676 matches
-
mileniu, producând spaimă și ruină în Europa unită sub cele două Rome, deopotrivă bogate și creștine. „Sămânța întregului dezastru” îl constituie după Ammianus Marcellinus , hunii, deși migrația este cu mult mai veche și are două componente: o migrație europeană a celților, germanilor și slavilor și o migrație asiatică a sciților și a turcomongolilor, declanșată cu multe secole înainte de ceea ce admitem astăzi ca mileniul migrațiilor - sec. al III-lea d.Hr. - 1241, de la venirea goților până la marea invazie mongolo-tătară. Trebuie să admitem
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o migrație asiatică a sciților și a turcomongolilor, declanșată cu multe secole înainte de ceea ce admitem astăzi ca mileniul migrațiilor - sec. al III-lea d.Hr. - 1241, de la venirea goților până la marea invazie mongolo-tătară. Trebuie să admitem că migrația populațiilor europene - celții, germanii și slavii, desfășurată pe un spațiu restrâns, cu excepția galaților din Asia Mică și a vandalilor din nordul Africii, cu tot caracterul lor distructiv, a sudat Europa, sudură în care trebuie să vedem începutul teoriei europocentrismului. Populațiile germanice, cele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la formarea poporului francez. Anglo- saxonii au șansa unei supraviețuiri în Insulele Britanice, unde asimilează masa celto- romană, fiind alimentați până la începutul mileniului al II-lea de populații nord-germanice de pe continent. Toate semințiile germanice ieșite din arealul lor ancestral, dintre celți și slavi, n-au supraviețuit, iar rolul lor în lumea romană a fost mult exagerat . Deplasarea spre vest a populațiilor germanice a permis slavilor anți și sclavini să se deplaseze spre sud, de unde, antrenați de populațiile stepelor asiatice vor pătrunde
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în apus, ar fi putut fi percepuți barbarii asiatici altfel decât îi percepem noi? Răspunsul, fără a recurge la interpretări și nuanțări care se cer exprimate, nu poate fi decât negativ. Ei, apusenii, putem spune că au migrat între ei: celții și germanii se integrează lumii romane și o continuă, iar când arabii mauri încearcă o pătrundere în forță din Spania spre Francia, statul franc a fost suficient de puternic pentru a stopa expansiunea islamică, care rămâne șapte secole în Spania
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Nicolae Iorga, a aprins atât de repede contur, deși francii merovingieni nu aveau, ca toți migratorii de altfel, nici o idee despre stat, cu cât lumea apuseană continuă direct instituțiile Imperiului roman de apus, cu sau fără aportul populațiilor germanice . Fortificațiile celților, galoromanilor ale francilor și francezilor, vechile cetăți romane întărite, castelele și zidurile mănăstirilor au apărat populația și instituțiile statului mai mult decât armata feudală, absentă mereu la chemarea celor însărcinați cu apărarea. Fără să greșim, putem afirma că apusenii, francezii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
romanilor și percepând tributuri și peșcheșuri de la autohtonii carpi și daco-romani, cărora le-au transmis sistemul de moștenire a bunurilor părintești la toți moștenitorii, băieți și fete . Dacă la această coabitare daco- germanică și daco-romană cu germanicii adăugăm coabitarea cu celții a căror nume sunt evidente în „dun-umurile” rămase (Singidunum, Noviodunum, Gali-Galați și Galiția), combinată cu întrepă trunderea timpurie a sarmaților iranieni (iazigii - iasii de mai târziu, de la care avem numele Iașilor și roxolanii din vestul Daciei, aliați ai marcomanilor germanici
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
termeni existenți în limba română au fost luați de români prin intermediul slavilor și nu direct de la ei, dacă ne este greu, în condițiile de astăzi ale cercetărilor, să acceptăm că termenii în discuție, comuni limbilor indo-europene, existau în limba celților și romanilor, de la care au putut fi luate fără intermediari . După plecarea vizigoților, ostrogoților, a celorlalți germanici și dispariția gepizilor din Ardeal și Banat, a căror urme arheologice au fost descoperite pentru secolul al VII-lea, mai precis, pe la anul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care amintește de Roma și de romani, când toți ceilalți cu care romanicii nord-dunăreni au venit în contact, i-au denumit vlahi-volohi, voloni, blacus, olah, ulak, iar țările locuite de dânșii Vlahia-Valahia, Balac, Balachia, deosebiți însă de walche care sunt celții latinofoni, este definitorie pentru mentalul protoromânesc și românesc . Este instructiv să urmărim stadiile, în sensul de forme de civilizație care s-au succedat pe teritoriul fostului regat al lui Burebista, devenit apoi, prin integrare în sistemul politic roman, parte a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să ne îndreptăm atenția spre Pepinzii-franci 118 care, după distrugerea ringului avarilor, erau oarecum vecini (era greu atunci de trecut peste mlaștinile și smârcurile Tisei), cu ceea ce românii au numit din totdeauna Ardeal-Argeal, dar care, probabil, foloseau termenul de valche (celți romanizați), așa că nu ne rămâne decât să ne gândim la vecinii sudici, bulgaro-slavii lui Krum și la aceeași bizantini, prea puțin dispuși să vadă alți romanici, decât pe ei înșiși, ca „romei”. Înclinăm să admitem că Moise din Chorene care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
locuitorilor din spațiul românesc, luând o marjă largă de toleranță în timp: a) perioada traco-ilirico-dacă; b) perioada celto- dacă; c) perioada conviețuirii româno-barbare și a simbiozei româno-slave; d) perioada secolelor XI-XIV, până la întemeierea statelor medievale românești. Revendicându-se de la iliri, celți și daci, de la daco-romani și româno-slavi, localitățile românești, unele întă rite, de tip dava, para, dunum, pyrgos, oppida, cetate, horodiște, holm, altele înconjurate cu un șanț simplu - fossatum -, intrate târziu în atenția cancelariilor domnești, au patina vremii, un aer vetust
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ale religiei celei noi. La fel cum Isis pleacă cu barca pe apele Nilului în căutarea rămășițelor soțului defunct, căutarea Graalului a reprezentat pentru Evul Mediu creștin chiar tipul itinerariului mistic. La origini, Graalul era un cazan sacru în care celții își preparau "leacurile universale" și unde regele decăzut se îmbăia în vin sau în bere. Apoi, la creștini, acesta devine un potir de aur care se spune că ar fi conținut vinul sacru de la Cina cea de Taină și în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din Alexandria, călugării au transmis totuși o parte importantă a culturii clasice. Vechile canoane, ca cele ale lui Ioan Cassianus (spre anul 400) sau ale Sfîntului Cesarie din Arles (513), recomandau deja călugărilor lectura. Trebuie subliniat de asemenea rolul misionarilor celți. Creștinismul, venit de pe continent în Irlanda, capătă cu repeziciune o tentă locală accentuată; între anii 430 și 460, Sfîntul Patrick încheie convertirea poporului irlandez. În secolul următor, călugării irlandezi vor evangheliza continentul; Sfîntul Colomban întemeiază aici mînăstiri: Luxeuil în Franța
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
galica transalpina, vorbită pe teritoriul Franței de azi. Text: Calendarul de la Coligny (Burgundia, sec. I i.C.). A fost înlocuită treptat de latină (sec. I-IV d.C.); galica cisalpina, vorbită în nordul Italiei, înlocuită timpuriu de latină; celtibera, limba a celților iberici; celtica estică, vorbită în Rhaetia și Vindelicia (între Alpi și Dunăre); limba galanților, vorbită în Asia Mică pînă în sec. III d.C. Celtica insulara cuprinde limbile irlandeză (2.000.000 de vorbitori), scoțiana (60.000), manx (1.500), cornică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
spre nord (prin deplasarea centrelor culturale din Iutlanda), spre est (în aria Oder-Vistula) și spre vest (între Elba și Weser). Pe teritoriul Germaniei triburile germanice supun și asimilează populațiile locale și se extind pînă la Rin. Intra în contact cu celții, de la care au preluat multe elemente de civilizație iar la sfîrșitul secolului al II-lea i.C. au loc primele ciocniri ale unor triburi germanice cu românii. De la începutul erei noastre avem informații istorice despre populațiile germanice de vest: franci
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
192, 324, 337, 342, 351, proto-~ 190 homo, ~ erectus 16, 140, ~ habilis 140, ~ sapiens 16, ~ sapiens sapiens 140 hopi 268 huastecă 268 hună 182 hurită 268 I iakută (sakha tyla) 182, 269, 325, 332 ibanag 269 iberă 226, 244, 269, celt~ 161 ibero-caucaziană 142, 224, 244, 264 iberoromanic 154, 155, 239, 249, 294, 305, 358 ideograma 242, 256, 269, 292 ideolimbă 230 idiș (iudeo-germană) 269, 272, 318, 326, 330, 334, 337 ido 269 igbo (ibo) 212, 228, 269, 324, 329 ignota
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai fascinante puse societăților dominate de simbol. Cuvîntul care numește luna este cel mai vechi din toate numele de astre, în sanscrită mami, care înseamnă „eu măsor”; din negura vremilor, luna a fost axa de măsură a timpului, și la celți, și la sumerieni și în China antică sau în America precolumbiană. însă, potrivit lui Eliade (în textele reunite în volumul Une nouvelle philosophie de la lune), nu în această direcție trebuie căutată influența lunii asupra conștiinței umane, ci îndeosebi în faptul că
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
că acționează cu un aparat conceptual propriu, cu metode și tehnici perfecționate. Este vorba de o substanță subiectivă care a putut fi identificată în conștiința popoarelor din Egipt, India, China, Japonia sau Persia, care a fost redescoperită în istoria culturii celților, germanilor și a altor popoare și în care se pot identifica tot mai mulți oameni din zilele noastre. Acel trecut redevine viu prin interpretarea simbolurilor din textele sfinte, din Vechiul Testament, păstrate din acea vreme ca o dovadă de tradiție și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
practică creșterea bovinelor și a porcinelor. În acest timp, asistăm în regiunile atlantice la apariția unui alt feomen cultural, megalitismul. Dacă există un domeniu în care s-au făcut interpretările cele mai fanteziste, acesta este al megaliților, mult timp atribuiți celților (idee primită pe care o reflectă încă personajul Obelix!) De fapt, primele *dolmene datează din mileniul al cincilea. Primitiv îngropat sub un *tumul sau un *cairn, dolmenul, masă de piatră, este în esență o cameră funerară. Menhirele sau "pietrele lungi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
contactele cu exteriorul. Probabil tot în acestă epocă apar primele forme de scriere *pictografică în decorațiile simbolice ale unor vaze: vaza din grota de la Quéroy (Chazelles, Charente). Dar schimbări mai importante aveau să intervină odată cu introducerea fierului și cu sosirea celților. ...la prima epocă a fierului (de la -700 la -450 aproximativ) Descoperirea fierului. Începînd cu secolul al VIII-lea î. I. C. și fără să dispară totuși bronzul, folosirea fierului se introduce progresiv în Occident. Originea sa trebuie căutată în Orientul mediteranean
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
î. I.C.) Începînd cu secolul al V-lea î.I.C., Galia primește o dublă influență: celtică în nord și greco-romană în sud. Ea cunoaște, în prima zonă, mai rurală, și în a doua, mai deschisă schimburilor, o oarecare prosperitate. Sosirea celților în Franța de Est și dezvoltarea coloniilor grecești în Franța de Sud: acestea sînt datele fundamentale ale anilor 500 î.I.C. cînd se regăsesc cele două mari curente de influență deja notate, Europa centrală danubiană și Mediterana. Cu prezența celtică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
propriu-zisă, desemnată de asemenea prin termenul de *"Galia pletoasă", Galia comata, independentă pînă la cucerirea lui Cezar, și Galia de Sud, sub influența Marsiliei și a Romei, numită încă Galia transalpină, prin opoziție cu valea Padului ocupată și ea de celți și care formează Galia cisalpină. Popularea celtică (harta I, p. 409) Origine. Celții pot fi definiți ca un grup de popoare de limbă indo-europeană, instalate în Europa Centrală, în special în regiunile meridionale ale Germaniei. Nu este deci o rasă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la cucerirea lui Cezar, și Galia de Sud, sub influența Marsiliei și a Romei, numită încă Galia transalpină, prin opoziție cu valea Padului ocupată și ea de celți și care formează Galia cisalpină. Popularea celtică (harta I, p. 409) Origine. Celții pot fi definiți ca un grup de popoare de limbă indo-europeană, instalate în Europa Centrală, în special în regiunile meridionale ale Germaniei. Nu este deci o rasă, ci o comunitate lingvistică ce se leagă de ansamblul popoarelor indo europene din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care se îndepărtează de climatul din ce în ce mai aspru din regiunile baltice și caută să se instaleze în Europa Centrală. Mișcările celtice cuprind atît Orientul pînă în zona Ankarei, în Turcia, vechea Galatie, cît și vestul și sudul Europei: ocuparea Romei de către celți pe la 386 î.I.C. Galia este progresiv ocupată de celți între secolele al V-lea și al III-lea î.I.C., dar importanța acestei ocupații variază după regiuni. Părți constitutive. Iulius Cezar este primul care dă o prezentare geopolitică a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și caută să se instaleze în Europa Centrală. Mișcările celtice cuprind atît Orientul pînă în zona Ankarei, în Turcia, vechea Galatie, cît și vestul și sudul Europei: ocuparea Romei de către celți pe la 386 î.I.C. Galia este progresiv ocupată de celți între secolele al V-lea și al III-lea î.I.C., dar importanța acestei ocupații variază după regiuni. Părți constitutive. Iulius Cezar este primul care dă o prezentare geopolitică a Galiei, distingînd, în afară de Galia de Sud, pe atunci cucerită de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Charente, de lemovici din Limousin, petrocorii din Dordogne, pictonii din Poitou, biturigii vivisci din Bordelais etc. La nord acest nucleu este mărginit de popoarele carnuților din Beauce de parizieni etc. Acest bloc celtic este înconjurat de popoare la care elementul celt este departe de a fi exclusiv. În Armorica, celtizarea acoperă abia popoarele indigene și se poate vorbi despre popoare celto-armoricane: coriosoliții, osismii, redonii, veneții etc, ale căror relații cu Bretania insulară (Insulele Britanice) rămîn firești. În sudul Garonei, în Aquitania
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]