385 matches
-
constatat că, din analiza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , și anume a art. 11 alin. (1)-(3), acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii
DECIZIE nr. 916 din 5 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 29 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234762_a_236091]
-
constatat că, din analiza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , și anume a art. 11 alin. (1)-(3), acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii
DECIZIE nr. 759 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234756_a_236085]
-
încasate. În al doilea rând, nu trebuie ignorate obiectul și finalitatea celor două proceduri care vizează, pe de o parte, anularea deciziei de calcul al taxei de poluare, cu consecința înlăturării acesteia din realitatea juridică, iar, pe de altă parte, cenzurarea refuzului nejustificat de soluționare a cererii de restituire a taxei de poluare și obligarea la restituirea sumei încasate cu acest titlu. Procedura prealabilă reglementată de dispozițiile legale amintite anterior este obligatorie numai în cazul primei categorii de acțiuni, în timp ce, pentru
DECIZIE nr. 24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art. 4, art. 7 şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237860_a_239189]
-
5 din Codul de procedură civilă a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică drept o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
DECIZIE nr. 1.403 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238488_a_239817]
-
întrucât, atribuirea dreptului exclusiv și necondiționat creditorului majoritar de a confirma administratorul judiciar/lichidatorul judiciar reprezintă o încălcare a principiului independenței judecătorilor, respectiv a judecătorului însărcinat cu controlul legalității procedurii. Astfel, în condițiile în care nu există posibilitatea verificării sau cenzurării modului de exercitare a acestui drept și a sancționării creditorului în cazul exercitării nelegale de către judecătorul care exercită, potrivit legii, controlul legalității tuturor actelor aferente procedurii insolvenței, dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. d) și ale art. 19 alin. (2
DECIZIE nr. 1.191 din 20 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236537_a_237866]
-
art. 126 alin. (6) și art. 146 lit. a) și c) din Constituție, "în măsura în care este interpretat în sensul că se dă în căderea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atribuția de a reține încălcarea principiului egalității în fața legii prin examinarea și cenzurarea soluțiilor cuprinse în legi, ordonanțe și acte administrative cu caracter normativ". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate că
DECIZIE nr. 711 din 7 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212480_a_213809]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIE nr. 397 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222906_a_224235]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 444 din 15 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 4 din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222923_a_224252]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție , "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 316 din 5 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212837_a_214166]
-
ca urmare a recalificării, partea care a atacat cu apel hotărârea nu numai că este privată de calea de atac a apelului, cât și de cea a recursului, ceea ce conduce la irevocabilitatea hotărârii instanței de fond, fără a exista posibilitatea cenzurării acesteia de către o instanță superioară". Consideră că este posibilă "o analiză a neconstituționalității unui text de lege, doar cu privire la aplicabilitatea acestuia la anumite situații din practică". De aceea, solicită să se constate că, prin aplicarea dispozițiilor de lege criticate "la
DECIZIE nr. 110 din 9 februarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220030_a_221359]
-
în măsura în care cererea de reexaminare se soluționează de însăși instanța care a dispus măsura sancționatorie. Verificarea temeiniciei sancțiunii amenzii judiciare de către aceeași instanță care a dispus măsura sancționatorie suprimă dreptul părților la un recurs efectiv, întrucât nu există o posibilitate de cenzurare a instanței de către instanța superioară. Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, argumentele invocate de autorul excepției fiind nefondate. Arată că prin dispozițiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) din Codul
DECIZIE nr. 286 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242131_a_243460]
-
neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că aspectele criticate de autorul excepției nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate. Problema aplicării sancțiunilor contravenționale în situația nerespectării textului de lege criticat este una de aplicare a legii, cenzurarea măsurilor dispuse de reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor constituind atributul exclusiv al instanței de judecată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de
DECIZIE nr. 503 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9^3 lit. k) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243702_a_245031]
-
126 alin. (6) stabilește "controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat". Prin avizul negativ, Senatul României a comis o depășire a competențelor sale, și-a arogat o competență pe care nu o posedă - cenzurarea unei hotărâri judecătorești, ceea ce a determinat un blocaj instituțional, care își are remediul în dispozițiile art. 146 lit. e) din Constituție, care prevăd soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice de către Curtea Constituțională. Prevederile art. 70 alin. (2
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
2011). În plus, din analiza prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea a constatat că acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. A proceda în mod contrar ar echivala cu încălcarea principiilor generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la
DECIZIE nr. 1.632 din 20 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239440_a_240769]
-
posibilitatea ca eventualele măsuri eronate luate de procuror să fie îndreptate de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat. Contrar susținerilor autorului excepției, nu se aduce astfel atingere liberului acces la justiție, câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești. În acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează plângerea la instanța de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul soluționează cauza penală fără ca aceasta să mai ajungă în fața instanței
DECIZIE nr. 568 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242986_a_244315]
-
5 din Codul de procedură civilă a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică drept o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
DECIZIE nr. 344 din 10 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a), b) şi e), precum şi ale art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242514_a_243843]
-
Română de Mărfuri" - S.A. București (Romanian Commodities Exchange). În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că, potrivit Legii fundamentale și dreptului comunitar, politica de concurență are două componente, prima privește stabilirea regulilor precise ale mecanismului concurențial și de descurajare/cenzurare/sancționare a practicilor comerciale restrictive, iar a doua privește crearea mecanismului de control și sancționare a practicilor neconforme concurenței, ca bază și condiție sine qua non a economiei de piață. Prin Legea nr. 357/2005 legiuitorul național a transpus în
DECIZIE nr. 53 din 5 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) lit. f) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261509_a_262838]
-
contencios administrativ și fiscal arată că textele legale criticate prevăd că procedurile administrative prevăzute în titlul VII al Legii nr. 247/2005 se suspendă până la 15 mai 2013. Cum obiect al cauzei aflate pe rolul instanței de fond îl reprezintă cenzurarea atitudinii autorităților publice implicate în procedurile de acordare a despăgubirilor în baza Legii nr. 247/2005 , deoarece nu a fost pusă în executare o decizie irevocabilă prin care au fost obligate la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, se constată
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
de Casație și Justiție arată că textele legale criticate prevăd că procedurile administrative prevăzute în titlul VII al Legii nr. 247/2005 se suspendă până la 15 mai 2013. Cum obiect al cauzei aflate pe rolul instanței de fond îl reprezintă cenzurarea atitudinii autorităților publice implicate în procedurile de acordare a despăgubirilor în baza Legii nr. 247/2005 , deoarece nu a fost pusă în executare o decizie irevocabilă prin care au fost obligate la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, instanța de
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
dispoziției legale menționate, iar, pe de altă parte, acest lucru ar echivala cu o încălcare a atribuțiilor ce revin Curții Constituționale, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție. Rațiunea controlului de constituționalitate efectuat de către Curtea Constituțională are la bază posibilitatea cenzurării actelor normative, ca manifestare de voință a puterii legiuitoare, iar nu interpretarea dată acestora, printr-un act jurisdicțional, de către o instanță de judecată. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
acțiuni de combatere, a faptului că pentru acordarea serviciilor medicale este necesară efectuarea de plăți sau liberalități de către pacient. Referitor la formularea solicitării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Militară de Apel București a apreciat că se impune cenzurarea cererii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția pentru combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, întrucât prin dispozițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 nu se dezincriminează
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 29 august 2007, și Deciziei nr. 636 din 11 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 21 iunie 2010, Curtea a reținut că cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare
DECIZIE nr. 1.087 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248625_a_249954]
-
de excepție. Prin urmare, ordinele emise de miniștri în aplicarea actelor normative sau dispozițiile din cuprinsul acestora nu pot face obiectul excepțiilor de constituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial și nu pot fi supuse controlului de constituționalitate. Cenzurarea eventualei nelegalități a actelor emise de autoritățile administrației publice revine instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIE nr. 862 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247251_a_248580]
-
instanța națională. Se invocă în acest sens cele statuate în hotărârile pronunțate în cauzele Rasidescu împotriva României și Natela Davidashvili împotriva Georgiei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că nu este o instanță de apel învestită cu cenzurarea erorilor de fapt și de drept ale instanțelor naționale ce au soluționat cauza înaintea sa, o a patra instanță care să rejudece cauza pe fond sau din perspectiva dreptului național. În sprijinul aceleiași susțineri se mai invocă și hotărârile pronunțate
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
care guvernează înfăptuirea justiției trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile constituționale care consacră rolul și competențele celorlalte puteri, cu respectarea principiilor statului de drept, enunțate de art. 1 din Legea fundamentală. Un cadru legislativ care ar permite ignorarea, eludarea sau cenzurarea de către instanțele judecătorești a deciziilor pe care Înalta Curte de Casație și Justiție ori Curtea Constituțională le pronunță în exercitarea competențelor lor constituționale nu este compatibil cu aceste principii. ● Cât privește dispozițiile art. 99 lit. s) din Legea nr. 303
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]