968 matches
-
siguranță, se știa prea bine că, fără el, asemenea probleme importante nu puteau fi rezolvate. Folosind drept „cheie“ această putere de influență, Katsuie schimbă direcția și coti spre Castelul Kiyosu, din Owari. Pe drum, din ceea ce auzi și după rapoartele cercetașilor, descoperi că mulți dintre vasalii supraviețuitori ai clanului Oda se îndreptaseră spre Kiyosu înainte ca scrisorile lui să fi ajuns la destinație. Samboshi, fiul moștenitorului lui Nobunaga, Nobutada, se afla deja acolo și, în mod firesc, toată lumea era de părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe Seniorul Hideyoshi pe drum, ei bine, da, sigur că l-am văzut. Azi în zorii zilei, în regiunea Fuwa, și nu doar trecând prin Tarui. — Cam câți oameni avea? Nu-s sigur dar, negreșit, erau câteva sute. — Câteva sute? Cercetașii se uitară unii la alții. Dându-i omului drumul, se întoarseră imediat să-i raporteze lui Katsuie. Vestea era destul de neașteptată. Inamicul avea o armată atât de mică, încât Katsuie și generalii săi erau acum și mai temători. Oricum, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Descălecați! Ikeda Shonyu coborî primul de pe cal și-și instală scăunelul de campanie, pe malul râului. — Seniorul Yukisuke a sosit la timp. Trupele lui sunt acolo, arătă unul dntre vasalii lui Shonyu. Shonyu se ridică în picioare, cătând spre amonte. — Cercetaș! Cercetaș! strigă el, neîntârziat. Unul dintre cercetași o luă la fugă într-acolo, pentru a confirma raportul. Nu peste mult, o unitate de patru sau cinci sute de oameni se alătură armatei de aproape șase sute de soldați, condusă de Ikeda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ikeda Shonyu coborî primul de pe cal și-și instală scăunelul de campanie, pe malul râului. — Seniorul Yukisuke a sosit la timp. Trupele lui sunt acolo, arătă unul dntre vasalii lui Shonyu. Shonyu se ridică în picioare, cătând spre amonte. — Cercetaș! Cercetaș! strigă el, neîntârziat. Unul dintre cercetași o luă la fugă într-acolo, pentru a confirma raportul. Nu peste mult, o unitate de patru sau cinci sute de oameni se alătură armatei de aproape șase sute de soldați, condusă de Ikeda Shonyu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și-și instală scăunelul de campanie, pe malul râului. — Seniorul Yukisuke a sosit la timp. Trupele lui sunt acolo, arătă unul dntre vasalii lui Shonyu. Shonyu se ridică în picioare, cătând spre amonte. — Cercetaș! Cercetaș! strigă el, neîntârziat. Unul dintre cercetași o luă la fugă într-acolo, pentru a confirma raportul. Nu peste mult, o unitate de patru sau cinci sute de oameni se alătură armatei de aproape șase sute de soldați, condusă de Ikeda Shonyu, iar siluetele celor o mie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
joase din fața lui. „Numai de l-aș putea ucide pe Ieyasu,“ își spunea el. Ieyasu, din partea lui, stătea cu ochii mai mult spre Gifugadake decât spre oricare alt loc, conștient că oamenii lui Nagayoshi aveau moralul foarte bun. Când un cercetaș îl informă despre felul cum era îmbrăcat Nagayoshi în acea zi, îi avertiză pe oamenii din jurul său: — Nagayoshi e îmbrăcat azi în veșmântul morții și nimic nu e mai impresionant decât un inamic hotărât să moară. Nu-l tratați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mult, armata venise din Gakuden fără să se odihnească, așa că, orice alte acțiuni pentru noaptea aceea fură, temporar, amânate. Ordinele se schimbară. Oamenii urmau să-și mănânce proviziile. Norii de fum de la focurile de tabără se înălțau pe cerul serii. Cercetașii care plecaseră de la Obata se întoarseră rapid. Ieyasu dormea, dar se trezi să asculte rapoartele. Analizând situația, anunță că toată lumea trebuia să se întoarcă imediat la Muntele Komaki. Generalii săi argumentară, cu tărie, să-l atace pe Hideyoshi în toiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Tu ești cârcotașul care îmi făcea zile fripte când mă zbăteam între ciocan și nicovală, să-l înțeleg și să-l ajut pe Doctorul Gruia. Doream atât de mult să poată scăpa de ghearele “bolșăvicilor”, cum le spunea taică-su’, Cercetașul Toaibă... --Nu sunt altceva decât un biet “gând de veghe”, dar, care la o adică sare din culcuș să te întrebe: “Încotro, vere? Nu ți se pare că ai luat-o pe arătură?” --Să facem pace, pezevenghi ce ești, și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
el. Vrei să-ți iei lucrurile? —încă nu. Deocamdată nu vreau decât să văd unde e. —Bine, a spus Chris punând cartea jos. Hai să mergem! Ai grijă la cizmele alea faine, Chris, a strigat Mike cu o voce de cercetaș. Doar nu vrei să le murdărești. —Țărani, am sărit eu dându-mi ochii peste cap. Dar Chris n-a făcut decât să râdă. —John Joe a vrut să știe de unde le-am luat, a rânjit el. Zicea c-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sfârșește istorisirea. Cârmuitorul Dreptcredincioșilor se resemnă, deci, să spună „da“, cu moartea În suflet. De Îndată ce răspunsul ajunse la el, Toghrul luă calea Bagdadului și, chiar Înainte de a intra În oraș, Îl trimise În grabă pe vizirul său, pe post de cercetaș, nerăbdător să vadă ce orânduieli fuseseră deja gândite pentru căsătorie. Sosind la palatul califului, emisarul auzi spunându-i-se, În termeni foarte amănunțiți, că respectivul contract de căsătorie putea fi semnat, dar că Întâlnirea celor doi soți era În afară de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
un prizonier german să tragă cu diferite piese luate la Întîmplare din lotul capturat. Prizonierii nemți capturați de trupele neregulate erau la fel de cooperanți ca un șef de sală sau un diplomat fărĂ importanță. În general, Îi priveam ca pe niște cercetași pervertiți. Ăsta era un alt fel de a spune că erau niște soldați admirabili. Noi nu eram. Noi eram specialiști În găinării. Un métier très sale, așa ne defineam ocupația În franceză. Știam, În urma unor interogatorii repetate, că toți nemții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pas de binoculaire. Rien, pe mă-sa. — Assez de sous, spuse Onèsime. Ne merge bine cu banii. — N-am unde dracu’ să-i cheltuiesc. — Altădată. — Je veux cheltuiesc maintenant. Claude deschise o sticlă, folosing tirbușonul de la briceagul său nemțesc de cercetaș. O mirosi și mi-o Întinse: — C’est du gnôle. Cealaltă echipă Își Împărțise deja partea. Erau prietenii noștri, Însă de Îndată ce ne despărțeam deveneau ceilalți și parcă te Înțepau În spate. „VĂ despărțiți prea ușor“, m-am gîndit. „Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spre fund, acolo unde se găsește lada. Și câte nu s-ar fi putut întîmpla! Dumnezeule, câte nu s-ar fi putut întîmpla! O biată lanternă electrică de buzunar. Abia mai luminează, căci o am din timpul războiului, de când eram cercetaș. În orice clipă s-ar fi putut stinge, și am fi rămas pe întunerec. Și nici măcar nu eram unul lângă altul. Eu o luasem înainte, grăbind pasul, căci presimțeam că bateria e pe sfârșite. Și ne-am fi trezit deodată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
față rânjetul nud, cinic al vieții. Cu această senzație fluturând prin fața ochilor minții - că modul obișnuit în care trăim este o artificială iluzie -, cu picioarele tremurând, m-am tras într-o parte, pentru că apăruseră un camion și două căruțe de cercetași, să ducă răniții la spital și nenumărații morți neidentificați la morgă. Întorcându-mă cu spatele, ca să nu mai văd, mi-am trecut palmele pe față : urme de lacrimi, sânge închegat, resturi impure, vânătăi, trebuie că arătam îngrozitor și, crezându-mă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu ochii holbați. O bătrână, ce putea să-i fie la fel de bine rudă sau doar un suflet milos, o veghea, ținând în poală un copilaș care, cu fața plină de lacrimi și muci și sugându-și două degete, adormise. Doi cercetași veniți chiar în urma mea au încercat să ridice femeia. S-au oprit însă, fie îngroziți de sângele ce i-a izbucnit deodată gârlă de sub fuste, fie de răcnetul ei neomenesc. Tot chinuindu-se să aprindă o lumânare pe care mereu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care te face să crezi că, cel puțin în acest caz, viața poate fi socotită ca o cazarmă, în care totul ți se comandă și puține îți sunt îngăduite. Poate doar gândurile... Înrolarea în armată, pregătirile deosebit de dure în specialitatea „cercetaș”, cu superiori de tot felul, de la cei mai proști, dar mai milităroși, la cei mai deștepți, dar și mai înțelegători, zilele cumplite petrecute pe front, în primele linii sau în spatele liniilor inamicului constituie pentru Toader Toaibă o experiență care a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
coardă bine strunită, a luat o poziție de drepți impecabilă și, în pas cadențat, a pornit în întâmpinarea colonelului Chindie. La patru pași s-a oprit într-o poziție demnă de admirat, cu mâna la chipiu: Domnule colonel! Plutonul de cercetași, cu un efectiv de treizeci de ostași, și-a încheiat perioada de instrucție și este adunat așteptând ordinele dumneavoastră! Sunt comandantul plutonului, locotenent Făgurel! Pe loc repaos! - a comandat colonelul. Soldații au executat ca la carte trecerea din poziția cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe care o poartă orice soldat”. Gândurile lui Toaibă s-au oprit, aici fiindcă colonelul a început să vorbească din nou: Ostași! Era pentru prima oară când li se adresa așa. Ostași! Sunteți instruiți într-o specialitate de elită! Sunteți cercetași. Pentru voi, fiecare misiune pe care o veți îndeplini va fi un lucru neprevăzut, fiindcă vă veți întâlni cu inamicul în cel mai adânc secret. De fapt nu trebuie să vă întâlniți cu inamicul nas în nas, ci să-l
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
felul ista. Doar cam câte un pluton pe lângă fiecare mare unitate... Să vezi numai cum întind de tine, frățioare! Ca de gumă. Doar am învățat că trupele nu se duc la luptă așa orbește, ci întâi trebuie pipăit terenul de către cercetași, să vadă ce și cum. Trebuie să caști bine ochii și să gândești, că altfel poți să spui prostii și atunci ferească Dumnezeu! Tribunalul Militar știe de tine. Dar dacă ai ghinionul să cazi în mâinile inamicului... că doar tu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Dumnezeu! Tribunalul Militar știe de tine. Dar dacă ai ghinionul să cazi în mâinile inamicului... că doar tu nu știi dinainte ce te așteaptă. De aceea te duci în recunoaștere ca să afli ce-i cu inamicu’. Da’ și inamicu’ trimite cercetași în recunoaștere. Și dacă dai nas în nas cu ei? Atunci... învinge care-i mai isteț... Parcă îi pe vruta ta? Atunci îi văzând și făcând... Dacă ai merge în recunoaștere numai ziua... treacă meargă.. Te trimite însă în miez
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înseamnă războiul. Nici nu poți afla unde mama dracului te afli. D-apoi unde te duce? Dar... ce să-ți fac, băiete, dacă ai reușit la toate încercările la care te-au pus când te-au ales să te facă cercetaș? Bănuiai tu atunci ce te așteaptă? Nici pomeneală. Voiai numai să le arăți că nu ești din cei care trebuie să le ridice altcineva fundul ca să se poată mișca... Uite că și locotenentul Făgurel împarte aceeași soartă cu noi, pe când
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o gaură cât pumnul în 19 țintă dintr-o rafală de mitralieră? Am mai tras eu, da’ atunci m-o ajutat și Dumnezeu. Poate m-a ajuta și de acum înainte... Trebuie să țin minte ca pe Tatăl Nostru că cercetașul nu pleacă niciodată în misiune fără să aibă bidonul plin cu apă. Nu spunea locotenentul Făgurel că de foame mai poți răbda, da’ de sete ba? Și să nu-ți treacă prin cap că ai să găsești o fântână de unde
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
destule motive să rămână cu sine însuși... Gândurile îl asaltau din toate părțile: „Am terminat instruirea acestui pluton, dar nu sunt toți la fel de buni. Cel puțin din ce mi-am putut eu da seama. Unii parcă sunt născuți să fie cercetași... Iaca, matahala asta de lângă mine. Când îl vezi prima oară, te gândești că nu scoți din el cercetaș cum nu faci sită de mătase din coadă de câine. Dar... să-l vezi cum se mișcă și cum îți ghicește orice
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dar nu sunt toți la fel de buni. Cel puțin din ce mi-am putut eu da seama. Unii parcă sunt născuți să fie cercetași... Iaca, matahala asta de lângă mine. Când îl vezi prima oară, te gândești că nu scoți din el cercetaș cum nu faci sită de mătase din coadă de câine. Dar... să-l vezi cum se mișcă și cum îți ghicește orice secret al câmpului de luptă... Să-l fi văzut la tragere! Altul nici de la zece pași nu ar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ar fi nimerit ținta așa grupat! A rupt-o pur și simplu!... Trimite-l să-ți aducă informații din spatele 20 inamicului și să vezi cum ți le aduce pe tavă... Îmi vine să și râd... În programul de pregătire al cercetașilor intra și capturarea unei <limbiă... Plutonul mărșăluia în întâmpinarea nopții. În marginea pădurii în care urma să se desfășoare exercițiul, sergentul Cicoare a comandat: Pluton, stai! După ce le-am explicat în ce constă exercițiul, am ordonat: Soldat Toaibă! Un pas
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]