2,130 matches
-
reclamantul a menționat că măsurile luate de Guvern sunt date cu exces de putere, abuziv și disproporționat, prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor, prin încălcarea normelor de drept și a deciziilor Curții Constituționale, opozabile erga omnes, astfel încât pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ. A făcut trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 152 din 6.05.2020, precizând că limitarea drepturilor și libertăților se poate face doar prin emiterea unui act normativ de valoarea legii. În opinia reclamantului, măsurile impuse încalcă și
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
plen și în secții. Ceea ce se reproșează este că, în cazul dat, CSM trebuia să lucreze în secții, respectiv era de competența secției de procurori să propună procurorului general numirea în funcția de procuror desemnat. Curtea însă nu poate cenzura această opțiune a legiuitorului pentru că în cauză se pun probleme care vizează nu numai cariera procurorului, dar și competența acestuia de a cerceta judecători și procurori. Din acest punct de vedere, legiuitorul a considerat că este o garanție pentru
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Senatului ca urmare a modificării configurației politice rezultate din alegeri și a modificării majorității parlamentare nu poate fi supusă unui control de constituționalitate“, întrucât „Curtea Constituțională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opțiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea președintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecărei Camere sau ai altor organe de lucru și nici nu are rolul unei instanțe de apel pentru soluționarea unor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
10 - Libertatea de exprimare, precum și cele ale Cartei drepturilor și libertăților fundamentale cuprinse în art. 11 - Libertatea de exprimare și de informare. ... 4. Se expun, mai întâi, o serie de „considerații prealabile asupra întinderii competenței Curții Constituționale de a cenzura Regulamentul Camerei Deputaților“, astfel cum a fost modificat prin hotărârea în cauză, și a admisibilității, din această perspectivă, a sesizării formulate. ... 5. În continuare, printr-o primă grupare de argumente, se susține că dispozițiile art. 158 alin. (3), (4) și
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Or, este necesară excluderea celor două sfere în cadrul unei societăți moderne, funcționale, bazate pe dialog și argumente constructive, putându-se formula critici fără ca acestea să implice violența de orice natură sau o conduită necivilizată. Normele regulamentare contestate nu cenzurează critica în sine, ci exclusiv modalitățile nelegitime (violente și denigratoare) de manifestare a acesteia, nespecifice unui mediu civilizat dedicat dezbaterii parlamentare, corelativ principiului „opoziția se exprimă, majoritatea decide“. ... 82. Se apreciază că este neîntemeiată și pretinsa încălcare a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
verifica legalitatea procedurilor sau a probelor obținute prin mijloace tehnice de supraveghere, atribut exclusiv al judecătorului de cameră preliminară sau, după caz, al instanței de judecată“, respectiv că „legalitatea mijloacelor de probă obținute prin folosirea măsurilor de supraveghere tehnică este cenzurată, în fiecare caz în parte, după caz, de către judecătorul de cameră preliminară sau de instanța judecătorească“. Cu toate acestea, Curtea reține că dispozițiile art. 30^1 din Legea nr. 304/2004 precizează expres că președintele Î.C.C.J./judecătorul anume desemnat de către acesta
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
consecință, nu poate fi primită critica potrivit căreia partea civilă are un drept absolut în stabilirea în mod unilateral a pretențiilor într-un proces ce are ca obiect săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală, întrucât, dimpotrivă, instanțele de judecată pot cenzura deciziile organelor de urmărire penală în ceea ce privește latura civilă a cauzei, neputând fi posibilă stabilirea/crearea unor plăți nedatorate către partea civilă. ... 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului, în dosarele nr. 3.038D/2019 și nr.
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/ valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituțională fiind competentă să cenzureze norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca neîntemeiată. În același sens este și Decizia nr. 114 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
legiuitorul a instituit, prin art. 215 din Codul de procedură penală, o serie de obligații „de a face“ - un set de obligații pozitive, ce trebuie să fie dispuse cu prilejul luării măsurii controlului judiciar, fără ca acestea să poată fi cenzurate sau înlăturate, precum și o serie de obligații „de a nu face“ - interdicții, a căror impunere este lăsată la aprecierea organului judiciar. În acest fel măsura controlului judiciar poate fi individualizată în funcție de informațiile existente despre faptă și despre
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
materiale prin raportare la natura, obiectul și valoarea pricinii, astfel cum este acesta determinat de prevederile art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de control judiciar nu va avea posibilitatea de a cenzura, cu ocazia analizei propriei competențe materiale procesuale în soluționarea căii de atac, modul în care instanța de fond specializată s-a declarat competentă material în soluționarea pricinii, această concluzie fiind valabilă cu atât mai mult în situația în care în
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată. Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. ... 15. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a
DECIZIA nr. 128 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271813]
-
Astfel, se susține că, prin crearea posibilității ca legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activități circumscrise siguranței naționale, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate să fie cenzurată în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță se încalcă normele privind competența strict determinată prin Legea nr. 51/1991, împrejurare ce aduce
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
mai recunoaște specialiștilor IT nici măcar statutul de specialiști din cadrul instanțelor și parchetelor, aceștia rămânând încadrați în grila de salarizare aferentă personalului auxiliar de specialitate, cu consecința scăderii drastice a veniturilor salariale. Mai mult decât atât, acestora le este cenzurată chiar și posibilitatea de a obține eventuale majorări salariale, cel puțin până în anul 2022, în virtutea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiindu-le plafonate salariile de bază la un nivel cu mult inferior față de cel
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
cu măsura avertismentului și atragerea atenției petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale. O atare interpretare încalcă dreptul de acces la un tribunal, deoarece neagă rolul instanței de judecată de a cenzura măsura suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice. Cu privire la acest aspect, autorul excepției arată că instanța europeană a drepturilor omului a observat că accesul la căile de atac interne doar pentru ca acțiunea să fie respinsă ca
DECIZIA nr. 37 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270466]
-
recurs în interesul legii. Instituția reglementată de art. 105 alin. (2) din Codul penal se regăsește în titlul 3 - Pedepsele, capitolul V - Individualizarea pedepselor, secțiunea a 6-a - Liberarea condiționată. Astfel, a limita posibilitatea instanței de control judiciar de a cenzura, în apel, practic individualizarea pedepsei, impunând a limita instanța de apel la aspectele discutate în fața instanței de fond, este excesiv, existând situații ce nu pot fi remediate pe cale separată (spre exemplu, reținerea unor circumstanțe atenuante care vizează tot
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
o valoare mai mare decât procentul TVA calculat la valoarea adăugată practicată de către operatorul economic, cu consecințe asupra dreptului de proprietate al acestuia, excedând controlului efectuat de către Curtea Constituțională. Toate aceste aspecte urmează a fi verificate și, eventual, cenzurate de către instanța judecătorească în fața căreia a fost dedusă judecata cauzei de contencios administrativ fiscal. ... 20. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile legale criticate constituie norme de drept material fiscal, astfel că invocarea în susținerea neconformității acestora cu Legea
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272156]
-
și modalitatea de administrare a probelor noi sau de readministrare a celorlalte, apreciind că judecătorul nu poate delimita, „în cadrul aceluiași dosar, la cererea cui, în apărarea cui și pentru care dintre inculpați se administrează proba și nici nu poate cenzura măsura în care proba îl vizează pe unul sau pe altul dintre inculpați“. Susțin că hotărârea pronunțată după admiterea cererii de aplicare a dispozițiilor privind procedura abreviată nu este doar una prin care este condamnat inculpatul care a uzat de
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
acoperi doar abateri de ordin regulamentar, nu și de ordin constituțional. În cauză, viciul care afectează procedura de adoptare are relevanță constituțională, astfel că nu poate fi acoperit pur și simplu prin adoptarea legii. ... 66. De principiu, Curtea nu poate cenzura și controla dacă procedura, prin modul său de derulare, poate fi calificată într-un alt mod față de calificarea dată de Biroul permanent/comitetul liderilor/plen. Totuși, în măsura în care situația este vădit diferită de cea reținută, Curtea are competența de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
refuza persoanei îndreptățite dreptul de a se adresa instanței competente, respectiv tribunalului, pe motiv că plângerea ar fi prematur introdusă sau inadmisibilă. În această privință, absența răspunderii persoanei juridice deținătoare echivalează cu un refuz de restituire a imobilului, care trebuie cenzurat de tribunal tot în condițiile procedurii speciale. Sub acest aspect, trebuie avut în vedere că, pentru cazul când restituirea în natură nu este posibilă, s-a reglementat, prin art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, că «Decizia sau
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
în natură, nu este limitată doar la posibilitatea de a obliga unitatea deținătoare să emită o altă decizie/dispoziție de restituire în natură. Dimpotrivă, în virtutea dreptului său de plenitudine de jurisdicție ce i s-a acordat prin lege, instanța judecătorească, cenzurând decizia/dispoziția de respingere a cererii de restituire în natură, în măsura în care constată că aceasta nu corespunde cerințelor legii, o va anula, dispunând ea însăși, în mod direct, restituirea imobilului preluat de stat fără titlu valabil. O astfel de
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
legea oferă creditorului numai pârghii de constrângere pecuniară (cuprinse în procedura reglementată de art. 906 din Codul de procedură civilă) și nu există garanția finalizării demersului cu o soluționare efectivă, în fond, a cererii; ... – plenitudinea de jurisdicție a instanței care cenzurează actele emise de entitățile obligate la soluționarea cererilor de reparație (nelimitată de vreo dispoziție legală) justifică recunoașterea dreptului titularilor cererilor de reconstituire de a cere soluționarea lor pe fond. ... ... ... 143. Față de aceste argumente, ce se subsumează evoluției generale a
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]