626 matches
-
pretențios și dificil de interpretat, dar nu numai în muzica instrumentală (concerte de vioară și pian), ci și în cea de balet, solicitând un dirijor cu experiență și simț stilistic. Or, Adrian Morar rămâne în acest sens, un exemplu. Baletul „Cenușăreasa” a fost o inspirată repunere în repertoriu coregrafic, dovedindu-se astfel, un spectacol atrăgător, fermecător ca imagistică, dar și printr-o interpretare care onorează compania Operei Naționale București.
?CENU??REASA? de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-journal/Journalistic/83491_a_84816]
-
pare din ce în ce mai scurtă: și, în fond, cine s-ar supăra, mă rog, dacă s-ar scoate la licitație casele memoriale și terenul aferent, o povară din ce în ce mai grea pentru bugetele locale și centrale, care numai de cultură n-au grijă - o Cenușăreasă al cărei pantof pare să se fi pierdut pentru totdeauna? Cîțiva nostalgici, acolo, un posibil protest firav din partea unor tipi ciudați care n-au altă treabă mai păguboasă decît să citească și să resusciteze un trecut uitat și, oricum, neinteresant
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Anna noaptea trecută. Când își terminase tura, găsise pantoful în spatele scaunelor din față. Iar acum călătorea, ca Făt-Frumos, pe la toate casele pe unde dusese tinere în cursul nopții, încercând să stabilească al cui era pantoful. Iar Anna era, într-adevăr, Cenușăreasa lui. Anna i-a mulțumit plină de efuziune. Taximetristul a plecat. Anna s-a întors în pat. Tata s-a dus la serviciu. Eu am închis ochii. Iar Kate a început să plângă. Și același lucru am făcut și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ca regizori. Ceea ce este fals, sunt doar mijloace diferite. În alte școli de film, München, Praga, Paris, Londra etc., documentarul are locul lui și studenții învață să folosească posibilitățile documentarului ca să se exprime. Se spunea că filmul documentar este o cenușăreasă. A ieșit din starea aceasta? În programa școlii de film de la București, nu. E tot o temă de anul doi prin care treci repede. Dar, în ultimii doi ani, văd că există mai mulți tineri interesați de documentar, fie din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
iluzionează că prima putere în stat ar fi cartea, Cartea lui Eminescu, desigur. Lucrurile poate ar sta așa, dacă deciziile importante ar veni din partea celor care-l apreciază pe marele poet. Dar într-o țară în care cultura joacă rolul Cenușăresei, este greu de spus când se va ivi Prințul izbăvitor și când se va produce această minune. Este de reținut însă faptul că "parabola" intuită de Theodor Codreanu denotă, înainte de toate, respectul față de valori și că o "carte" poate fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
complexul Bacovia", descoperit de Theodor Codreanu după "îndelungi meditații"? E identificarea în viața și opera poetului a unor arhetipuri, care, prin asociere, dau un alt "model ființial" și au consecințe asupra atitudinii și stilului. Prin modestie și răbdare, Bacovia e Cenușăreasa; prin "autoizolare și tăcere" e Narcis, unul ce tulbura însă apele. Ca să prezint mai repede ideea în jurul căreia e organizată întreaga demonstrație, trebuie să spun că "complexul Bacovia", semnificativ "pentru condiția omului modern", e opusul "complexului Lear": regele a ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anului 1900, până la intrarea în mileniul al III-lea. Dl. Theodor Codreanu, chiar dacă este un împătimit după Bacovia, păstrează întotdeauna dreapta măsura în aprecieri și ține la rigorile obiectivității: "Dar cine e ființa destinată muțeniei totale? Numele ei arhetipal este Cenușăreasa. Bacovia a fast întruchiparea ideală, în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei, particularizat inconfundabil în ceea ce voi numi "complexul Bacovia". Cenușăreasa duce o viață "în cenușă", de râd fetele cele mari, fudule, îmbufnate; sau o primesc cu condescendență, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este un împătimit după Bacovia, păstrează întotdeauna dreapta măsura în aprecieri și ține la rigorile obiectivității: "Dar cine e ființa destinată muțeniei totale? Numele ei arhetipal este Cenușăreasa. Bacovia a fast întruchiparea ideală, în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei, particularizat inconfundabil în ceea ce voi numi "complexul Bacovia". Cenușăreasa duce o viață "în cenușă", de râd fetele cele mari, fudule, îmbufnate; sau o primesc cu condescendență, în cel mai bun caz. Numele Cenușăresei din Bacău s-a ascuns sub pseudonimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în aprecieri și ține la rigorile obiectivității: "Dar cine e ființa destinată muțeniei totale? Numele ei arhetipal este Cenușăreasa. Bacovia a fast întruchiparea ideală, în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei, particularizat inconfundabil în ceea ce voi numi "complexul Bacovia". Cenușăreasa duce o viață "în cenușă", de râd fetele cele mari, fudule, îmbufnate; sau o primesc cu condescendență, în cel mai bun caz. Numele Cenușăresei din Bacău s-a ascuns sub pseudonimul Bacovia!" (pag. 12). Dl. Theodor Codreanu acreditează cuvântul "complex
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei, particularizat inconfundabil în ceea ce voi numi "complexul Bacovia". Cenușăreasa duce o viață "în cenușă", de râd fetele cele mari, fudule, îmbufnate; sau o primesc cu condescendență, în cel mai bun caz. Numele Cenușăresei din Bacău s-a ascuns sub pseudonimul Bacovia!" (pag. 12). Dl. Theodor Codreanu acreditează cuvântul "complex" și cu o conotație religioasă, ceea ce devine un nucleu de interpretări inedite, cu totul originale, ale poeziei bacoviene. Capitolul IV al cărții, Negativul stilistic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
impresionantă, pornind de la găsirea de explicații a intrării târzii a lui Bacovia în circuitul critic major și a derutei în situarea operei sale nu numai pe scara valorilor, ci și în contextul literar. "Complexul Bacovia" întruchipează, în versiunea criticului, arhetipul Cenușăresei, semnificând umilitate de suprafață și strălucire ca fond. Rețin, deocamdată, minimum minimorum, că ipostaza "genială" a lui Bacovia se relevă încă din faza "uceniciei", printr-o alchimie cu care atinge gradul zero al poeziei "pe temeiul unei poetici a oglinzii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Liviu Chiscop, Constantin Călin). Cartea acestuia din urmă, Dosarul Bacovia I. Eseuri despre om și epocă, pune capăt oricărei îndoieli cu privire la posibilitatea unei singure biografii a singuraticului nostru poet. E, negreșit, o performanță în domeniu și o dovadă că "umila" "Cenușăreasă" ("varianta masculină și literară", cum spune Theodor Codreanu) are, de fapt, o biografie "palpitantă". Nici o incompatibilitate, se vede chiar de acum, între om și operă sau, dacă vreți, avem de-a face cu entități complementare. Cu o acribie arheologică ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o demonstrație pe măsura obiectivelor și ambițiilor mărturisite. Cartea de față se structurează în cinci părți care se susțin reciproc, fără șansa reală de a minimaliza sau ignora un capitol sau altul: cap. I Introducere: la judecata criticii sau "complexul Cenușăresei"; cap. II Narcisul bacovian; cap. III "Complexul Bacovia"; cap. IV Negativul stilistic; cap. V Bacovianismul, care propune o radiografie completă și complexă asupra vieții și operei poetului, proză de idei de cea mai bună calitate realizată cu probitate, dar uneori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
esența bacovianismului, Theodor Codreanu explică de ce "eticheta simbolistă" a împiedicat pentru mult timp o receptare corectă a autorului băcăuan, după un excurs necesar în critica interbelică. Găsește totuși loc și timp să vadă în Bacovia "ipostaza literară și morală a Cenușăresei", dar și un veritabil precursor al literaturii absurdului. Începând cu Svetlana Matta (1958), care a văzut în Bacovia "o excepțională punte de trecere" între existențialism și modernitate, critica autohtonă se apropie treptat de poezia bacoviană, văzută fie ca un produs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
universalismului său" (pag. 435). În caz contrar, întâlnirea dintre poet și cititori ar fi ratată. Dar cea mai spectaculoasă demonstrație (la acest capitol) este aceea legată de "bacovianismul originar" al lui Titu Maiorescu. Dacă Poetul venea direct din condiția de Cenușăreasă, asumându-și umilința acesteia ca mască pentru cei din jur, viitorul "spiritus rector" venea din poziția de Prințesă, asumându-și masca de aristocrat. Eroii lui Caragiale din O scrisoare pierdută sunt văzuți de Eugen Ionescu "din perspectiva unei crize umane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cca. 600 de pagini domnul Theodor Codreanu. Volumul care poartă titlul Complexul bacovian (apărut la Ed. "Junimea", Iași, 2002) este structurat în cinci secțiuni, diferite ca orientare tematica și ca maniera de abordare: I. Introducere la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei" (p. 1-60); II. Narcisul bacovian (p. 60-126); 111. "Complexul Bacovia" (p. 126-241); IV. Negativul stilistic (p. 241-420) și V. Bacovianismul (p. 420-522), la care se adaugă o Bibliografie selectivă (p. 522-544), precum și o listă cu Indice de nume. După ce sintetizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia, dl. Th. Codreanu se întoarce la esența, la unicitatea liricii acestuia, cu o curiozitate cvasi-științifică: "N-aș fi vrut să insist prea mult, dar e limpede acum că în fața operei lui Bacovia critica s-a desfășurat sub zodia "complexului Cenușăresei"", care e o poveste romantică, desigur. Ambiguitatea e aici remarcabilă, fiindcă nu știi cine și-a jucat mai bine rolul: poetul sau critica? Cel dintâi pare a se fi conformat întru totul măștii prin tăcere, umilință, anonimat, ascundere în provincie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și fiecare capitol poate fi considerat o carte: structură exigentă, situare diacronică și sincronică a tezei elaborate, dezvoltare concentrică a ideii, la fiecare întoarcere asupra problematicii discutate se simte progresia înregistrată în paginile eseului. Introducere: la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei", Narcisul bacovian, "Complexul Bacovia", Negativul stilistic și Bacovianismul. George Bacovia este singular în istoria literaturii, afirmația se sustrage truismului prin demersul hermeneutic din paginile cărții lui Theodor Codreanu, demonstrație riguroasă a ipotezei lansată în Introducere, cu atât mai fundamentată științific
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spațiul ne-cuvintelor, punctul zero al semnificării, recurs la primordialitatea lingvistică, punct de plecare spre o nouă semnificare. Pregnanța semantică a substanței lirice este în directă proporționalitate cu simplitatea (aparent, accesibilitatea) expresiei. "George Munteanu asimila simplitatea artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei", de care suferă, în definitiv, postmodernitatea poeziei banalului, a cenușiului marginalizant." La Bacovia, "caseta de plumb închide în ea aurul alchimic". Primul capitol al studiului exegetic Complexul bacovian operează periodizarea, cu analiza tendințelor, receptării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semnificării, recurs la primordialitatea lingvistică, punct de plecare spre o nouă semnificare. Pregnanța semantică a substanței lirice este în directă proporționalitate cu simplitatea (aparent, accesibilitatea) expresiei. "George Munteanu asimila simplitatea artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei", de care suferă, în definitiv, postmodernitatea poeziei banalului, a cenușiului marginalizant." La Bacovia, "caseta de plumb închide în ea aurul alchimic". Primul capitol al studiului exegetic Complexul bacovian operează periodizarea, cu analiza tendințelor, receptării critice a lui George Bacovia. Destinul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lume și implicit judecă literatura veche." Dacă este așa, Theodor Codreanu favorizează opera bacoviană să-și valorizeze "complexul". Revenind la periodizare, autorul studiului exegetic propune patru etape: 1921, 1946, 1960 sunt ani ai trecerii de la o perioadă la alta: Ucenicia Cenușăresei, Consacrarea, Intermezzo în proletcultism, Spre apogeu. "Mai productive și mai utile sunt alte câteva direcții ale criticii bacoviene: investigația psihocritică și bachelardiană, tematismul, critică ontologică, biografismul și cercetarea stilistică." Theodor Codreanu aduce în discuție metodele de abordare și rezultatele investigațiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nouă!) de note și trimiteri. Multe dintre acestea sunt microstudii în cadrul monografiei despre Bacovia. Chiar în primele pagini ale volumului, Theodor Codreanu își anunță obiectivul exegezei sale: să-l găsească pe ascunsul Bacovia, care și-a, pus o mască a Cenușăresei: "Bacovia a fost întruchiparea ideală, în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei". Cititorul, alături de autor, pornește în căutarea ascunsului Bacovia. Numai că Th. Codreanu, călăuzindu-și cititorul spre complexul Bacovia și bacovianism (peste nouă mări și nouă țări), îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia. Chiar în primele pagini ale volumului, Theodor Codreanu își anunță obiectivul exegezei sale: să-l găsească pe ascunsul Bacovia, care și-a, pus o mască a Cenușăresei: "Bacovia a fost întruchiparea ideală, în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei". Cititorul, alături de autor, pornește în căutarea ascunsului Bacovia. Numai că Th. Codreanu, călăuzindu-și cititorul spre complexul Bacovia și bacovianism (peste nouă mări și nouă țări), îi descoperă multe alte lucruri, mai mult sau mai puțin cunoscute; "relația aberantă" a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și încă multe-multe alte personalități și fenomene spirituale. Zice în volum Theodor Codreanu: "Firește, putem divaga mai departe...". Și nu se sfiește s-o facă. Dar aceste divagații dau cărții atâta farmec și atâta împlinire! Desigur, autorul nu uită de "Cenușăreasă". Și revine în permanență la Bacovia, descifrându-i poezia, făcând paralele, arătându-i pe premergătorii și urmașii poetului de la Bacău. Tobă de carte, Codreanu te uimește atât prin vastele și profundele sale lecturi, cât și prin uluitoarele sale judecăți și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
auzeau altă muzică. Poetul "provinciei" intrase în quartetul de ași ai poeziei posteminesciene, Marele Alfa (Arghezi) și cei trei mari B (Blaga, Barbu, Bacovia), dar ceva nu se potrivea în ierarhia imaginată de critica literară. Poezia cu aspect exterior de Cenușăreasă exercita o fascinație ascunsă, nu lăsa absolut pe nimeni indiferent, pe nici un estetician, pe nici un teoretician și istorie literară pe nici un critic. Mulți dintre toți, mai curajoși, recunoșteau existența unui "fenomen Bacovia", precum Vladimir Streinu, care, încă în 1936, scria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]