1,135 matches
-
estetice, cât și funcționale importante la copil, în special la nivelul aparatului dento-alveolar și al bolții palatine, ca și al cavității bucale. Lipsa corectă de ventilație generează o dezvoltare dezarmonioasă staturo-ponderală. Principalele leziuni anatomo-clinice existente la nivel rinosinusal și rinofaringian cauzatoare de malformații dentare sunt: -deviații de sept nazal, -rinita cronică hipertrofică, -malformații labio-velopalatine. -adenoidită cronică. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Urmarea a fost Întreprinderea unor măsuri colective pentru Îmbunătățirea condițiilor de mediu și de trai; ¾ a doua etapă 1880-1900, determinată de descoperirile În domeniul bacteriologiei și medicinii, ce au condus la prevenția și combaterea mai eficientă a principalelor boli infecțioase cauzatoare de moarte. Igienizarea și alimentația corectă a copiilor grație progreselor medicinii, au contribuit, de asemenea, În mare măsură la reducerea mortalității infantile. ¾ a treia etapă - Începutul secolului XX, când Începe să se pună ccentul pe sănătatea mamei ca o condiție
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
așa-zisului principiu care spune: „S] nu le faci r]u celorlalți”? R]spunsul dumneavoastr] va fi unul variat, în funcție de gradul în care credeți c] acțiunile noastre au fost (din punct de vedere moral) greșite, în sensul c] au fost cauzatoare de durere fizic], sau c] durerea cauzat] nu a f]cut vreo diferenț] moral] sau nu a existat un motiv moral pentru a-i cauza durerea fetei. Un exemplu care duce într-o direcție opus] principiului poate reprezenta faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
procese membranare, participă atât chemoautotrofele cât și fotoautotrofele și, în funcție de condițiile de iluminare, ultimele pot avea o pondere chiar mai mare. Totodată, ambele tipuri de autotrofe constituie baza trofică a biocenozei foulingului biologic în cadrul căruia se găsesc multe alte organisme cauzatoare de coroziune dar care nu sunt autotrofe. Și, dacă luăm în considerare și celelalte efecte (mecanice și fizice) ale foulingului biologic, rezultă o contribuție negativă, din punct de vedere tehnologic, a ambelor tipuri de autotrofe. În fața unui aport comparabil al
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
distrugând țesuturile vecine; determină adenopatii și metastaze; determină o simptomatologie generală; recidivează după extirpare. Denumirile tumorilor în funcție de țesutul de origine sunt prezentate în continuare (tabelul 17.1). 17.2. ETIOPATOGENIE Cauzele neoplaziilor sunt, încă necunoscute. Au fost descriși multipli factori cauzatori: fizici, chimici, virali și genetici. Mecanismele prin care aceștia intervin în transformarea malignă nu se cunosc. Se consideră că neoplazia recunoaște o determinare plurifactorială. Identificarea factorilor cauzali și a mecanismelor de acțiune este deosebit de importantă pentru prevenirea cancerului. 1. Carcinogeneza
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
neoplazia recunoaște o determinare plurifactorială. Identificarea factorilor cauzali și a mecanismelor de acțiune este deosebit de importantă pentru prevenirea cancerului. 1. Carcinogeneza este mecanismul prin care un țesut normal este transformat într-un țesut canceros. Au fort descriși numeroși factori (carcinogeni) cauzatori: ereditatea, imunitatea, factori chimici, fizici, biologici, geografici, rasa, alimentația, vârsta, sexul, factori endocrini, stări și leziuni precanceroase. Există multiple teorii care încearcă să explice mecanismele transformării maligne. 2. Ereditatea: Unele cancere par să fie ereditare, întâlnindu-se la mai mulți
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ale proteinelor de structură care vor induce mutații ale diviziunii celulare și ale imunității celulare. Efectul carcinogenetic al acestor substanțe este dependent de doză și timp de expunere. 5. Carcinogeni fizici: Expunerea la diferite tipuri de radiații este reputată drept cauzatoare de neoplazii: razele ultraviolete produc cancere cutanate, radiațiile ionizante sarcoame, leucoze, cancere tiroidiene, iar razele X cancere cutanate, etc. Radiațiile acționează asupra cromozomilor determinând alterarea acestora care conduce la apariția și selectarea clonelor tumorale. Efectul carcinogenetic este dependent de doză
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
va ține seama de întreaga înlănțuire a acestor factori și din multitudinea semnelor morfopatologice pe care le constată cu ocazia necropsiei că și din datele rezultate din examenele complementare va reface întregul scenariu tanatoetiologic, ierarhizând și stabilind interrelațiile dintre factorii cauzatori de moarte, în dinamică tanatogenezei, prin delimitarea rolului acestora în fiecare etapă (Dragomirescu V., 1980Ă. TANATOPATOGENEZA Din multitudinea țesuturilor și a organelor participante la structurarea organismelor animale se desprind că organe cu importanță vitală esențială: creierul, cordul și pulmonii. Prăbușirea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu hemofilie sau haitieni consumatori de droguri intravenoase pot avea manifestări asemănătoare, explicând denumirea de „boala celor 3H” folosită inițial pentru această categorie de imunodepresie. (homosexuali, hemofilici, haitieni). Denumirea de SIDA/AIDS a fost consacrată în anul 1983. Izolarea virusul cauzator de SIDA, a fost realizată în anul 1983 de către Luc Montagnier și a fost confirmată de Robert de Gallo Infecția HIV/SIDA 158 (1984). Denumirea de HIV este utilizată din anul 1986, conform deciziei Comitetului Internațional de Taxonomie a Virusurilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în biopsiile din ganglion, dar nu și în leziunile cutanate. Rolul celulelor T natural killer în sarcoidoză rămâne încă neclar. Astăzi se mențin următoarele ipoteze ale imunopatogeniei sarcoidozei: * agenții infecțioși ( organici sau anorganici) sunt potențiale antigene în sarcoidoză. * orice microb cauzator, odată prezent este probabil eliminat, lăsând în urmă un produs nedegradabil sau inițiind un răspuns imun încrucișat față de antigenele proprii. * antigen-presenting cells (APC), în continuarea faptului că produc nivele crescute de TNF α, secretă Interleukina -12, 15 92 și -18
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
toracotomie diagnostică) sau hepatică; o Radiografie toracică; o Explorări funcționale (spirometrie, capacitatea de difuziune a gazelor); o EKG; o Examen oftalmologic cu lampa cu fantă; o Examen biochimic pentru a evalua funcția hepato-renală, calciul seric, etc. În absența unui agent cauzator cunoscut, sarcoidoza rămâne un diagnostic de excludere. Nu există teste sangvine, cutanate (IDR la tuberculină sau Kweim - Siltzbach) sau aspecte radiologice specifice pentru diagnosticarea acestei afecțiuni. Cândva considerate teste diagnostice specifice pentru sarcoidoză, măsurarea SACE și a activității scintigrafice cu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
lor, sute de gene, încadrate în trei categorii: PROTOONCOGENE, GENE SUPRESOARE DE TUMORI (gene supresoare ale transformării maligne) și GENE DE STABILITATE GENOMICĂ. În dezvoltarea malignă, nu este atât de important momentul în care se produce o anumită mutație potențial cauzatoare a transformării maligne, cât mai ales acumularea unui anumit număr critic de modificări genetice care marchează pragul trecerii spre evoluția malignă. Agenți fizici, chimici și biologici (infecții virale, evenimente transpoziționale în care sunt implicați transpozoni și retrotranspozoni) acționează intens și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
4 Mb din regiunea 15q11-q13 este considerată mecanismul cel mai comun de apariție a bolii, întrucât este cauza a 70-75% dintre cazurile de AS. Majoritatea delețiilor apar „de novo” și sunt moștenite pe linie maternă, spre deosebire de originea paternă a delețiilor cauzatoare a sindromului PWS. Un alt mecanism responsabil de apariția acestui sindrom este disomia uniparentală paternă a cromozomului 15 care de obicei este sporadică și afectează doar 2-3% dintre cazurile de AS. Ca și în cazul sindromului PW, există pacienți care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Pesetsky (1995: 56) se distanțează de analizele anterioare, subliniind că perechile de construcții avute în vedere nu au aceleași condiții de adevăr. Perechile de acest tip nu sunt dublete, pentru că ambele predicate atribuie rolul Experimentator, dar al doilea rol este Cauzator (pentru subiect) sau Ținta Emoției (engl. Target of Emotion)/ Subiectul Emoției (engl. Subject Matter of Emotion)26. Pesetsky (1995: 59) arată că atribuirea rolului Experimentator urmează ierarhia: Cauzator > Experimentator > Ținta/Subiectul Emoției. Rolul cel mai sus în ierarhie este atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dublete, pentru că ambele predicate atribuie rolul Experimentator, dar al doilea rol este Cauzator (pentru subiect) sau Ținta Emoției (engl. Target of Emotion)/ Subiectul Emoției (engl. Subject Matter of Emotion)26. Pesetsky (1995: 59) arată că atribuirea rolului Experimentator urmează ierarhia: Cauzator > Experimentator > Ținta/Subiectul Emoției. Rolul cel mai sus în ierarhie este atribuit argumentului aflat în poziția cea mai înaltă din ierarhia sintactică (în D-Structură), iar Tema nu este relevantă (Pesetsky 1995: 63). Pesetsky (1995: 63) susține că predicatele de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trăsături semantice la care sunt sensibile construcțiile cauzative: (a) legate de verb: stare/acțiune, tranzitivitate; (b) legate de entitatea asupra căreia acționează cauza: control asupra situației cauzate, voința sau dispoziția cauzei de a realiza evenimentul cauzat, afectarea entității de către evenimentul cauzator; (c) legate de cauză: acțiunea directă sau indirectă a cauzei, intenția (rezultat accidental sau intenționat), eveniment natural sau care presupune efort, implicarea cauzatorului în activitate. 5.2.2. Proprietățile semantice ale verbului relevante pentru producerea alternanței, asemănătoare în diferite limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
control asupra situației cauzate, voința sau dispoziția cauzei de a realiza evenimentul cauzat, afectarea entității de către evenimentul cauzator; (c) legate de cauză: acțiunea directă sau indirectă a cauzei, intenția (rezultat accidental sau intenționat), eveniment natural sau care presupune efort, implicarea cauzatorului în activitate. 5.2.2. Proprietățile semantice ale verbului relevante pentru producerea alternanței, asemănătoare în diferite limbi, sunt inventariate de Matsuzaki (2001: 59−82): (a) schimbarea de stare este, potrivit lui Haspelmath (1993: 92−93), componentul semantic esențial pentru producerea alternanței
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Rappaport Hovav 1995: 102−105). Autoarele observă că verbele cu alternanță nu exercită, de obicei, restricții semantice asupra argumentelor − Cauză Externă, Agent, Instrument, Circumstanțial, Forță Naturală. Clasa de verbe cu alternanță este caracterizată de lipsa completă de specificare a evenimentului cauzator (de unde și posibilitatea diverselor tipuri de subiect). Pornind de la această constatare, autoarele (Levin și Rappaport Hovav 1995: 107) formulează condiția de detranzitivizare: un verb care denotă un eveniment având cauză externă poate lăsa argumentul Cauză neexprimat numai dacă natura acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbului intranzitiv trebuie să aibă rol tematic identic (rolul tematic atribuit de verb argumentului intern trebuie să se păstreze). Matsuzaki (2001: 20) observă că există diferențe semantice între membrii perechii, varianta tranzitivă având o structură complexă, alcătuită dintr-un subeveniment cauzator și unul central. Deși mulți cercetători sunt de părere că evenimentele denotate de ergativele intranzitive apar fără intervenția unui agent, într-un exemplu ca: Tom hit the vase with a bat, and it broke ' Tom a lovit vaza cu un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alternanță au o reprezentare lexico-semantică unică, asociată atât cu forma inacuzativă, cât și cu forma tranzitivă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 84) demonstrează că forma intranzitivă a verbului break 'a rupe, a sparge' apare printr-o operație care interzice argumentului cauzator să fie proiectat în reprezentarea lexico-sintactică/structura argumentală. Forma intranzitivă este monadică în structura argumentală, nivelul de reprezentare care determină proiectarea argumentelor în sintaxă. Inacuzativitatea verbului intranzitiv break este determinată de faptul că aceleași reguli de conectare se aplică participantului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
intranzitivă este monadică în structura argumentală, nivelul de reprezentare care determină proiectarea argumentelor în sintaxă. Inacuzativitatea verbului intranzitiv break este determinată de faptul că aceleași reguli de conectare se aplică participantului pasiv indiferent dacă este proiectat sau nu în sintaxă cauzatorul. 5.3.1. Cauzativizare Analiza de tip cauzativizare este cea tradițională, dar apare și în unele studii recente. Lyons (1995 [1968]: p. 393−417) investighează relația tranzitivitate−ergativitate pornind de la exemplele: (a) The stone moved ' Piatra s-a mișcat' (b
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cauzative/ergative. Palmer (2007 [1994]: 214) adoptă același tip de analiză: ca și pasivul, cauzativul poate fi interpretat ca o formă derivată de la o structură activă simplă; spre deosebire de pasiv însă, cauzativul nu promovează un termen, ci introduce un nou termen, cauzatorul, în poziția subiectului; subiectul originar capătă un statut periferic. Pesetsky (1995) susține că formele de bază sunt cele inacuzative și cele reflexive, iar un afix CAUS derivă intrările tranzitive. Pesetsky (1995: 12−13) arată că subiectele de suprafață din exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arată că verbe de tipul break 'a sparge, a rupe' și grow 'a crește', care alternează între sensul incoativ și cel cauzativ, par să implice morfemul CAUS. În unele cazuri, trebuie să presupunem existența morfemului CAUS pentru că a fost suprimat Cauzatorul Ambiental; în alte cazuri, CAUS adaugă numai un argument la predicatul incoativ la origine. Pesetsky (1995: 109) vorbește despre un it ambiental, care apare numai în poziția de subiect: It is raining ' Plouă'. Ruwet (1991)119 a arătat că it
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că it se referă la cauze ale vremii, ale emoțiilor, în afara unui control conștient. Pesetsky (1995: 112) arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
112) arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]