unul din nenumăratele războaie din America Latină din care nimeni nu Înțelege nimic, și un traficant de droguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
deși lozincile ei vorbesc de o ordine umanitară: aici e Înșelarea, marea capcană În care cad visătorii, fără a se observa că noua ordine pretinde o nu se putea Întemeia decît pe „ura de clasă”. Ca la fasciști: o ură categorială. Dumneavoastră nu știți, n-ați mai apucat, totul ca mersul insidios al șerpilor. Ați plecat Înainte de această cădere totală”. A executat un an și ceva, pînă-ntr-o dimineață de iulie cînd a căzut În timp ce săpa la un mal. Soarele ardea. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vine de nicăieri? - Și-atunci? - Nu-i nici o salvare, domnule Pavel. Un regim la fel de oribil ca și cel al lui Hitler. Ambele Întemeiate pe ură: primul pe ura de rasă, iar cel de-acum pe ura de clasă. Ambele uri categoriale: cale liberă criminalilor, submediocrităților, ariviștilor de toate soiurile, constructorilor de sîrmă ghimpată, ca viitor al omenirii, au și denumit toată zona noastră, prin reflex, altfel nu-mi Închipui, „lagăr socialist”, - lumea imaginată În „lagăre”, vă dați seama? Asta e, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dar când se stinge, se stinge și poporul. Această matrice stilistică, mănunchi secret de puteri eficiente, este de altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală să fie despicată. Spectrul întins de alternative ce stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta de periodizare este o necesitate cognitivă. Un scurt moment autoreflexiv ilustrează din plin această necesitate: inclusiv analiza întreprinsă în rândurile de mai sus operează pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din acest punct de vedere, un fenomen paramodern, echivalabil cu fundamentalismul în religie. Dacă știința și religia se vor voi transmoderniste, asta depinde de asimilarea dinamismului spiritual al timpului. Blaga a dublat categoriile rațiunii cu categoriile abisale, ajungând la spațio-timpul categorial. Simetria spațiu exterior / spațiu interior (matrice stilistică) implică deopotrivă simetria temporală, inversată, însă, căci trecutul apare ca "timp interior" (suflet), pe când viitorul ca "timp exterior" (spiritul). După filosofii transmodernismului, cele patru elemente binare (minte și trup, suflet și spirit) "ne
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
tendința de a minimaliza diferențele dintre membrii aceleiași categorii, dar și de a accentua diferențele dintre membrii unor categorii diferite. Este evident că acest proces de categorizare prin stereotipii funcționează cu atât mai mult la nivelul imaginilor naționale, unde etichetele categoriale aplicate diferitelor grupuri au atașate diverse stereotipii etnocentrice, În funcție de care se constituie atitudinile și comportamentul social În raport cu membrii grupurilor respective. Un alt aspect important al stereotipului se referă la așa-numitul principiu al „percepției selective”. Potrivit reprezentării pe care o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este refererențială anaforică, demonstrativul de identitate are valoare pronominală. Cel care m-a sunat este același. La cazurile oblice am întâlnit doar formele adjectivale, nu și pronumele: Vorbim de mijloace formale diferite de transmitere a aceleiași informații gramaticale de tip categorial (CLR); Înseamnă forma diferită și apoi transmiterea aceluiași sens (CLR). 3. POSIBILITĂȚI COMBINATORII ALE PRONUMELOR DEMONSTRATIVE Analiza statistică făcută demonstrează frecvența mult mai mare a pronumelor demonstrative de apropiere și de depărtare față de cele de diferențiere și de identitate. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
metoda regresiei liniare aplicate în scop predictiv, iar în cel de-al doilea caz, vom vorbi despre metoda regresiei liniare utilizate în scop explicativ. Variabila dependentă trebuie să fie întotdeauna cantitativă, în vreme ce variabila sau variabilele independente pot fi cantitative sau categoriale. În cazul unei regresii cu una sau mai multe VI categoriale, variabilele categoriale vor fi transformate în variabile dummy (care pot lua numai două valori, 1 și 0), iar în acest caz avem o regresie liniară cu variabile dummy. Există
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
al doilea caz, vom vorbi despre metoda regresiei liniare utilizate în scop explicativ. Variabila dependentă trebuie să fie întotdeauna cantitativă, în vreme ce variabila sau variabilele independente pot fi cantitative sau categoriale. În cazul unei regresii cu una sau mai multe VI categoriale, variabilele categoriale vor fi transformate în variabile dummy (care pot lua numai două valori, 1 și 0), iar în acest caz avem o regresie liniară cu variabile dummy. Există două tipuri de regresie liniară, în funcție de numărul de VI: 1.regresia
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]