694 matches
-
Nașterea la români, ed. cit., p. 47. 74 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 145. 75 Roger Mucchielli, Fața omului și caracterul, traducere, avanprefață și note de Leonard Gavriliu, prefață de Nicolá Pende, București, Ed. IRI, 2000. Demne de remarcat sunt bogata cazuistică adusă în atenție de autor și interpretările pe care le propune pe baza unei grile morfofiziologice bine stabilite. Exemple celebre, precum Baudelaire, Musset, La Fontaine, Balzac, Napoleon, Calvin, Spencer, vin să probeze rolul pe care-l joacă o bună cunoaștere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
traducere de Horia Popescu, prefață de Harold Bloom, Iași, Ed. Polirom, 2004. 280 Ibidem, pp. 70-71. 281 Cristina Gavriluță, Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Ed. Paideia, 2008, p. 148. 282 Un exemplu ilustrativ este cazuistica prezentă în operele lui C.G. Jung sau în cele care îi sunt dedicate. Amintim în acest sens doar câteva: C.G. Jung, Amintiri, vise, reflecții, comentate și consemnate de Aniela Jaffe, traducere și note de Daniela Ștefănescu, București, Ed. Humanitas, 1996
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
new media în ansamblu, paralel cu omisiunea evoluției Internetului și implicațiile directe ale acestuia asupra fiecărei forme de new media generate. Sunt cateva lucrări notabile pentru new media în România, insă care acoperă doar o formă de new media și cazuistica ei, atractivă din perspectiva exercitării în mediul politic. Fără a deturna scopul lucrării privind rolul new media în campania electorală prezidențială din România, s-a efectuat o proiecție asupra fenomenului new media de la definire, concepte, forme, efect și implicații, în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
pentru a străpunge zidurile culturii antice. Ca și cum, după zece secole de idolatrie triumfătoare, nu s-ar fi putut organiza aparate de autoritate și unifica teritorii și națiuni fără cauțiunea unui minim vizual, minimul vital al instituționalizării. Se alcătuiește curând o cazuistică. Sfântul Vasile admite, silit, că o imagine a lui Christos îl poate îndemna pe creștin să apuce pe calea virtuții, cu condiția să se "conjuge cu elocvența predicatorului". Încep să se distingă bunele uzuri ale imaginii (pe care doctrinele scolastice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
consta, cred, în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul necritic de instituții străine, care nu sânt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență, care pot fi deci preluate în principiile lor generale, dar a căror cazuistică trebuie să rezulte în mod empiric din relațiile dintre popor și țară [teritoriu]. Nu mă pot pronunța acum asupra acestui subiect, el mi-a ocupat însă cea mai mare parte din cugetarea proprie și din studii, așa că până acum n-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aici niciun personaj ridicol și introduce, după modelul pastoralei sau al tragi-comediei, personaje ce aparțin societății bune. Foarte diferită de comedia tradițională moștenită de la farsa latină sau medievală, această piesă pune în scenă personaje care folosesc în vorbirea lor o cazuistică amoroasă rafinată. Cu Galeria palatului, cea de-a treia comedie a sa, Corneille introduce rolul confidentei, care îl înlocuiește de acum înainte pe cel al doicii, moștenit de la teatrul latin și considerat de acum înainte prea prozaic. "Nimeni nu văzuse
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
i se oferea cândva În Japonia unui samurai care câștigase Întrecerea. Iar eu m-am uitat la tine, dar n-am văzut În fața mea un samurai, ci un fel de student laic la o școală religioasă, pervertit de sofisme și cazuistică, exuberant și destul de prostuț. Te-ai uitat pe tine Însuți complet. Înțelege-mă, Effy. Nu-ți reamintesc seara aceea ca să mă explic. Nici mie măcar n-am reușit Încă să-mi explic. Cel puțin nu În cuvinte. Doar nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Ar fi fost plăcut să stea acum În bucătărie, cu un pahar de ceai rusesc fierbinte În față, polemizând cu bătrânul până târziu În noapte. Fără ironii și fără superficialitate, ca doi adversari intimi. Departe de istorioarele hasidice și de cazuistică, vorbe de spirit, anecdote, jocuri inteligente de cuvinte. Fără să-l provoace pe bătrân, fără să Încerece să-l scoată din sărite cu necuviințe perverse, ci dimpotrivă, cu afecțiune. Ca doi cartografi din două țări aflate În conflict, care lucrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fapt în activitatea viitoare - „Aici a fost deci, aici a fost! Înseamnă că a spus-o clar, dar nu mai știam cine și când anume, dar îmi aminteam că a spus-o clar unul!“ - Unii dintre vorbitori au făcut și cazuistică măruntă. Dar autoanaliza, autocritica au fost palide. E sau nu e demn, tovarăși, pentru un comunist, ca într-un asemenea cadru deschis să-și facă autoanaliza? Iar această autoanaliză deschisă a lipsit la un membru de partid intrat doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe teren teoretic, și în aproximațiile istorice, și în demonstrațiile gazetărești ce se desfășoară de la un capitol la altul. Mâna criticului e întotdeauna învelită în mănușa teoreticianului versatil. Fiecare secvență pusă în discuție are parte de o minimă - și minimală - cazuistică și, la polul opus, de o abundentă orientare metodologică. Iar aceasta fără a neglija vreodată discretul cancan al faptului de presă, al subiectului care domină sau poate domina primele pagini ale unei reviste culturale. Lucrul nu e atât de spectaculos
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se încadrează în cazuistica europeană, alături de modelul francez descris de E. Weber, în privința rolului educației școlare în procesul de construcție politică a statului național. Înainte de a examina relația triptică dintre regimul politic, concepția despre naționalitate și conținutul memoriei colective, se impune deci o sumară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
demersurilor derulate de autoritățile statale de a impune un ethos educațional în care "limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să furnizeze o mult mai atractivă alternativă educației publice sponsorizată statal. Cazuistica descrisă de A. Drace-Francis (2006, pp. 104, 144) în cartea sa despre Făurirea culturii române moderne sunt grăitoare în acest sens: în pluri-etnicul oraș port al Brăilei, redevenit parte a Țării Românești după ce fortul otoman a fost demolat în 1831
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestui model) și statele nordice Danermarca, Norvegia și Suedia; b) construirea societală a educației, cale urmată de societățile în care educația de masă s-a dezvoltat puternic înainte și independent de intervenția statului în sensul reglementării formale a activităților educaționale. Cazuistica specifică acestei căi cuprinde Franța, Olanda, Elveția, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Câteva clarificări în acest punct se pot dovedi hotărâtoare. Cazul francez merită, în special, o tratație mai elaborată. Cum poate fi explicat eșecul statului francez în a construi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capitala provisoriă a Romaniei" la Câmpulung pe baza unor rațiuni de logistică politică: "Radu-Negru cătà să se așéze la început, călare, cum am mai zis, de unde să pótă dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 79). Cazuistica prezentată este suficientă pentru a exemplifica eforturile depuse în direcția dizolvării identităților regionale cristalizate în decursul secolelor de existență separată a principatelor române și de impunere a unei supra-identități naționale. Recuperarea românității celor patru domni moldoveni indică un proces de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Unirea din 1600 realizată de Mihai Viteazul este epurată de orice rămășițe ale naționalismului retrospectiv care ar fi putut supraviețui examenului demitizant întreprins de școala critică din interbelic. În fapt, avangarda istoriografiei critice își găsește prelungirea în analiza rolleriană a cazuisticii Mihai Viteazul. În primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unul al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei naționale merita menționat întrucât deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în sfera publică internațională în ultimele decenii. Cazuistica este bogată, iar protagoniștii acestor acte de căință diverși. Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat în 1992 regretele în numele Bisericii Catolice față de tratamentul inchizitorial la care a fost supus Galileo Galilei, prin care a deschis lungul șir
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Asemenea absurdit]ți au fost criticate de Pascal în Provincialele (1656) și au fost condamnate de c]tre papalitate. Era o faz] de tranziție. Dac] o procedur] este folosit] în mod greșit, nu înseamn] c] aceasta este greșit] în sine. „Cazuistica”, fie c] este cunoscut] sau nu sub aceast] denumire, este esențial]. Dup] cum recunoaște teologia moral] romano-catolic] recent], cazuistica nu mai poate fi legat] de delimitarea minuțioas] a p]cațelor, asociat] cu confesionalul. Nici nu se poate presupune c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Era o faz] de tranziție. Dac] o procedur] este folosit] în mod greșit, nu înseamn] c] aceasta este greșit] în sine. „Cazuistica”, fie c] este cunoscut] sau nu sub aceast] denumire, este esențial]. Dup] cum recunoaște teologia moral] romano-catolic] recent], cazuistica nu mai poate fi legat] de delimitarea minuțioas] a p]cațelor, asociat] cu confesionalul. Nici nu se poate presupune c] exist] r]spunsuri „creștine „ clare și specifice la toate problemele etice care apar în lume. Mai degrab], exist] o varietate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale eticii, insensibile la astfel de nuanțe. F.H. Bradley a demonstrat acest fapt în ultimul secol, în „Studii etice” (p. 107). „Din câte știu eu, aceasta înseamn] s] faci posibil], s] justifici și chiar s] încurajezi o neîncetat] practic] a cazuisticii; iar aceasta, trebuie ad]ugat, reprezint] moartea moralei.” Dar dac] acest tip de acuz] a fost adus în ultimul secol, el a fost și refuzat, în special de c]tre scriitori că John Austin și Henry Sidgwick. Ei au ap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar fără a reuși să-l convingă că e sinceră. Umilită, ea se înapoiază la părinți, care nu înțeleg totuși de ce fiica lor renunță la avantajele situației sociale ce se prefigurează. Între Lelia și Matei urmează discuții cu implicații de cazuistică psihologică frizând patologicul. În final, prin intervenția unei rude, Lelia își părăsește soțul, iar Matei acceptă să fie desemnat ministru. Mai puțin convingătoare, deși au văzut luminile rampei, sunt poemele dramatice „Să nu-ți faci idoli!...” și Apollonius din Tyane
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
este, că poate deveni om deplin. A învăța capătă în cărțile lui Vasile Fetescu dimensiune cartezian-spirituală: omul învață, deci crede că este om; deci este. Dimensiunea formativă a învățării - explicată, cu aplomb și finețe, relevant și în filigran, pe o cazuistică impresionantă - este armătura și cheia acestor compoziții ale autorului, cu menirea de a fi acorduri. Învățarea nu trebuie redusă la produsul ei un „ce” - obiect la sfârșitul procesului; ea este însuși procesul, căci omul nu este un obiect al educației
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
beneficiarul acțiunii exprimate În propoziție, prin care lua asupra sa Întrega răspundere a rezolvării situației. El nu a folosit expresia neutră, impersonală și faci, cum ar fi fost normal. Asta pentru că ceea ce se Întâmpla nu se mai afla În paradigma cazuisticii instituționale - un conducător de zbor avea de soluționat un incident de zbor; Startul, mai presus de a fi conducător de zbor, era acum pilot. Ceea ce el avea de făcut nu era, În primul rând, să rezolve o situație oarecare de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de cazuri în care se poate vorbi, chiar și pentru situațiile din viitorul predictibil, de existența unor comunități de securitate face dificilă studierea și generalizarea teoretică a condițiilor în care o asemenea instituție apare, se dezvoltă și, eventual, dispare. Această cazuistică statistic nesemnificativă este elocventă prin ea însăși: situațiile excepționale nu explică regula, cea a statelor care păstrează posibilitatea reglementării militare a conflictelor dintre ele. Concluzii Pe scurt, în acest capitol s-a văzut că o comunitate de securitate are la
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
și culegătorilor actuali: existența unor forme de umanitate - și, prezumtiv, de socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a bogatei cazuistici etnografice, ca și prudența manifestată de preistoricieni în translatarea, către paleolitic, a modelelor propuse de antropologi. Valorificarea datelor etnografice în cercetarea socială a paleoliticului reprezintă, oricum, o provocare uriașă, din nenumărate motive. Așa cum s-a remarcat de multă vreme (Wobst
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]