387 matches
-
de 3 - 6 săptămâni, după care poate fi utilizată pentru hemodializă. Fistulile arteriovenoasă se pot realiza la: - la antebrațul stâng între vena cefalică și artera radială sau între artera ulnară și vena bazilică; - la braț între artera brahială și vena cefalică sau mai rar la membrul inferior. Pregătirea bolnavului pentru hemodializă: - psihică este indispensabilă la primele ședințe, se dau calmante; se ia consimțământul; - fizică: - se recoltează sânge pentru uree, creatinină, ionogramă, RA, Ht., hemogramă, grup sanguin și Rh; - bolnavul se așează
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
ce se manifestă. Iată, de exemplu, o scenă amoroasă între Lin, femeia-insectă khepri, și Isaac, un om: " Se întoarse, se ridică în cot și, sub ochii lui Isaac, rubinul întunecat al chitinei se desfăcu încet, la fel ca apendicele ei cefalice. Cele două jumătăți ale capului-carapace se deschiseseră și ele pe cât posibil, fremătând vizibil. Sub umbra aruncată de ele, își desfășură frumoasele și inutilele aripi de scarabeu. Pe deplin vulnerabilă, atrase cu blândețe mâinile lui, într-o invitație de a-i
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
MRCP localizează obstrucția canalului pancreatic principal și evidențiază dilatarea acestuia proximal de stenoză, cu atrofia parenchimului pancreatic adiacent, de obicei asociată. Semnul dublului canal (dilatarea căii biliare principale și a canalului pancreatic principal) este înalt sugestivă pentru o tumoră pancreatică cefalică (fig. 274), deși poate avea și o cauză benignă [24, 22]. În aproximativ 70% din cazuri adenocarcinomul pancreatic este localizat la nivel cefalic [4, 6]. Ductele secundare pot fi invizibile (normale sau obliterate), dilatate (dilatări chistice „înlănțuite” adiacente tumorii) sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
canal (dilatarea căii biliare principale și a canalului pancreatic principal) este înalt sugestivă pentru o tumoră pancreatică cefalică (fig. 274), deși poate avea și o cauză benignă [24, 22]. În aproximativ 70% din cazuri adenocarcinomul pancreatic este localizat la nivel cefalic [4, 6]. Ductele secundare pot fi invizibile (normale sau obliterate), dilatate (dilatări chistice „înlănțuite” adiacente tumorii) sau distorsionate, deplasate [14, 25]. MRCP poate contribui la diferențierea adenocarcinomului de pancreatita cronica pseudotumorală, prin aspectul ductelor pancreatice:dilatarea netedă sau ușor neregulată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
la acest nivel, toate aceste modificări fiind corectate în decursul evoluției prin intermediul unor multipli factori de autoreglare (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008). Deplasarea sângelui în membrele inferioare la trecerea în ortostatism duce la scăderea presiunii arteriale în regiunea cefalică. Hipotensiunea cefalică duce la intrarea în funcție a zonelor reflexogene sino-carotidiene și sino-aortice care produc o vasoconstricție generalizată, cu creșterea presiunii arteriale cu 1,5-2 mmHg și cu o accelerare a pulsului cu 25%. Concomitent se produce și creșterea tonusului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivel, toate aceste modificări fiind corectate în decursul evoluției prin intermediul unor multipli factori de autoreglare (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008). Deplasarea sângelui în membrele inferioare la trecerea în ortostatism duce la scăderea presiunii arteriale în regiunea cefalică. Hipotensiunea cefalică duce la intrarea în funcție a zonelor reflexogene sino-carotidiene și sino-aortice care produc o vasoconstricție generalizată, cu creșterea presiunii arteriale cu 1,5-2 mmHg și cu o accelerare a pulsului cu 25%. Concomitent se produce și creșterea tonusului venos la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Rezecția vasculară a confluentului venos mezenterico-portal pentru cancerul cefalo-pancreatic se practică pe scară largă în Japonia (între 58%-88% din cazuri) [5], dar nu este o practică de rutină în centrele europene. Datele din literatura japoneză arată că după duodenopancreatectomia cefalică cu rezecție de venă portă (rezecție R0), supraviețuirea la distanță este mai mare comparativ cu cazurile nerezecate, dar nu o depășește pe cea obținută în cazurile fără invazie vasculară [5]. Multă vreme s-a considerat că vârsta peste 70 de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
calendaristică. Vârsta poate constitui o contraindicație pentru procedeele rezective pancreatice majore doar în contextul patologiei asociate severe pe care acești pacienți o pot prezenta (și care riscă să se decompenseze consecutiv unei intervenții majore) [6, 7]. PROCEDURI CHIRURGICALE RADICALE Duodenopancreatectomia cefalică standard (procedeul Whipple) Intervenția presupune exereza în bloc a porțiunii distale a stomacului (antrul), duodenul, capul pancreasului împreună cu lama de țesut pancreatic situată retroportal, prima ansă jejunală, coledocul și vezicula biliară. Evidarea ganglionară implică ridicarea grupelor ganglionare peripancreatice corespunzătoare stației
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
jejunului se anastomozează, în diferite montaje și variante tehnice, coledocul, stomacul și bontul pancreatic. În refacerea continuității digestive se poate opta pentru implantarea bontului pancreatic pe fața posterioară a stomacului (anastomoză pancreato-gastrică T-L), restul anastomozelor efectuându-se similar. Duodenopancreatectomia cefalică cu prezervarea pilorului (DPC-PP) DPC-PP (procedeul Traverso-Longmire) evită, prin prezervarea rezervorului gastric și a pilorului împreună cu suportul neurovascular aferent, perturbările postoperatorii digestive (sindromul dumping, gastrita de reflux) și nutriționale (permite o creștere în greutate superioară), reducând morbiditatea și oferind o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
endocrine și un status imunitar deficitar (secundar splenectomiei). În plus, nu există diferențe semnificative în ceea ce privește supraviețuirea la distanță între DPC standard și DPT [13]. Din aceste motive, DPT nu s-a impus printre intervențiile curente în tratamentul cancerelor periampulare. Duodenopancreatectomia cefalică cu limfadenectomie extinsă (LE) Întrucât comportamentul și evoluția tumorilor ampulare sunt diferite comparativ cu cancerul pancreatic, unii autori au avansat ideea conform căreia limfadenectomia extinsă ar aduce unele beneficiile în ceea ce privește supraviețuirea la distanță [14, 15]. Partizanii metodei propun ridicarea în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pe seringă automată, în mod continuu sau ciclic. Nivelul seric al albuminei este un indicator de prognostic semnificativ pentru morbiditatea și mortalitate postoperatorie, în cazul pacienților supuși rezecțiilor cefalo-pancreatice. Într-un studiu publicat recent [34], se împart pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și respectiv sub 2,6 mg/dl) și se urmăresc mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de 7% în grupul cu cel mai scăzut nivel de albumină serică, comparativ cu 3% pentru grupul intermediar și respectiv 0,9% pentru grupul cu albumină serică peste 3,5 mg/dl. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII Duodenopancreatectomia cefalică, intervenție chirurgicală majoră, efectuată în majoritatea cazurilor asupra unor pacienți cu tare organice pre-existente (ce nu pot fi înlăturate complet prin pregătirea preoperatorie) reprezintă un stres chirurgical apreciabil asupra organismului uman. Din această cauză chirurgia cu intenție curativă a cancerelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
că experiența echipei chirurgicale este unul dintre cele mai importante elemente cu care se corelează mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Există numeroase studii în literatura de specialitate care subliniază ideea confor căreia intervențiile chirurgicale cu viză curativă pentru tumorile periampulare (duodenopancreatectomiile cefalice) trebuie efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează o diferență semnificativ statistică în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea postoperatorie consecutivă acestor operații în centrele cu experiență vs. alte spitale. În scop didactic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Pacienții cu intervenții chirurgicale majore (așa cum sunt pacienții supuși rezecțiilor cefalopancreatice), exceptându-i pe cei cu tulburări ale coagulării, sunt considerați cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozelor venoase. Riscul unui accident trombembolic (și al unei embolii pulmonare) în urma unei duodenopancreatectomii cefalice este de aproximativ 1,5-2,5% [38, 52]. Factorii de risc includ vârsta înaintată, tipul și durata operației, precum și eventualele episoade anterioare de tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară. Asociat se citează imobilizarea prelungită intra și postoperatorie, prezența patologiei tumorale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
complicații profunde (apărute la nivelul cavității peritoneale). În funcție de momentul apariției, complicațiile locale pot fi clasificate în imediate (apar în primele 2 săptămâni postoperator) și respectiv tardive. Complicațiile locale intraperitoneale (profunde) Fistula pancreatică Una dintre cele mai severe complicații secundare duodenopancreatectomiei cefalice este fistula pancreatică. Întrucât până în 2005 nu a existat un consens în ceea ce privește definiția fistulei pancreatice (existând până la acea dată aproximativ 25 de definiții diferite), datele publicate erau confuze, nu puteau fi comparate și prin urmare aveau valoare clinică limitată [53
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
este obligatorie pentru susținerea diagnosticului, dar poate fi utilă demonstrând prezența unui tub de dren ce erodează anastomoza, situație în care acesta trebuie retras pentru a permite vindecarea [55]. Literatura de specialitate raportează o incidență a fistulelor pancreatice post duodenopancreatectomie cefalică cuprinsă între 6-14% cu o mortalitate de 1,4-3,7% [39, 40]. Controversele privind rolul octreotidului (analogul sintetic al sandostatinului) în reducerea riscului de apariție a fistulelor pancreatice persistă, deși la ora actuală se pare că rolul său în prevenirea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor pancreatice postoperatorii: terminală versus laterală; sutură continuă versus cu fire separate;„duct to mucosa” versus prin invaginație; pe aceeași ansă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
respectiv prin invaginarea bontului pancreatic în ansa jejunală și stentarea Wirsung-ului la pacienții cu pancreas moale și Wirsung îngust. Peng [73] propune o tehnică nouă, denumită „binding pancreaticojejunostommy” și prezintă rezultatele acestei tehnici aplicate la 227 de pacienți cu duodenopancreatectomie cefalică fără a înregistra nici o fistulă pancreatică. Principalul avantaj al anastomozei pancreato-jejunale este dat de mobilitatea jejunului ce permite realizarea unei suturi fără tensiune. Marele dezavantaj derivă din prezența sucului intestinal ce activează enzimele pancreatice crescând riscul de apariție a fistulei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
efectuarea unei CT abdominale cu substanță de contrast. Managementul optim este reprezentat de drenajul percutan ghidat ecografic/CT [52]. În caz de eșec sau dacă situația anatomică locală nu permite, intervenția chirurgicală se impune. Pacienții cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei cefalice pot prezenta în evoluția postoperatorie tardivă febră, leucocitoză, creșteri ale valorilor transaminazelor și bilirubinei datorită unor abcese hepatice secundare episoadelor de angiocolită acută. Aceste situații reclamă diagnostic prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
angiocolită acută. Aceste situații reclamă diagnostic prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare), diseminate se vor trata conservativ (prin antibioterapie), dar cele mari necesită drenaj (percutan/chirurgical). Stenozele biliare Stenozele biliare apărute după duodenopancreatectomia cefalică pentru cancere periampulare sunt complicații tardive, fiind consecința recidivelor tumorale locale sau anastomozelor bilio-digestive defectuos realizate (ce se complică în faza imediată postoperatorie cu fistulă anastomotică). Problema majoră cu care chirurgul se confruntă este diagnosticul diferențial dintre o stenoză malignă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
preoperatorie (pe cale endoscopică) este practic imposibilă. Se poate tenta drenajul percutan transparieto-hepatic (ghidat ecografic) cu aspirarea de bilă și examen citologic, însă rezultatele fals negative sunt numeroase [95]. Un studiu publicat recent [96] ce a cuprins 1595 pacienți supuși duodenopancreatectomiei cefalice, a arătat că apariția stenozelor biliare postoperatorii la pacienții cu cancere periampulare nu ar trebui să fie în mod automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
multiple) sau refacerea anastomozei, iar cele maligne prin montarea unui stent (soluție fezabilă în cazurile avansate de boală întrucât stenturile devin rapid nefuncționale) [97]. SUPRAVIEȚUIREA LA DISTANȚĂ Evoluția și mai ales prognosticul pacienților diagnosticați cu cancere periampulare și supuși duodenopancreatectomiei cefalice depinde de mai mulți factori: originea anatomică a tumorii, stadiul tumoral, invazia ganglionară, invazia perineurală, gradul de diferențiere tumorală, necesarul de transfuzii perioperatorii și marginile de rezecție (pozitive vs. negative) [98-101]. Stratificând carcinoamele periampulare după originea lor anatomică, cancerul duodenal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
se descriu organele care participă la procesul de digestie; - aparatul excretor: rinichii și căile urinare; - aparatul de reproducere; - sistemul endocrin; - sistemul nervos. SEGMENTELE CORPULUI UMAN Corpul uman este format din: cap, gât, trunchi și membre. Capul împreună cu gâtul formează extremitatea cefalică a corpului. Capul este format din două zone: - partea craniană (neurocraniul), situată superior și posterior; - partea din față (viscerocraniul), așezată anterior și inferior. Gâtul este partea corpului care leagă capul de trunchi. Acesta prezintă: -oregiune posterioară (nucală) alcătuită din: vertebre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în același timp și care va fi axa cranio-caudală precum și simetria bilaterală a embrionului. Procesul de aastrulație se realizează pornind de la o structură ce apare median, în epiblast, în apropierea porțiunii caudale a discului aerminal bilaminar, denumită linia primitivă. Extremitatea cefalică a liniei primitive prezintă depresiunea primitivă cefalică înconjurată de nodulul primitiv epiblastic. Extremitatea cefalică reprezintă zona în care celulele epiblastice proliferează, se detașează și apoi miarează în spațiul epiblastic și hipoblastic. O parte dintre aceste celule invadează hipoblastul, ale cărui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]