7,540 matches
-
păcate, nu se știe prea mult despre activitatea unor oameni din România care promovează cultura românească. Aș spune că nu numai în cazul României, ci și în cazul celorlalte țări postcomuniste s-a înlocuit cenzura politică cu un fel de cenzură, o cenzură a pieții. Mă gândesc că sunt foarte mulți editori de carte (în orașele de provincie și, bineînțeles, la București) care promovează operele literare ale principalilor scriitori români și le publică în condiții excelente, însă n-au mijloacele de
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
se știe prea mult despre activitatea unor oameni din România care promovează cultura românească. Aș spune că nu numai în cazul României, ci și în cazul celorlalte țări postcomuniste s-a înlocuit cenzura politică cu un fel de cenzură, o cenzură a pieții. Mă gândesc că sunt foarte mulți editori de carte (în orașele de provincie și, bineînțeles, la București) care promovează operele literare ale principalilor scriitori români și le publică în condiții excelente, însă n-au mijloacele de difuzare în
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
ar fi: «Istoria Securității» (unde și cînd s-a născut acest Rău care a marcat definitiv Secolul XX), sistemul polițienesc instaurat timp de 50 de ani, unitățile militare și mijloacele tehnice, lista ofițerilor de securitate, activitatea Uniunii Scriitorilor, Cinematografiei, Editurile, Cenzura... răspunsurile la criticile aduse de Petre Roman, Pavel Câmpeanu și William Totok etc. M-am oprit la documentele din dosar (800 de pagini) pentru a înțelege mecanismul (organizarea) pus în funcțiune pentru urmărirea și oprimarea fiecărui cetățean. Nu a lipsit
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
erau de o parte și «noi» de cealaltă parte. Apele erau împărțite. Abia acum aflăm că printre «noi» erau mulți informatori care făceau ca unele dintre acțiunile noastre (protestele scrise, cuvîntări în cadrul Consiliului Uniunii Scriitorilor, refuzul de a accepta propunerile cenzurii, trimiterea unor cărți în Occident, scrisorile trimise la Europa liberă) să fie cunoscute și contracarate de «ei». Acum am aflat despre acei eroi și disidenți despre care atunci nu știam nimic (cum spune Dorin Tudoran) și care își arogă dreptul
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
dosar care mi-au provocat o întoarcere în trecut. Privitor la acele evocări... se poate spune că este un «Jurnal fidel». De exemplu, împrejurările arestării și condamnării tatălui meu, a raporturilor pe care le-am avut cu editurile, revistele, cinematografia, cenzura, informatorii... Am o memorie afectivă destul de fidelă și cred că din acest punct de vedere Un tigru de hîrtie poate fi considerat... «Jurnal fidel»... - Am asemuit volumul dv. cu un proces al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă pentru a corija înclinația recurentă a unora către intoleranță, în speță tentația actuală a reconstituirii, sub felurite pretexte, a cenzurii, nu doar relicvă a unei perioade dogmatice, ci și piedică pusă sieși oricărui discurs ce-și subminează astfel condiția. “În primul rînd, dacă o opinie este înăbușită, rămîne posibil ca, pe cît putem noi ști cu siguranță, acea opinie să
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
Marius Chivu Eugen Negrici remarca în primul volum din Literatura română sub comunism faptul că, și datorită cenzurii și a condițiilor aproape imposibile de publicare a unei literaturi libere, neconstrânse ideologic, literatura SF a cunoscut la noi un interes foarte ridicat, interes dovedit și de mulțimea cenaclurilor și a revistelor de gen. În 1980, Florin Manolescu a publicat
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
colaboraționistă. Asupra acestui aspect, mărturiile prezentate în cadrul expoziției nu aduc prea multe lămuriri, dar subiectul, neputând fi trecut sub tăcere, a fost dezbătut într-una din conferințele din programul manifestărilor de la Museo di Roma, cu insistență asupra prigoanei și asupra cenzurii la care a fost supus scriitorul de către propaganda fascistă. În ceea ce privește colaboraționismul lui Moravia, referitor la perioada imediat anterioară celui de-al doilea război mondial această acuzație mai poate fi adusă unui număr extrem de redus de intelectuali italieni, iar numele prozatorului
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Tudorel Urian În poveștile despre cenzura comunistă care puteau fi auzite în mediile scriitoricești pe la sfîrșitul anilor ’80, instituția care se ocupa cu această îndeletnicire, destul de bizară din perspectiva zilei de azi, era personificată printr-un personaj aproape simpatic numit Dulea. O vreme am crezut că
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
a operelor literare și că mai toate cărțile apărute între 1948 și 1989 (inclusiv reeditările clasicilor și traducerile) au suferit modificări mai mult sau mai puțin semnificative. Mult mai puțin se știe însă despre cum funcționa în mod concret aparatul cenzurii comuniste. Cum era el organizat? Exista o regulă a intervențiilor în texte în funcție de categoriile de abateri de la „corectitudinea editorială” sau se acționa spontan, în funcție de primele impresii de lectură și de (in)dispoziția cenzorului? Erau citite toate cărțile sau erau urmăriți
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Erau citite toate cărțile sau erau urmăriți doar anumiți autori cu antecedente tulburi în relația cu regimul comunist? Verdictul asupra șanselor unei cărți de a fi publicată era dat de o singură persoană sau de o comisie? Literatura română și cenzura comunistă (1960-1971) de Marin Radu Mocanu este o carte esențială pentru înțelegerea specificității vieții literare românești în perioada comunismului. Anii ’60 au fost anii de maximă liberalizare ai regimului comunist, fenomen cu ample consecințe, inclusiv la nivelul literaturii. A fost
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
cu ample consecințe, inclusiv la nivelul literaturii. A fost trecerea de la dogmatismul autoritar al literaturii anilor ’50 la relaxarea ideologică și estetică din deceniul imediat următor o acțiune premeditată, venită din interiorul partidului, sau o diminuare a vigilenței (profesionalismului?) aparatului cenzurii, de care a profitat lumea scriitoricească? Au reușit scriitorii noștri să forțeze ușa cenzurii sau aceasta s-a deschis larg oferindu-le șansa să se bucure de aerul proaspăt al modernismului? Citirea în succesiune cronologică a notelor și rapoartelor întocmite
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
literaturii anilor ’50 la relaxarea ideologică și estetică din deceniul imediat următor o acțiune premeditată, venită din interiorul partidului, sau o diminuare a vigilenței (profesionalismului?) aparatului cenzurii, de care a profitat lumea scriitoricească? Au reușit scriitorii noștri să forțeze ușa cenzurii sau aceasta s-a deschis larg oferindu-le șansa să se bucure de aerul proaspăt al modernismului? Citirea în succesiune cronologică a notelor și rapoartelor întocmite între anii 1960 și 1971 de funcționarii Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor de pe
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
nepotul știa că transportă afișe de bal; or, observă vigilentul cenzor, „este greșită de asemenea asocierea care se face atît în titlu cît și în conținut între manifeste și afișele de bal” - p. 5). Cum este literatura, așa este și cenzura. Nu se pune problema unor fronde politice sau măcar artistice, iar cenzorii suflă și în iaurt, mai degrabă pentru a-și justifica existența și a întreține teama scriitorilor decît de teama unor pericole pentru stabilitatea regimului care ar putea veni
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
o acțiune de sabotaj economic. Tot Goldenberg dă jandarmeriei locale ordinul de a-i sprijini pe legionari (!!!). În final este însă deconspirat de adevărații comuniști, iar romanul primește „bun de tipar” (vezi p. 41). O piatră de hotar în relaxarea cenzurii comuniste este avizul dat Cursului de Istoria Literaturii Române - partea I de Ovid S. Crohmălniceanu în care nume prohibite cu puțin timp în urmă (Eugen Lovinescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor Crainic, Ion Petrovici) nu mai
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
comunistă. Odată cu apariția cărții lui Marin Radu Mocanu însemnările lor se află la îndemîna tuturor. Ele reprezintă fața nevăzută a literaturii române din perioada comunistă. O probă esențială în, deocamdată, virtualul proces al comunismului. Marin Radu Mocanu, Literatura română și cenzura comunistă (1960-1971), Ed. Albatros, București, 2003, 330 pag.
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
cu un portofoliu-două. Și ne miră faptul că guvernul nu-și susține susținătorii tot sus și tare, adică sus În ministere și tare la buget, că de unde să avem noi bani de propagandă electorală cum au ăia pentru moțiuni de cenzură?!... Că putem și noi, oricând, să facem una: dar n-am vrut, fiindcă ne interesează starea națiunii care plătește impozite. Dar, dacă impozitul e numai pentru Văcărit, nu ne mai convine și facem o pro-P.U.N.R. ca să nu mai
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
1907, concepută sub oblăduirea maximalistului Cristian Rakovski... Umorul e, altminteri, după Wilde, o formă de (supremă) politețe: aceea a disperării. - Sub flamura artei cu tendință, s-a speculat mereu asupra unui rol pragmatic al comicului, echivalat cu dăscăleala, cu o cenzură, cu o punițiune. Moličre, Goldoni, Gogol, Caragiale deveneau niște manechine costumate în pedagogi severi, cu o nuia în mînă. E o exagerare a unui factor ce, până la un punct, poate fi validat sau avem a face pur și simplu cu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
facă dreptate și să îndrepte toate năravurile" de "realist-socialiștii" noștri care-l socoteau pe autorul Scrisorii pierdute un "critic nemilos al orânduirii burghezo-moșierești"? - Parțial, răspunsul a fost dat în paragraful anterior. Fără a fi, neapărat, o "dăscăleală", satira aduce a "cenzură" și, uneori, a "punițiune". Cum întrebarea-ți de acum se referă doar la (patru) dramaturgi, trebuie spus că nu contestă nimeni că teatrul este și o "școală": În el năravuri îndreptați,/ Dați ascuțiri la minte...", - vorba tizului pe jumătate (sau
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
A surâs cu nerușinare răspunzând în limba noastră maternă: - Linné, ce mai statuie, nu? Știați că există o scrisoare înăuntru? - Necenzurată? Există scrisori care abia după 200 de ani ajung la destinație - o parte din ele dispar, oprite de o cenzură invizibilă. Vor depune mărturie despre mizeria cenzorilor. Pe chipul urmăritorului se desenase un surâs nesigur. - Aveți dreptate, a răspuns el. Dar poate generațiile viitoare vor demonstra că destinatarul nu respectase promisiunile făcute. Am tăcut la acest argument în coadă de
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Nu-mi mai este frică de oamenii de lut, încredințându-mă cu totul tăcerii meditative din interiorul pietrelor. La miezul nopții m-a sunat soțul meu din Elveția spunându-mi că primisem un pachet de la mama - un pachet întârziat de cenzură. El deschisese pachetul și găsise o scrisoare și o bluză albă trimise de ea. O bluză brodată alb pe alb, cu un guler croșetat semănând cu Calea Lactee. Mama îmi scria despre apartamentul meu din București - fusese spartă yala și oameni
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
ar putea fi o sursă de inspirație mai bună decît sordidul nostru cotidian, căruia, îi acordați prea multă atenție, după umila mea părere! Chiar nu v-a trecut prin minte să scrieți un roman istoric? S-ar vinde bine și cenzura e mai puțin atentă la astfel de subiecte. Imaginați-vă doar ce somptuos putea să pară acest mic palat acum o sută de ani, atunci cînd se spune că domnitorul Cuza l-ar fi făcut cadou Mariei Obrenovici! Mai ales
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
românești, Concert pentru orchestră, pantomima Mandarinul miraculos) și cele enesciene din Rapsodia I, poartă însemnele unor curajoase abordări armonice, cu pregnante colorații modale, și ale unei debordante, explozive succesiuni ritmice și dinamice. După câteva repetiții, lucrarea a fost respinsă de cenzura comunistă din Ungaria de la o primă audiție publică (pentru un nevinovat fa diez suspendat pe un acord de Fa major, care, e drept, creează o sonoritate de maximă tensiune și asprime), aparatnicii regimului fiind sensibili la rezonanțele folclorice ale „noii
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
București”) atestă - prin date revelatoare - activitatea uriașă a acestui muzician de excepție. Mai ales Catalogul de creație (12 pagini) prezintă un interes doesebit, fiindcă relevă - pentru prima oară - o imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
servit în diferite instituții astfel: ca violonist în orchestra permanentă a Ministerului Instrucțiunii și ca violonist la Opera Română (1914/1916), ca violonist în orchestra simfonică dela Iași, condusă de George Enescu (1916 - 1918) fiind în acelaș timp mobilizat la Cenzura Militară, ca suplinitoral defunctului Alf. Castaldi la catedra de Armonie, Contrapunct, Fugă și Compoziție dela Conservatorul din București - în decursul căror cinci ani am compus: Opera Traian și Dochia (cu text și muzică de acelaș), opera Agamemnon (id.), Concert p.
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]