559 matches
-
mari, spre poezie, spre dragoste, lipsesc În paginile nuvelei. Poate fi oare un asemenea erou ca Andrei din Armă vicleană un model de comportare pentru tânărul muncitor din țara noastră? (Ă). În lucrări cum sunt de pildă Cântecul uzinei de Cella Serghi sau O sută de kilometri de Petru Dumitriu e Înfățișată dragostea Între tineri, bazată pe o morală nouă. (Ă). O seamă de cărți pentru tineret suferă serios și din pricina scăderilor artistice. Cărți ca Tovarășul cel nou de Anton Alexe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
F.de 247 Sărățeanu, L. 142 Săvulescu, Traian 143, 239 Sârbu, Cristian 191, 306 Schelling, Fr. W. J. von 117 Schopenhauer, Arthur 117 Scriban, August 239 Scrob, Carol 320 Scurtescu, N. 118 Serebreanu Ion 50, 214, 215, 222, 269 Serghi, Cella 145, 169, 170, 323 Shakespeare. W. 113 Silvestru, Valentin 66, 74, 107, 245 Simonov, Constantm 123, 228, 267 Slavici, Ioan 231 Slavu, Mircea 323 Smirnov, Noe 30, 41, 222 Smochină, N. P. 239 Socol, Ion 222 Solomon, Petre 41, 141
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viața de Constantin Chiriță, Spre șantier de Ștefan Andrei, Porțile măreției , Șantierul de la Cumpăna apelor ș.a. de Geo Bogza, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, dar mai ales industrializarea socialistă și impactul benefic al acesteia asupra omului, din romanele: Cântecul uzinei(Cella Serghi), Oțel și pâine (Ion Călugăru), La cea mai Înaltă tensiune (Nagy Istvan), Rădăcinile bucuriei (Ieronim Șerbu), În orașul de pe Mureș (Francisc Munteanu), Întâlnirea (C. Chiriță) ș.a. Proza istorică r-s și-a clădit potențialul apologetic și/sau social instigator
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de la o ediție la alta, se recomandă să folosim ultima ediție - dacă se poate - ediția care poartă pe foaia de titlu mențiunea ne varietur (expresie latinească ce desemnează ediția la care nu se schimbă nimic). Romanul Pânza de păianjen al Cellei Serghi, de pildă, poartă pe ultima ediție această mențiune. E adevărat că foarte puține ediții fac asemenea precizări, de care ar trebui să se țină seama În procesul reeditării. Un exemplu concludent Îl reprezintă lucrarea Ioanei Em. Petrescu, Eminescu. Modele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de doctorat despre opera lui Proust redactată de Eveline Caduc, cadru didactic la Universitatea Nice-Sophia Antipolis din Franța, teză pregătită sub coordonarea celebrului Georges Poulet, susținută În 1979 și intitulată La dynamique de la connaissance dans la poétique de Proust et celle de Saint-John Perse. Din cele 190 de pagini ale tezei, care nu a fost niciodată publicată integral, Bratu a plagiat nu mai puțin de 160! Mai Întâi, el și-a intitulat teza de doctorat La connaissance de soi a travers
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ses devoirs d’épouse, de mère et de citoyenne. Cette préparation, essentiellement pratique, équivandrait pour la femme au service militaire des jeunes gens. Mais afin que cette jeunesse soit également saine de corps, la Commission d’Hygiène, d’accord avec celle de l’éducation, demande la fiche sanitaire obligatoire dans toutes les écoles. Une preparation toute spéciale de la population pour la défense contre les gaz asphyxiants s’impose en ces temps d’insécurité. Aussi, la présidente de cette commission, s’est-elle
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
asupra lucrărilor literare apărute”. Chiar dacă nesemnate, „cronichetele” sunt interesante pentru că reflectă peisajul editorial al epocii. În numărul inaugural, de pildă, sunt anunțate romanele Gorila de Liviu Rebreanu, „marele romancier al gliei românești”, și Pânza de păianjen, romanul de debut al Cellei Serghi, considerat „o adevărată revelație în literatura română”. Alte articole popularizează cartea străină, traducerile, colecțiile lansate de editurile Socec-Alcalay, al căror „organ publicitar” nu s-a ridicat, totuși, la prestigiul instituțiilor patronatoare. I.R.-N.
BULETINUL EDITURILOR SOCEC–ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285936_a_287265]
-
agricole colective de la sate (...). O deficiență care trebuie semnalată și care se menține în multe nuvele este aceea a felului cum este prezentat „șovăielnicul” - de obicei țăran mijlocaș. Ne referim la nuvele ca: S-a dumirit și moș Ilie de Cella Serghi, Secerișul de Eusebiu Camilar, Pâinea păcii de Ben Corlaciu. Trebuie să remarcăm în colecțiile și publicația la care ne referim, că, pe câtă vreme lucrările aparținând fruntașilor literaturii noastre sunt scrise într-o limbă curgătoare, plină de expresii plastice, plină de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iubite de mase largi ale oamenilor muncii și exercită asupra lor o puternică influență (...). Uneori au apărut chiar lucrări dăunătoare, care prezintă clasa muncitoare într-o lumină falsă, cum ar fi Poveste de dragoste de Ieronim Șerbu, Cântecul uzinei de Cella Serghi, sau volumul de nuvele Din cremene nouă de Maria Rovan (...). Este necesar ca portretul moral al muncitorului înaintat să fie înfățișat în toată bogăția și adâncimea lui sufletească (...). Există, de asemenea, la unii scriitori, cum ar fi N. Jianu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Râbacov, A. Rebreanu, Liviu Rembrandt Rogoz, A. Rosetti, Al. Rovan, Maria S Sadoveanu, Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sahia, Alexandru Sauciuc, Georgeta Saveliev, I. Sălăjan, Doina Săndulescu, Al. Săraru, Dinu Sârbu, Cristian Sârbu, I. Sebastian, Lascăr Sebastian, Mihail Serebreanu, Ion Serghi, Cella Shakespeare, W. Sidelnicov, M.V. Sidorovici, George Silvestru, Valentin Socor, Matei Solomon, Petre Spanov, N. Stalin, I.V. Stancu, Zaharia Stoica, Chivu Stoica, Gheorghe Stoleru, Emil Surupăceanu, Petre Szabedi, Laszlo Szasz, Ianos Sütö, Andras Ș Șelmaru, Traian Șerbănescu, Mircea Șerbu, Ieronim Șoimaru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
conturate cu entuziasm și înțelegere. Printre numele celor evocați în amintiri se numără Mateiu I. Caragiale, Th. Pallady, Henri Catargi, Ion Minulescu, Milița Petrașcu, Marcel Iancu, Ion Vinea, K. H. Zambaccian, T. Arghezi, M. Blecher, E. Lovinescu, Luca Ion Caragiale, Cella Delavrancea. Desenele ce ilustrează volumul aduc un plus de expresivitate și de vitalitate narațiunii. Povestind, B. creează mici tablouri în care, asemenea picturii sale, culorile exprimă în cele din urmă încântarea în fața vieții, bucuria de a trăi. SCRIERI: În noul
BALACESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
, Elena (7.X.1918, Corița, Macedonia - 22.IX.1994, București), poetă și prozatoare. Urmează la București Școala Centrală de Fete, apoi Facultatea de Litere și Filosofie. A publicat versuri în „România literară”. Volumul de debut, Casa dintâi (1972), dedicat Cellei Delavrancea, deși prezentat elogios de Al. A. Philippide, a fost primit cu destulă rezervă de critică, autoarei reproșându-i-se descriptivismul, mimarea actului liric și a unui soi de suprarealism desuet. Tema predilectă a versurilor e amintirea, B. făcând elogiul
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-o manieră asemănătoare procedeelor cinematografice. Scriitura este densă, fraza are o topică adesea neobișnuită
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
Scrieri: Casa dintâi, București, 1972; Xena și umbrele ei, București, 1981. Repere bibliografice: Dumitru Stancu, Elena Balamaci, „Casa dintâi”, RL, 1972, 20; D. Micu, Elena Balamaci, „Casa dintâi”, VR, 1972, 7; Al. Lungu, Debut precoce sau tardiv?, VR, 1972, 9; Cella Delavrancea, Mozaic în timp, București, 1973, 181-190; Lit. rom. cont., I, 512-513; Edgar Papu, Elena Balamaci, „Xena și umbrele ei”, CNT, 1982, 19; George Muntean, Elena Balamaci, „Xena și umbrele ei”, RL, 1982, 23; N. Barbu, Un roman de dragoste
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
GL, 1967, 41; Ion Vlad, Georgeta Mircea Cancicov, ,,Amurg”, ST, 1967, 10; Dana Dumitriu, „Amurg”, „Munca”, 1967, 6184; Gh. Macarie, „Amurg”, IL, 1968, 9; Alex. Ștefănescu, Georgeta Mircea Cancicov, „Călătorul”, LCF, 1971, 37; Liviu Chiscop, „Poeni. Moldovenii”, ATN, 1973, 4; Cella Delavrancea, Mozaic în timp, București, 1973, 162-168; Tudor, Pretexte, 142-147; Valeriu Cristea, Puterea epicului, RL, 1975, 21; Titel, Pasiunea, 43-44; Poantă, Radiografii, I, 30-34; Traian Filip, Falsificatorii de imagini, Roma, 1979, 191-196; Gabriel Dimisianu, Georgeta Mircea Cancicov, RL, 1984, 17
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
Încearcă să medieze cele două curente din mișcarea românilor din Transilvania spre unificarea lor. Ilarie Chendi îl apreciază la superlativ socotindu-l „Cel mai ager stilist, cel mai dramaturg povestitor și cel mai spiritual scriitor al prozei noastre” (pag. 358). Cella Delavrancea, pianistă de primă mărime, spunea următoarele despre Caragiale: „E o ființă colosală, abordează totul cu aceeași perfecțiune...filozofie, muzică, artă dramatică, e cel mai mare comic al acestei epoci, e tipul cel mai perfect al unei civilizații” (pag. 340
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ritmul său de viață obișnuit, refuzând consultul unui medic. La 22 iunie (stil nou) soția îl găsește căzut, sprijinit cu un cot de perna din pat, cu obrazul liniștit. Seara, la Sinaia, Tache Ionescu primește telegrama: „Caragiale a murit”, iar Cella Delavrancea menționa în scrisoarea din 29 iunie către București: „Caragiale e mort, mort... lungit la pământ cu gura deschisă, palid, cu privirea fixă... a murit subit.” La 27 iunie e coborât în cripta cimitirului din apropierea locuinței în prezența fiului mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Născut în URSS Umberto Eco - Cum ne construim dușmanul Jules Barbey d’Aurevilly - Dandysmul Aldous Huxley - Reîntoarcere în minunata lume nouă Octavian Paler - Polemici cordiale Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a Cella Serghi - Pe firul de păianjen al memoriei Henri Bergson - Teoria rîsului Cristian Tudor Popescu - Copiii fiarei Stendhal - Despre dragoste Vintilă Mihăilescu - Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică în pregătire: Alina Mungiu-Pippidi - De ce nu iau românii premiul Nobel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de Radu Călin Cristea și observ că Paul Georgescu (în cămăruța căruia m-am lăsat cu masochistă fervoare, seri de-a rândul, asfixiat de fumul de țigară, fascinat de cinismul și sarcasmele sale) stătea pe aceeași stradă, Sf. Constantin, cu Cella Serghi și Felix Aderca, după cum mă doare comparația pe care inevitabil o faci între locuințele interbelicilor, dacă nu luxoase, în orice caz decente, onorabile, atrăgătoare (vezi Sadoveanu, Călinescu, Alice Botez, Ion Barbu, Jean Bart, Ion Biberi, Cartojan, Camil Petrescu, N.D.
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Editura Curtea Veche. Cu aceste minuni sufletești mi-am început și acum rătăcirea prin labirintul feminin al literaturii române. Le-am adăugat - potrivit aceleiași triple segmentări (și pentru a rămâne în cuprinsul literaturii memorialistice) - nume precum Elena Văcărescu, Pia Brătianu, Cella Delavrancea, Carmen Sylva, Zoe Cămărășescu, Mărgărita Miller-Verghy, apoi Adriana Georgescu, Oana Orlea, Lena Constante, respectiv Monica Lovinescu, Cornelia și Pia Pillat, Jeni Acterian, Annie Bentoiu. După care m-am întrebat: ce pondere deține îngerul matern-învăluitor și vindecător și cât este
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Comănescu, Ioana Crăciunescu, Magdalena Ghica la optzecism) și în postceaușism (Elena Vlădăreanu, Simona Popescu, Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Adela Greceanu) ai zice că lirismul definește (și copleșește) feminitatea. În același timp, dacă înșiri „mărgărit(ar)ele“ epice de la H.P. Bengescu, Cella Serghi și Anișoara Odeanu, la Ticu Arhip, Dana Dumitriu, Lucia Demetrius, Gabriela Adameșteanu, Alice Botez, Maria-Luiza Cristescu, Oltea Alexandru, până la Sânziana Pop, Adina Kenereș, Maria Mailat, Doina Ruști și Dora Pavel, elanurile procustianizante ți se relativizează semnificativ. Ce m-a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
îndreptar în analizarea operelor scriitorilor. Când Pan a conferențiat la Teatrul Național despre Delavrancea, și Papadima despre Lucian Blaga, amândoi încununați de succes, directorul Liviu Rebreanu a putut să rostească entuziast în loja unde erau și filosoful Ion Petrovici, pianista Cella Delavrancea: “putem fi liniștiți că are cine să ne continue”. Și i-a felicitat pe conferențiarii care, mai apoi, au fost onorați cu decretul și medalia Meritul cultural. Martirizatul atâția ani, Pan M. Vizirescu precizează: “Ovidiu Papadima a fost și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Dimitrie Anghel (volumul ,,În grădină”), căci culege și oferă buchete de lăcrămioare prietenelor Marianei, iar pentru Doamna Diaconu, mama lui Vrony și Madily, alege anume 101 fire - prefigurându-i și urându-i sărbătorirea a 100 de ani de viață, asemenea Cellei Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea. Pasionat om de cultură se delectează cu versurile lui Mihai Eminescu pe care le rostește pentru antrenarea memoriei, a atenției și a judecății. Recită sensibil versuri eminesciene și participă afectiv la comemorarea zilei de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
venerabila mamă a scriitoarei-ce avea să treacă prin iadul pregătit de hitlerism și care a supraviețuit tuturor încercărilor trăind și astăzi în Berlin, la aproape o sută de ani (mulți ani încă) și încă mai dând lecții de pian, precum Cella Delavrancea. Prefațatoarea, doamna Rosa Gottlieb din Köln, tot longevivă la peste 97 de ani, prietenă a autoarei, se arată surprinsă de multiplele valențe,așa cum și pentru mine a fost o deosebită surpriză să constat cu ceva timp în urmă,mirându
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
umoristică - estetică în ultimă instanță - de a jongla cu convențiile, cu locurile comune ale tradiției culturale. Costin a mai publicat la Contimporanul și „notițe muzicale” despre festivalurile Beethoven și Wagner dirijate de George Georgescu, despre un recital de pian al Cellei Delavrancea sau despre „audițiile Béla Bartók”. Un interviu cu Milița Petrașcu și Marcel Iancu prilejuit de expoziția celor doi (v. nr. 65, 15 martie 1926) literaturizează și dramatizează original intervențiile celor doi, mixîndu-le cu experimente „costiniene” și comentarii pe măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]