1,307 matches
-
efectuarea arteriografiilor pe calea altor artere decât cele femurale au fost sintetizate astfel - tabel 5.4: Arteriografia pe cale venoasă Tehnică: Abord prin Seldinger-venos (vena femurală sau, mai rar, o venă de la plica cotului) cu injectare în vena cavă inferioară, vena cavă superioară sau atriul drept 4. Se folosesc catetere de “înaltă presiune” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat) pentru un debit crescut (> 25 ml/s). Fiecare injectare necesită o cantitate importantă de substanță de contrast (3050cc funcție de echipă). Se efectuează incidențe față
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ventriculul stâng sângele este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul drept, în cursul sistolei atriale, sângele ajunge în ventriculul drept, urmând să fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stimulul fiziologic și asigură propagarea sa în întregul miocard: nodulul sinoatrial (KeithFlack), nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), fasciculul His cu ramurile sale, stâng și drept, rețeaua Purkinje. Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) este situat în peretele atriului drept, aproape de locul de vărsare a venei cave superioare, la el sosind și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide. Cei doi noduli sunt conectați anatomic și funcțional prin căi ale sistemului autonom excitoconductor. Nodulul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângelui. f) Pulsațiile arterelor satelite reprezintă un alt factor de împingere a sângelui spre cord. Presiunea sângelui este de 12-18 mm Hg în venule, 5,5 mm Hg în venele mari extratoracice și 4,6 mm Hg la deschiderea venelor cave în atriul drept (chiar 0 în clinostatism). Interdependența dintre viteza de circulație a sângelui, presiunea acestuia, rezistența și suprafața de secțiune vasculare este ilustrată de fig. 22. 3.6. Adaptarea cardiovasculară la efort În timpul unui efort fizic intens necesitățile de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
suflet cu fantezia la acest moment foarte dramatic: "O, generos neam, unde te grăbești? Rău faci că te încrezi în dușmani. Nobilime naivă, păzește-te de perfidele arme!"363. Quo ruitis, generosa domus? Male creditis hosti. Simplex nobilitas, perfida tela cave! Fraude perit virtus... Poetul a rupt planul istoriei pentru a se situa în cel al realității prezente imediate. Figură poetică, se va spune. Dar cât adevăr al timpului său dorea să sugereze prin aceste expresii aluzive Sulmonezul! Și continuă la fel de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
silvost.-e.bo.; L5TXC4U8R7N8, Alnion incanae, Adenostylion alliariae, Molinietalia, Tx. ORD. PAPAVERALES FAM. PAPAVERACEAE *Chelidonium majus L. (Rostopască, Negelariță, Iarbă de negi) - H., Euras. Frecv., z.step.se.fa.; L6T6CXU5RXN8, Arction lappae, Lamio - Chenopodietalia, Me., Md., Tx. FAM. FUMARIACEAE -Corydalis cava (L.) Schweigg. Et Koerte (Brebenei) - G., Eur. centr.Frecv., z.silvost. se.go.; L3T6C4U6R8N8, Fagetalia *Corydalis solida (L.) Clairv. ssp. solida - G., Eur. Frecv., z.silvost. e.bo.; L3T6C5U5R7N7, Fagetalia, Me. SUBCLASA HAMAMELIDAE ORD. URTICALES FAM ULMACEAE -Ulmus glabra Hudson
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Euras. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C3U7R7N8; Senecion fluviatilis, Atropion, Filipendulion, Alnion glutinosae,, Me. *Galinsoga ciliata (Rafin.) Blanke (G. quadriradiata Ruiz et Pavon) (Busuioc de câmp) - T., Adv. Spor., z.step.-se.fa.; L7T7C4U4R5NX; Panico - Setarion, Veronico - Euphorbion *Galinsoga parviflora Cav. (Busuioc sălbatic) - T., Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C3U5R5N8; Panico - Setarion, Brachyaction ciliatae, Chenopodietalia albi -Gnaphalium sylvaticum L. (Omalotheca sylvatica (L.) Schultz.-Bip. et F. W. Schultu) (Floarea patului) - H., Circ. Frecv., z.st.-e.sa.; L8TXC3U5R2N6; Atropetalia, Nardion
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Fagetea, Fagetalia, Tx. *Melica uniflora Retz. (Mărgică) - H.(G.), Eur. centr.-submedit. Comună, z.silvost.-se.fa.; L3T5C2U5R6NX; Querco - Fagetalia, Quercetea pubescentis, Tx. -Phleum pratense L. (Timoftică) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC5U5RXN6, Arrhenatheretalia, Cynosurion, Fr. *Phragmitis australis (Cav.) Steudel ssp. australis (P. communis Trin) - G. (HH.), Cosm. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5CXU10R7N5, Phragmiti - Magnocaricetea, Phragmition, Scorzonero - Juncion gerardii, In. *Poa annua L. (Hirușor) - T. H., Cosm. Comună, z.step.-e.sa.; L7TXC5U6RXN8, Lolio - Plantaginion, Plantagini - Prunelletalia, Fr.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
stimulează vertebrele și ganglionii coloanei vertebrale, creând un fel de tracțiune internă la nivelul coloanei. Să analizăm mai atent modul în care diafragma îndeplinește rolul unei „a doua inimi” atunci când presiunea abdominală este mărită și menținută odată cu blocarea abdominală. Vena cavă este o venă principală care penetrează diafragma și atrage sângele stătut din organele abdominale spre inimă și plămâni. Așadar, are rolul unui debușeu al presiunii suplimentare aplicate circulației sangvine din abdomen în timpul reținerii respirației. Reținerea respirației în timp ce blocările sunt stabilite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
aplicate circulației sangvine din abdomen în timpul reținerii respirației. Reținerea respirației în timp ce blocările sunt stabilite mărește substanțial presiunea din cavitatea abdominală, în timp ce presiunea din cavitatea toracică rămâne normală. Această diferență împinge în mod natural sângele în sus, de-a lungul venei cave, dinspre zona cu presiune înaltă din abdomen spre zona cu presiune normală din piept. Forța acestei propulsii, care funcționează ca o pompă de sucțiune, este de multe ori mai mare decât orice bătaie a inimii și se propagă la nivelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
atenție tot aerul din plămâni și să blocați gâtul înainte de a trage peretele abdominal în interior și în sus. Beneficii: acest exercițiu stoarce sângele stagnant din organele interne, așa cum iese apa dintr-un burete. Sângele stagnant este eliminat în vena cavă, pentru a reintra în circulație și a fi oxigenat la nivelul plămânilor. Exercițiul întărește și tonifică diafragma, îmbunătățește flexiunea acesteia și facilitează, astfel, respirația profundă. Îmbunătățește tonusul țesuturilor tuturor organelor abdominale prin masarea acestora și este o măsură preventivă eficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nu Începi cu răspunsurile tale tâmpite și previzibile. Am un prieten. Arată mult mai bine ca tine, e mai inteligent, mai sensibil, mai puternic și mai tânăr decât tine. Pe piața sexuală nu ești nici măcar cât e Poundstretcher sau Ali Cave față de Jenners. Ești o creatură patetică. Cu siguranță că nu mă atrage Karen sub nici o formă și de nici o culoare, dar tu mă atragi și mai puțin. Îmi provoci repulsie. Cum aș putea să fiu mai clară? Asta nui... asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor nu pot menține un potențial membranar de repaus constant. Dintre ele, celulele sino-atriale P (pacemaker = generator de ritm) se depolarizează spontan cel mai rapid, astfel că generează potențiale de acțiune cu cea mai mare frecvență. Potențialul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în artere, deoarece la același debit total (debit cardiac = retur venos) în vene secțiunea totală este mai mare de ~3 ori. In sfârșit, tot în comparație cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în artere, deoarece la același debit total (debit cardiac = retur venos) în vene secțiunea totală este mai mare de ~3 ori. In sfârșit, tot în comparație cu arterele, curgerea sângelui în vene este non-pulsatilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
halls of science. New York: Simon & Schuster [187]. Broder, David S. 1988. Deception as a way of life. Guardian Weekly 138(18):18 [151]. Brodsky, Joseph 1979. Less than one. New York Review of Books 26(14):32, 41-48 [113]. Brown, Anthony Cave 1975. Bodyguard of lies. New York: Harper & Row [142]. Browne, Sir Thomas 1964. Pseudodoxia epidemica. London: Faber [112]. Browning, Robert 1981. The poems. Vol.1. New Haven: Yale University Press [93, 104]. Bunyan, John 1967. The pilgrim's progress (ed. a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor nu pot menține un potențial membranar de repaus constant. Dintre ele, celulele sino-atriale P (pacemaker = generator de ritm) se depolarizează spontan cel mai rapid, astfel că generează potențiale de acțiune cu cea mai mare frecvență. Potențialul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în artere, deoarece la același debit total (debit cardiac = retur venos) în vene secțiunea totală este mai mare de ~3 ori. In sfârșit, tot în comparație cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în artere, deoarece la același debit total (debit cardiac = retur venos) în vene secțiunea totală este mai mare de ~3 ori. In sfârșit, tot în comparație cu arterele, curgerea sângelui în vene este non-pulsatilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor nu pot menține un potențial membranar de repaus constant. Dintre ele, celulele sino-atriale P (pacemaker = generator de ritm) se depolarizează spontan cel mai rapid, astfel că generează potențiale de acțiune cu cea mai mare frecvență. Potențialul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în artere, deoarece la același debit total (debit cardiac = retur venos) în vene secțiunea totală este mai mare de ~3 ori. In sfârșit, tot în comparație cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în artere, deoarece la același debit total (debit cardiac = retur venos) în vene secțiunea totală este mai mare de ~3 ori. In sfârșit, tot în comparație cu arterele, curgerea sângelui în vene este non-pulsatilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]