558 matches
-
în 14 iulie 1941, purtând în colțul de sus, la dreapta titlului, calendarul creștin ortodox cu sărbătorile săptămânilor... (F.34x46 cm). Tipografia și editura care se ocupau de ziar erau Bucovina, tot în strada I. Flondor nr.33, cu inscripția CENZURAT. În articolul „Basarabenii și Bucovina”, semnat A.B., se apreciază că: „ dacă în domeniul creației legăturile dintre basarabeni și bucovineni au fost, în special după Unire, trainice indestructibil, în domeniul cultural legăturile ce s-au manifestat au dat roade întradevăr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V. Vitescu (V.Vitencu), Codreanu ( G. Tofan), Leandru (I. Cocârlă), Taniu (Dracinschi) ș.a. Dar foiletonul ziarului are și foarte multe reproduceri din scriitori de seamă din suplimentele literare mai cătate... Ca și alte gazete, Deșteptarea a mai avut o rubrică: CENZURAT ori CONFISCAT. „Urgisirea ziaristicii se face nu numai prin confiscare, ci și prin procese de presă și un bombardament întreg de rectificări „ scrie editorialul din 10 august 1903, după „sistemul dacă voi scrieți că soarele apare la răsărit, eu pot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Codul penal. Dar sublinia: „Cenzura în Austria însă există și astăzi”. Rândurile de mai sus veneau după ce numărul precedent - 73 - din Glasul Bucovinei, destinat țăranilor, începea chiar din prima pagină cu mari spații albe pe care se citea doar atât: Cenzurat, cenzurat... Despre supărarea așa de rău a cenzurii pe Glasul Bucovinei încât „n-a cruțat măcar nici titlurile și iscăliturile” șiau pus întrebări fel de fel mulți cititori cărora G. Rotică le-a răspuns ori a lăsat răspunsurile în tăcerea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
penal. Dar sublinia: „Cenzura în Austria însă există și astăzi”. Rândurile de mai sus veneau după ce numărul precedent - 73 - din Glasul Bucovinei, destinat țăranilor, începea chiar din prima pagină cu mari spații albe pe care se citea doar atât: Cenzurat, cenzurat... Despre supărarea așa de rău a cenzurii pe Glasul Bucovinei încât „n-a cruțat măcar nici titlurile și iscăliturile” șiau pus întrebări fel de fel mulți cititori cărora G. Rotică le-a răspuns ori a lăsat răspunsurile în tăcerea timpului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
măcar nici titlurile și iscăliturile” șiau pus întrebări fel de fel mulți cititori cărora G. Rotică le-a răspuns ori a lăsat răspunsurile în tăcerea timpului... „Am cerut, o seamă dintre noi, cenzura, pentru ca apoi să ne vedem noi singuri cenzurați. Caraghioasă situație - nui așa? - se întreba G. Rotică în numărul 80 într-un alt articol despre cenzură în ... general. Se uita, oare, că D. Marmeliuc scrisese clar: cenzură, „așa dar și pentru noi.”?... În cei 23 de ani de activitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o comunitate, definită prin chiar faptul consumării mesajelor primite. Memoria unei colectivități nu este niciodată un întreg compact și static, ea depinzând continuu de selecția, transmisia și confirmarea informațiilor vehiculate. Fondul mnemonic al unei societăți este în permanență manipulat, valorizat, cenzurat, recuperat sau negat, într-un concert dizarmonic de tonuri și voci. Memoria creează și întreține emoții 40. Afectele au un rol major în aceste fluxuri sociale, influențând și codurile științifice sau birocratice de transmisie, inclusiv pe cele școlare. În ciuda tentativelor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
instituții a tuturor persoanelor considerate dușmani sau nesigure de către regimul comunist (s.n. C.M.)"26. Manualul nu înregistrează amintiri, ci instituționalizează definiții 27. Există însă memorii concurente, greu de învins. Cei adaptați fostului regim se simt astăzi, la rândul lor, victime, cenzurate tacit atunci când vor să își expună propriile variante de trecut. Oamenii care se refugiază în imaginarul construit de comunism nu sunt neapărat nostalgici, ei resimțind, mai curând, o nevoie de continuitate temporală, inerentă ființei umane. De remarcat că și educatorii
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
diversității tematice. În acest sens, am calculat pentru fiecare an un indice de diversitate, ca produs Între numărul temelor prezente Într-un an și numărul total al ocurențelor temelor respective. În al treilea rând, ținând cont de particularitățile unei prese cenzurate, lipsită de transparență, am consemnat aparte cazurile (puține la număr, de altfel) În care problematica irlandeză este folosită ca termen de referință pentru o aluzie directă la stările de lucruri din Transilvania. Am grupat și aceste rezultate Într-un tabel
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
356 Producția mitică și amploarea acesteia, departe de a fi un izvor secat de vitalitate, este amplificată și accelerată prin explozia mijloacelor de comunicare în masă audio-vizuale. Evident, obiectele produse și modurile de raportare la acestea pot fi criticate, combătute, cenzurate, însă prin aceasta doar li se confirmă statutul de realitate care depășește capacitatea ordonatoare rațională a omului. Miturile moderne pot sau nu să semene cu cele din vechime, pot îndeplini funcții similare ori satisface nevoi "inventate", însă nu pot fi
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o intervenție imediată din partea guvernului, a grupurilor civice, a editorilor și a părinților. Deși producătorii de comics se apără invocând dreptul fundamental al libertății de exprimare, Senatul impune un cod editorial în funcție de care viitoarele benzi desenate aveau să fie strict cenzurate. Noile standarde impun, printre altele: crimele nu mai pot fi expuse în detaliu și nici într-o manieră care să creeze simpatie față de criminal, reprezentanții autorităților nu mai pot fi prezentați în lumină defavorabilă iar binele trebuie să învingă întotdeauna
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de mijloc, un "gust barbar" cum îl numea Bourdieu, exprimat în publicații ca Le canard sauvage, L'echo des savanes sau amintita și inegalabila Hara-Kiri).703 În ce privește banda desenată religioasă, puternic reprezentată în Franța, aceasta a fost și mai drastic cenzurată decât cea laică (inițiată de către Jijé prin titluri ca Don Bosco în 1944 ori Emmanuel în 1949, interzisă între 1953 și 1957, impusă definitiv după 1975). Există în banda desenată religioasă franceză trei direcții principale: didactică (povești biblice și istorice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
scenei BD românești), Valentin Iordache, cei care editează revista SF Orion,837 care, conform opiniei lui Pîrligras, "exista doar datorită catastrofalei situații în care se aflau instituțiile de cultură din țară: teatrele și filarmonicile".838 Cum desenele românești erau "cuminți", cenzurate (în ciuda unor mesaje subtile strecurate în banda desenată de către același Viorel Pîrligras sau de către Valentin Iordache în paginile Orion sau Argonaut, mascate sub eticheta SF, ori de către caricaturiști precum Adrian Andronic care va deveni după 1989 unul dintre cei mai
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
marilor întreprinderi. Situația s-a schimbat de prin 1965, odată cu apariția unei noi generații de desenatori, școliți cel puțin la nivel secundar, dar și superior (Gotlib, Mézieres, Giraud, Linsu), cu origini modeste și care își investesc în banda desenată ambițiile cenzurate. Pentru ei, banda desenată constituie instrumentul expresiei simbolice celei mai înalte în ordinea legitimităților culturale la care puteau aspira în mod rațional, totodată și un instrument eficient de mobilitate socială și o formă de reușită (munca fiind multă și istovitoare
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1969-1985) și - împreună cu Stancu Ilin - Opere de B.P. Hasdeu (II-IV, 1996-2003). Editarea operei hasdeene va fi continuată cu Publicistica politică. 1869-1902 (I-II, 2001), Studii și articole de economie politică (I-II, 2002) și Folcloristica (I-II, 2003). Descoperind manuscrisele cenzurate ale lui Tudor Vianu, a alcătuit și o ediție completă din Dicționar de maxime comentat (1997). Prin cercetări întreprinse în biblioteci din Germania, ca și în reviste românești ale exilului, istoricul literar a identificat scrieri, documente literare și fonduri epistolare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Chișinău (1956-1961). A fost redactor la „Moldova socialistă” (1961-1967), la săptămânalul „Cultura” (1967-1970), la Editura Lumina (1970-1972) și la revista „Nistru” (1972-1980). În 1988 devine redactor-șef al revistei „Basarabia”, impunându-i ca program recuperarea valorilor clasice și a celor cenzurate, reintegrarea literaturii basarabene în contextul cultural românesc. A fost distins cu titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1989). Este laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova (1990) și al Premiului „Nichita Stănescu” (1997). În primele volume de versuri, Maci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
una din principalele sale surse de inspirație. Drept urmare, culegerea de testimonia de care dispune Chiril este dintr‑o dată redusă la mai puțin de jumătate. Materialul oferit de „mica Apocalipsă” de la Mt. 24, precum și de Cartea lui Daniel, și aceasta amplu cenzurată (canonicité oblige!), nu acoperă decât un segment mai curând restrâns al „istoriei” Anticristului. Episoade esențiale, cum ar fi apariția celor doi martori (Enoh și Ilie); cele două fiare, simboluri ale Anticristului și ale „scutierului” său; cifra 666 și numele Anticristului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
înapoi, București, 1982; Rezervația de zimbri, București, 1982; Totuși, iubirea, București, 1983; Manifest pentru mileniul trei, București, 1984; Locuri comune, București, 1986; Viața mea e un roman, București, 1987; Într-adevăr, București, 1988; Sunt un om liber, București, 1989; Poezii cenzurate, București, 1990; Trilogia căruntă, vol. I: Româniada, București, 1993, vol. II: Noaptea marii beții, București, 1993, vol III: Bieți lampagii, București, 1994; Front fără învingători, București, 1995; Infracțiunea de a fi, București, 1996; Tragedia națională, București, 1997; Deromânizarea României, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Weltanschauung ne apare ca o filozofie a hiatusului repetabil. Pentru Dilthey, ca și pentru Blaga, "insondabilul" în sine devine o motivație a creației filozofice, un imbold spre cunoaștere. El întreține năzuința spre adevăr, chiar dacă orice încercare de "revelare" lui este "cenzurată" fie de istoricitatea noastră, fie de un Mare Anonim. "Insondabilă" în primul rând este "enigma vieții și a lumii", care în viziunea lui Dilthey atrage investigația filozofică numai atâta timp cât rămâne enigmă, adică ar spune Blaga câtă vreme o respectăm și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Repere bibliografice: Gh. Grigurcu, Diversitatea semnelor timpului, ST, 1989, 2; Nicolae Manolescu, Un tânăr eseist, RL, 1989, 15; Constantin Pricop, Formele poetice, CL, 1989, 9; Marian Papahagi, „Semnele” eseului și „farmecul” poeziei, TR, 1990, 4; Gh. Perian, Restituirea unei cărți cenzurate, TR, 1991, 18; Nicolae Coande, „Veni-vor timpuri mai puțin secetoase”, R, 1991, 7-8; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, Iași, 1993, 99-102; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 199-201; Dicț. scriit. rom., I, 96-97; Gh. Grigurcu, Culoarea ciumei, RL, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
ci pentru faptul că nu suntem și nu vom fi niciodată de acord cu politica și propaganda mincinoasă a Partidului Comunist Român, și pentru că nu suntem de acord cu așa-zisa libertate din România, libertate în care vorbim și cântăm cenzurat, scriem și citim cenzurat, ba chiar începem să și gândim cenzurat. Libertatea este în așa fel interpretată în România, încât întâlnești des pe străzi patrule de miliție înarmate până în dinți, de ai impresia că te afli în Nicaragua sau Irlanda de Nord
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu suntem și nu vom fi niciodată de acord cu politica și propaganda mincinoasă a Partidului Comunist Român, și pentru că nu suntem de acord cu așa-zisa libertate din România, libertate în care vorbim și cântăm cenzurat, scriem și citim cenzurat, ba chiar începem să și gândim cenzurat. Libertatea este în așa fel interpretată în România, încât întâlnești des pe străzi patrule de miliție înarmate până în dinți, de ai impresia că te afli în Nicaragua sau Irlanda de Nord. De ce acest lucru? Autorităților
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de acord cu politica și propaganda mincinoasă a Partidului Comunist Român, și pentru că nu suntem de acord cu așa-zisa libertate din România, libertate în care vorbim și cântăm cenzurat, scriem și citim cenzurat, ba chiar începem să și gândim cenzurat. Libertatea este în așa fel interpretată în România, încât întâlnești des pe străzi patrule de miliție înarmate până în dinți, de ai impresia că te afli în Nicaragua sau Irlanda de Nord. De ce acest lucru? Autorităților le este frică de ceva? Dar în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țăranii. Ca în orice perioadă de criză, specula a ajuns la culme, corupția așijderea și noi de mult nu mai trăim, ci supraviețuim. Pe străzi, poliția ( Securitatea în civil) te urmărește zi și noapte. Telefoanele sunt înregistrate (chiar interne), scrisorile cenzurate și noi supravegheați îndeaproape. Suntem toți deținuți ambulatorii și fără haine vărgate. Tineretul este debusolat, o prostituție clandestină își face tot mai mult loc între fete, iar băieții, când nu sunt luați de Securitate care îi transformă în ucigași cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în Occident, a interdicției de reprezentare a lui Dumnezeu-Tatăl. Creștinismul este singura din cele trei religii monoteiste care a îndrăznit să dea imagini antropomorfice ale Creatorului, și e de remarcat că frescele lui Michelangelo din Capela Sixtină nu au fost "cenzurate", ci recondiționate de către autoritățile Vaticanului (care a reafirmat întruchiparea, în ciuda propriilor interdicții teologice reactualizate de 12 secole încoace). Excepția istorică a unui tabu monoteist este cu atît mai meritorie cu cît păgînismul inamic se baza pe sacralizarea imaginilor divine și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
De la Zalmoxis la Genghis-Han. În 1969 a debutat în teatru, cu piesa Mică dramă, care s-a jucat la Teatrul „Al. Davila“ din Pitești. În vremea cenzurii, poetul avea obiceiul să transcrie de mână, pe volumele dăruite cu dedicație, versurile cenzurate. A fost laureat cu: Premiul special al revistei „Luceafărul“ (1983); Premiul de poezie „Mihai Eminescu“ al Academiei Române (1983); Premiul Uniunii Scriitorilor (1992); Premiul Serilor de Poezie de la Vânători-Neamț (1995); Premiul „Frontiera Poesis“ (1996); Premiul național de poezie „Mihai Eminescu“ (2000
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]