3,622 matches
-
de luptă. O rafală de săgeți lichide răpăie pe teritoriul nimănui, e clar că uscatul pierde teren, că zvârcolirile lui se vor permuta dincolo de orizont În cețuri străvezii, el Însuși, din ce În ce mai slab și mai Împuținat, În curând va simți În ceafă aburul dens venit din nările cavalcadei urmăritoare, iar atunci ultima mână de praf se va transforma În mâzgă. „Vii odată?“ Deschid geamul și ploaia mă pălmuiește violent. Un șuvoi pătrunde În cameră, iar frigul Îmi Înfige În minte un gând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
draperiei vibrând ușor, la lungi răstimpuri, ca și cum În spatele ei cineva și-ar ține răsuflarea, fiind totuși obligat să expire și să inspire la câteva minute. Simt curentul, dar nu mă deranjează. Sunt mulți ani de când nu mai știu senzația unei cefe Înțepenite sau mușcătura durerii de șale. Îmi amintesc Însă mirosul mentolat și alunecarea degetelor tale peste vertebre, ca o familie de animale moi În căutarea culcușului, faptul că Încălzeai crema În palmă și suflai peste ea, ca și cum ai fi vrut
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a coborât, desenând un rictus amar. „Femeia aceasta e din ceară“, Îi șoptesc lui Édouard, cu tonul unei bârfe nevinovate, la care el Îmi strânge palma cu un gest ferm și totuși tandru. Cel așezat pe scaunul din față are ceafa albă ca gulerul cămășii. „Uite, tipul ăsta e din ghips“, chicotesc. În dreapta lui stau, ușor ghemuite În scaune, două bătrâne, una de lut, cealaltă de plastilină. La vreo două rânduri distanță, câțiva școlari din abanos au ațipit lângă profesoara din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
astfel, pentru a despica aerul mai eficient, impresionându-le pe băbuțe și pe cardiaci. Era un malac de vreo doi metri, cu schema de funcționare afișată la vedere: „Șefu’, pe cine trebuie să pocesc?“. Un godac i se lăfăia pe ceafă, iar din umeri Îi porneau două brațe de excavator, terminate prin cupe care ar fi putut săpa o fundație de bloc În câteva minute. Eram tentat să sar În picioare, strigând „Nu mișcați!“, apoi să le schițez rapid portretul - ar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Însă cu toată Încrederea. Ceea ce un spirit răuvoitor sau doar malițios ar fi putut pune pe seama unor crize hormonale. — Bineînțeles că nu există extratereștri, sau dacă există, sunt altceva, Îi explicase odată Naggie, În timp ce Christina Îi făcea obișnuitul masaj la ceafă. Totuși cîndva, să știi că au existat. Ne supravegheau permanent, ne ascultau telefoanele, ne citeau gîndurile, știau aproape totul despre noi. Mi-a spus mie Bill. Probabil că știa ce spune, fiindcă Bill făcea de mai multă vreme afaceri cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu agitat, ci mai degrabă nehotărît, În sensul că era hotărît să-și schimbe Într-un fel viața, numai că nu știa deocamdată cum, cînd deodată, un alt maior Smith, mult mai inteligent, veni din urma lui, Îl prinse de ceafă și-i șopti: idiotule, nu ai avansat pentru că nu ai ucis! Nu o făcuse pentru că, pur și simplu, nu i se oferise ocazia. Oriunde În lumea asta, În serviciile secrete nu ajungi colonel dacă nu ucizi măcar un om. Era
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
șuvoiul de apă, ținea mîinile căuș, ca să-și dea pe față și să-și clătească obrajii, văzu umbra celuilalt lîngă a lui. Nu mai avea cînd să se Întoarcă. MÎinile Îi Încremeniră, lăsînd apa să se strecoare printre degete, iar ceafa i se Încinse brusc și, odată cu ea, pielea Întreagă a corpului, după care fierbințeala pătrunse către stomac și intestine, arzînd totul În cale. Țeava armei Îl apăsa ușor Între coaste, aproape gîdilîndu-l. — Nu te Întoarce, spuse celălalt. Cine ești, pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
le simțim și noi acolo jos, s-a dus, zice cineva, sîntem terminați, o să se întoarcă și-o să ne facă la toți felul, intra panica în unii mai slabi de înger. Se mai întoarce el cînd o să-mi văd eu ceafa, zice Roja. Deasupra intrării vede o firmă care stă să cadă, pe care e scris cu litere galbene, scorojite, Feroviarul, și se oprește în prag. Să intre, să nu intre? O fi vreo bombă ordinară, se gîndește zgîindu-se la ușa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
încheieturi, martorul de ulei începuse să pîlpîie, dar omului nu-i păsa, zicea că vrea să ajungă cît mai repede acasă. După încă un pahar de rachiu, din poziția chinuită în care stă la masă, simțind un curent puternic în ceafă, Roja se răsucește în direcția ușii. În pragul Feroviarului stă Gulie, avînd pe el un maieu găurit și strîngînd în mînă un caiet studențesc. Intri sau ieși? strigă o voce, un nor de musculițe i se rotesc în jurul capului, Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Mii de scuze pentru întîrziere, doamnelor, le aruncă fiecăreia cîte un zîmbet de pe vîrful buzelor, relaxați-vă, ce naiba, doar nu puteam să intru pe furiș ca un hoț. Dar aveți antrenament nu glumă, aude în sfîrșit vocea Curistului suflîndu-i în ceafă, ne-ați cam înșirat pe drum, spune și Părințelul pufăind la capătul scărilor. El este? Angelinei și Tușicii încep să le joace ochii în cap, să uite de tot stresul, să o întrebe din priviri pe Delfina, of, dacă ne-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
totul e să știi să-ți alegi cîntecelul potrivit, spune Roja, după aceea totul vine de la sine, îl încurajează, privind atent fiecare mișcare a Angelinei care pune bucățică cu bucățică stăpînire pe Părințel ciupindu-l pe spate, înfigîndu-i unghiile în ceafă, smulgîndu-i gulerul sacoului, trăgîndu-l și împingîndu-l înainte și înapoi cu viteză. Un început cît se poate de promițător, și uite așa pas cu pas ai reușit să-ți faci tot felul de relații, să afli tot ce voiai să știi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cărămizi sparte, cabluri, fire, țevi, conducte, scurmaseră totul animalele alea dezlănțuite, doar-doar o să găsească ceea ce căutau. Nu se mai poate face nimic, dom’ Roja, a îndrăznit să-i spună atunci Tîrnăcop, dar s-a ales doar cu o scatoalcă după ceafă. Să-l fi văzut după aceea în elementul său, zice Dendé, parcă ar fi lucrat o viață la demolări, a spart tot ce i-a ieșit în cale cu barosul ăla de cinci kilograme pe care îl învîrtea deasupra capului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Dendé de parcă ar fi fost vorba de un cadavru, și pentru o fracțiune de secundă ochii îi fug spre trapa care acoperă intrarea culcușului lui Roja, acolo în nici un caz, zice Dendé, aprindeți lumina, trebuie să-i examinez tăietura de la ceafă, îl punem pe burtă. Nu cred că e bine să-l întoarcem pe toate părțile dacă se află în nesimțire, spune Gulie, nu știu că nu sînt doctor, zice Dendé în timp ce degetele sale încep să se joace cu firele de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de rapid am căzut de acord? se minunează Gulie luînd cuiul să vadă cît este de ascuțit. Pregătește sfoara, boxerule, îi zice lui Tîrnăcop, care începe să-și plimbe ochii dezorientat de la ghemul pe care-l ține în palme la ceafa Curistului, am început, îl anunță Gulie înfigînd vîrful cuiului în pielița moale pe care o strînge într-o cută între degetul mare și cel arătător. Nu mai sîngerează, o să iasă cîrpeala, constată Dendé privind cum Gulie se pregătește să mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
semne ale unei revoluții nu mi miroase deloc a bine, se aude vorbind cu voce tare. Doar nu ți-ai închipuit că totul o să decurgă pașnic și civilizat ca la o defilare de 23 August, aude aceeași voce suflîndu-i în ceafă, uite cum se trage la Palat, au fost doar zvonuri, nu se abține să nu le reproșeze celor din jur, ia mai tacă-ți fleanca și mișcă-ți fizicul înainte, se simte bruscat din nou de la spate. Cine ești tu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
după care se face nevăzut ca o nălucă. Roja privește încă o dată în direcția soldaților cu țevile puștilor îndreptate în sus la 45 de grade, e ditamai barajul, începe să se gîndească, simțind din nou că cineva îi suflă în ceafă. Era cît pe ce să fii deturnat, nenicule, acum înțelegi că e de datoria noastră să-ți purtăm de grijă? Cine o să spargă toată împrejmuirea asta? e curios să afle, nu e treaba noastră revoluționarule, ia priviți la el, v-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
așa că recunoști? Măcar atît poți să faci, și eu risc să pierd desfășurarea evenimentelor din cauza ta, nenicule, dar sper să merite, să te cîștigăm definitiv de partea noastră, ei ce zici? Am eu față de fraier, de țăran, de cap pătrat, ceafă lată, ciolane de neam prost? Dacă nu v-ați dat seama, aflați că eu v-am pescuit pe voi, și nu invers, cam așa stau lucrurile, și după ce-o să scot de la voi tot ce mă interesează, o să-mi văd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
repede ca de obicei, adăugă, făcîndu-i semn lui Patru Ace să se apropie. — Cine începe? se trezește Bulgarul să întrebe simțind că nu mai are răbdare, gata să decarteze. Pînă acum pacă nu se grăbea nimeni, spune Roja, simțind în ceafă răsuflarea lui Patru Ace, și uite că dintr-odată cineva vrea să sară rîndul. — Hotărăște-te odată, zice scurt Curistul. Cît mai trebuie să așteptăm? — Cel puțin cît am așteptat eu pe Baricadă, la metrou și în fața Bisericuței, adunat la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
într-o clipită bulevardul, sărind direct pe a treia treaptă a autobuzului aflat în stație, exact în clipa în care șoferul închidea ușile. — Ei, te-ai hotărît, sau vrei să te congelezi aici? aude Sena o voce cunoscută suflîndu-i în ceafă — Puteai să-ți găsești altă ocazie să faci glume proaste, spune întorcîndu-se stînga mprejur. Ești sigur că nu te-a filat nimeni? — Asta e rabla? întreabă Dendé arătînd cu mîna prin întuneric spre Dacia albă. — Da, numai că ar fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Sper că nu ești chiar atît de tîmpit să mai încerci s-o ștergi și de data asta, auzi Santinelă în spate vocea lui Gulie, și aproape în aceeași clipă simți țeava rece a unui pistol lipindu-i-se de ceafă — Ce-aveți iar cu mine? încercă să se apere dînd să se întoarcă, schițînd intenția de a se răsuci pe călcîie. — Nici să nu te gîndești, îl repezi Gulie apucîndu-l ferm de încheietura mîinii, răsucindu-i dintr-o mișcare brațul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că zona e fierbinte, că merită să-ți încerci norocul, să vînturi nenorocita aia de parolă în stînga și-n dreapta pînă se obișnuiește toată lumea cu tine și te lasă intri peste tot după pofta inimii, să le sufli în ceafă cameramanilor, să-ți bagi nasul în ciornele aruncate la gunoi, să intri în vorbă cu tot felul de martori oculari. — Ar fi trebuit să le tragi cîte un glonț în cap și gata, zice Roja, ce atîta sentimentalisme, cînd ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
capul și strecurând mica bancnotă În buzunarul sacoului. Sirena poliției insistentă, vorace, dezlănțuită, Îl crispează, și-i dă o senzație de greață. Soarele a urcat pe cer și obrajii lui dolofani și firbinți Îi Încălzesc lui Antoniu spinarea, Îi mângâie ceafa. A obosit să stea cu mâna Întinsă, se foiește, ar vrea să plece. S-ar duce vizavi să privească prin vitrina librăriei zecile de cărți sau mai bine și-ar cumpăra un crenvurști cu muștar și ketchup, vârât Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Soarele Îmi curge ca un lichid fierbinte, pe cămașă și pe pantaloni. E atâta liniște În duminica asta! Au schimbat fotografiile la cinematograf. Nu mai sunt alea cu scene de luptă. Un bărbat cu chelie Îmi dă o palmă peste ceafă. Ce nemernic! Ce are cu mine? Uneori plâng pentru că nu știu să mă apăr. Îl simt pe tata pe urmele mele ca un vânător la pândă, tăcut. E un tâmplar bun. A meșterit șifoniere, mese și scaune. -Hai, dragul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
scris de multă vreme promițându-și că va termina În curând povestirea pe care a Început-o. Își amintește deodată, de o scenă din copilărie, puternic Întipărită În memorie: mama strălucind de tinerețe și frumusețe, suplă, cu părul strâns la ceafă Într-un coc micuț, cochet, Îmbrăcată Într-o rochie bleu, vaporoasă, Învârtindu-se În fața unei oglinzi și cântând ceva foarte vesel. El, copilul, foarte mic, de trei-patru ani, așezat pe un fotoliu și privind-o fascinat. O fereastră deschizându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o sinceritate și o concentrare mai grăitoare decât orice zâmbet. Purtaseră, fără îndoială, o discuție foarte plăcută. Apoi, făcând o mișcare pe care parcă nu și-o putea controla, Alexander întinse mâna și mângâie capul lui Georgie din creștet până la ceafă. Ea rămase complet nemișcată, făcu doar ochii mari. Da, spuse el încet, mă întreb dacă ăsta este capul pe care îl așteptam. Pleacă, am spus, du-te, du-te odată. — Bine, fie, spuse Alexander. Îți mulțumesc, Georgie. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]